438 matches
-
zmeiele în înserarea ce se lasă... Mă înșelasem. Bătrânii erau singuri doar cu câinii lor de rasă, care se făceau că se bat între ei, cu mișcări simulate, pe iarba elastică, netedă, verde-brună, înviorător de proaspătă sub talpa goală; mă descălțasem, anume, s-o compar cu iarba cealaltă, din ogrăzile Bucovinei... Știu cum se înalță și cum se coboară un zmeu. Nimic nou. Bătrânii strâng sfoara, cum știu și eu din copilărie, pe ghemul înfășurat pe băț, mișcând ghemul, cruciș, cu
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7108_a_8433]
-
Cufundat în abisul de mâine prăfuit, încalc absențele din album, înec argumentele așternute persuasiv în asprul arzător al avalanșelor de altădată. Bagajul bântuitelor banchize îmbină gămăliile capriciilor și clocotesc de speranță; dangătul viu perceput în inevitabilele iubiri mă amețește îmi descalță efectul poveștilor fără adresă în împunsături de floretă. Înăbușim torța mânuitorilor de cuvinte, ne-avântăm țipând legenda manuscrisului în ruine, colonizăm mosoare fumegânde alternând dezmierdările. Sub acoperiș, în colțul casei, se sărută două turturele.
Carapacea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83725_a_85050]
-
nu scăpa nimănui, iar porecla bietei fete era Dita-Găurita. Ne plimbam de mână în parc, unul din cele la intra rea cărora scrie Crâng cu majusculă, parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se descalță bătrâni cu mădulare ruinate. Băbuțele oftează cu năduf, spre seară se-aud împerecheri în stuf. Tot acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de vată de zahăr printre statui de nimfe pe care voi să le perpetui. — Eu zic, îi spuneam
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pan tofii la intrare și îți oferă niște diformi papuci, moșteniți de la un amant anterior. Traumatism, sau tară românească... puține lucruri urăsc mai mult pe lume decât papucii... să ajungi acasă la un om care te găzduiește și, după ce te descalți, înainte să-i bei vinul și să-i mănânci sarea, să-l întrebi: „Nu ai să-mi dai niște papuci?“ în cazul de față, Andreea era cea care îmi propunea papucii. Papucii fiind incompatibili prin definiție cu amorul, am rămas
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
niște papuci?“ în cazul de față, Andreea era cea care îmi propunea papucii. Papucii fiind incompatibili prin definiție cu amorul, am rămas o vreme în prag, pe un scăunel, înainte de a decide că-i voi refuza și că, dacă mă descalț, atunci îmi voi scoate și șosetele. Am la picioare niște degete cu o personalitate exuberantă, pe unele chiar pictez fețe și mutre când sunt singur, așa încât, pentru o primă seară împreună, am decis spontan să i le prezint, unul câte
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
întotdeauna. Pot intra, doar câteva minute? Nu-i răspunse și nici nu luă florile. Se întoarse încet, lăsând ușa deschisă. În holul strâmt, după un moment de nehotărâre, de parcă nu ar fi știut cum se cuvine să procedeze, Gheorghe se descălță, așezându-și cu grijă pantofii într-un colț. Din vestibul se intra în sufragerie și într-o minusculă bucătărie. Ambele uși erau larg deschise. Un ochi de expert ar fi constatat că femeia locuia singură, că aproape nu gătea, că
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Am tras aer în piept și am depășit prin față autobuzul, ca altădată. Era singurul care se schimbase, doar pe exterior. Hmm... ciudat, exact ca mine, ca tine, ca noi toți... doar pe exterior. M-am abținut să nu mă descalț după ce am trecut strada. școala se schimbase... o altă schimbare. Nu mai era loc de învățătură, locuiau acum niște țigani... o altă schimbare. Nu se mărise dealul, erau doar emoțiile mele mari. Adia ușor vântul, mai mult împrăștia căldura. Nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
se căsătoriseră și ea considerase că e un moment cum nu se poate mai potrivit să se întoarcă acasă la două dimineața. Duhnind a alcool. — Ai ceva să-mi reproșezi? i-o întoarse ea din hol, canonindu-se să se descalțe fără să se aplece. — Poate că am..., zise el în continuare, accentuând destul de inoportun pe „poate“. Încerca, de fapt, să-și dea răgaz pentru a drege busuiocul. — Ești complet lipsit de imaginație! Lipsit de ima ginație și anost! i-o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Banciu a dezvăluit în emisiunea ”Lumea lui Banciu”, de la B1 TV, care este porecla lui Robert Turcescu. Am văzut în comentariile astea, de pe forumuri, pe bloguri, ce se spunea despre Robert Turcescu, a spus Radu Banciu la B1 TV. Îl descălța una literalmente din toate punctele de vedere. Îl făcea șpăgar, îl făcea borfași, cât a luat. Asta nu este problema mea că i se spune 20.000 de euro lui Turcescu. Au ajuns oamenii din pușcărie, unii din pușcărie, alții
Care este porecla lui Robert Turcescu () [Corola-journal/Journalistic/47480_a_48805]
-
om din subordinea sa, pornește în căutarea lui, fapt care-l pune de asemenea în situații bizare. Drumurile duc toate la casa lui Coști, unde o mamă disperată nu uită, totuși, să facă oficiile de gazdă, dar și să-și descalțe musafirii care servesc masă în așteptarea doctorului Andronescu. Scenă merită reținută, locotenentul Neagu (Adi Caraulean) și soldatul Bogdan (Tudor Istodor), prieten al lui Coști pășesc oarecum stînjeniți prin încăpere, cu șosetele albe din dotare. Căldură căminului ia treptat locul rigidității
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
papuci, care a fost însă considerat formă de plural și, de aceea, s-a reconstituit un singular papuc. Papugiu cu sensul propriu „cizmar“ și cu sensurile figurate „potlogar, pișicher“ provine din tc. papucı „numele servitorului care se îngrijea de pantofii descălțați de cei care intrau într-o casă“. Nu toate numele de încălțări provin în română din turcă. Pantof a venit la noi din germ. Pantoffel (< it. pantofola „papuc“) sau din fr. pantoufle. La originea îndepărtată a cuvântului, stă însă gr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dacă o să-mi fie prea frică să-mi dau drumul, voi aprecia dacă îmi dai voie să rămîn agățat pînă mă prăbușesc. Privi lung gura, dar nici o parte a ei nu se mișcă. Se așeză pe zdențele hainei și se descălță. Frica îl făcea să-și încetinească mișcările; se îngrozi la ideea de a se opri, așa că se duse spre gură fără să-și mai scoată nimic de pe el. Răsuflările reci și fierbinți topiseră zăpada din jur preschimbînd-o într-o fîșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și se duse în salon, simțindu-se foarte obosit. I se părea că trecuseră zile în șir de cînd fusese aici ultima oară, deși ceasul arăta că nu trecuseră nici trei ore. Puse cărțile și haina albă pe scaun, își descălță pantofii, lăsîndu-i să alunece încet din picioare, și se întinse pe pat, cu intenția de a se odihni vreo zece sau cincisperzece minute. Fu trezit de pling-plong-ul repetat al radioului. întinse mîna, îl luă din buzunarul hainei și-l deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
coborât vreo zece etaje, până când m-am găsit deodată pe un palier cunoscut. Eram în fața ușii atât de liniștitoare a apartamentului părinților mei, în Ștefan cel Mare, de unde plecasem cu câteva ore mai devreme. Mi-a deschis tata. M-am descălțat, mi-am scos căciula udă de zăpadă și paltonul și m-am refugiat, ca de obicei, în camera mea din față. Am scos pachețelul din buzunar și l-am pus la loc, în fundul genții cu acte. Geanta am ascuns-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ei, pe naiba! se enervează Dendé. Mai bine ați recunoaște că nici măcar n-ați încercat niciodată. Cum se face că nici în noi nu mai aveți încredere? Intra în casă, aprindea toate luminile ca să nu se simtă singură, apoi se descălța, își scotea paltonul și îl agăța în cuier. Nu-ți mai trebuie decît puțină răbdare fetițo, în curînd vei putea începe să-ți pui în aplicare planul. Numai la asta se gîndise în ultimul timp, își părăsise serviciul de la Casa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fiecare centimetru de corp. L-am privit peste buza paharului. Dacă ai de gând să te faci comod în patul meu, am spus eu observând că vocea mi se modificase cu cel puțin jumătate de octavă, ai putea măcar să te descalți. Nu a spus nimic. A continuat să se uite la mine, cu o privire de nedescifrat. încet, s-a ridicat aplecându-se să-și desfacă șireturile. L-am urmărit observând din nou cât de mari sunt bărbații în comparație cu femeile, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
-l trag peste mine chiar atunci, în acel moment. I-am spus corpului meu că întotdeauna e mai bine dacă aștepți, dar carnea era slabă și nu voia să asculte. Niciodată nu am crezut că imaginea unui bărbat care se descalță poate fi atât de sexy. Cât trăiești înveți. —E bine? a întrebat cu ochii strălucitori, gura în unghi drept. M-am uitat la el de sus în jos. Și haina, am spus. Pare murdară. —Prea bine. Și-a scos amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de front a plutonului, iar de după amiaza până seara târziu făcea nenumărate aplicații pe teren cu recruții. De multe ori, orele târzii ale nopții îl găseau la regiment în plină activitate, iar atunci când ajungea acasă abia mai reușea să-și descalțe cizmele ca imediat să cadă într-un somn adânc, fără vise. Și a doua zi programul urma aceeași desfășurare monotonă. Știi, uneori mă întreb dacă va veni vremea când să nu mă mai părăsești. Dar nici nu poate fi vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
din puținele lucruri pe care Mama Mare nu le modificase. În rest, poate din plictiseală, reorganiza periodic spațiul de locuit, adăugându-i an de an noi jaluzele, sau un tapet nou, sau o nouă mochetă. Intrând în vestibul, m-am descălțat, așa cum cereau insistent regulile casei. Eram sigur că Mama Mare ar fi remarcat orice urmă de praf pe gresia imaculată. Pe pereți agățase o serie nouă de fotografii, reprezentând nuduri de femei foarte slabe, aproape famelice, și le-am studiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
intrară părinții Ioanei, împreună cu Filip, fratele ei mai mic. Excursia la Călimănești părea să fi fost un fiasco. Aveau fețele obosite, ochii roșii, iar Filip arăta cam bolnav. Maică-sa îl ținea în brațe și el tușea ușurel. În timp ce se descălță și puse pe un scaun sacul de voiaj, tatăl Elenei luă notă de dezordinea din casă, de fetele care sforăiau și de cele două sticle de șampanie desfăcute. Nici un mușchi nu tresări pe fața lui. Se uită la nevastă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un contor de gaz dezafectat. Astea erau ale Rizeștilor și nu încăpuseră în boxa lor, plină ca întotdeauna, așa că le lăsaseră pe culoar. În beci era o atmosferă plăcută, iar praful de pe jos era gros și răcoros, așa încât dacă te descălțai și scormoneai un pic cu piciorul gol ai fi zis că stai într-un pârâiaș. Am apucat lacătul ușii noastre și am căutat în mănunchiul de chei. Ar fi trebuit să fie una puțin îndoită, fiindcă era o mică problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
căreia i-a murit soțul acum șase luni, de la etajul 9, perete în perete cu mine, prin ușă: - Vino, dragă, la mine, n-asculta ce strigă gurile rele! În fine, am intrat în casă. Nu mai era cazul să mă descalț deoarece cotele apelor din apartamentul meu ajunsese la 10 centimetri, deci depășeau cu ceva gleznele mele. M-am gândit că dacă închid robinetul de la cadă, vor staționa. Căci am uitat robinetul deschis pe când dumnealor oprise apa, cu mult timp înainte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
micoșoraseră din ce în ce mai mult și se pierdeau în niște vagi urme de noroi. La vreo douăzeci de metri de la locul faptei, se afla cârciuma. La umbra unui nuc secular, polițaiul comunei, un țâr în uniformă, bea scârbit o bere leșietică. Se descălțase de piciorul stâng, căci îl deranja cumplit o bătătură mai veche, pe care cu cât o tăia mai des, cu atât mai dihai creștea la loc, ba chiar, i se părea suferindului că se făcea tot mai mare. Și durea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu mâncare și mi-au dăruit, la stăruința bătrânei Ecaterina, o pereche de ciorapi albi și lungi de bumbac și calzi, luați de după sobă, căci ai mei erau uzi leaorcă de la zăpadă. Bătrâna m-a îndemnat cu blândețe să mă descalț și, cu o naturalețe de neînchipuit, mia băgat sub picioarele reci și umede, un lighean cu apă fierbinte, în care tanti Aneta pusese mușețel și petale de trandafir. În mână, nu-mi dădusem seama cum, aveam o cană de vin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu cânele dacă nu dai toporu’. - Să crăp, Dumitre, dacă știu. - Bine, zic, șezi jos și scoate încălțările să-ți văd urma. N-ai fost tu, n-ai de ce te teme. Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]