433 matches
-
întreținerea mașinilor utilizate pentru recoltarea cadavrelor de pe câmpurile de luptă, omul care propovăduiește, în stilul reclamelor de la TV, spălarea creierelor, omul care suporta insistența absurdă a unor anchetatori și așa mai departe. Piesă s-ar putea intitula, de fapt, "omul descompus" - descompus în elementele ultime ale condiției sale tragice. Regizorul - dar și cititorul, pentru că și el se află în postura unui regizor - poate recompune din aceste elemente, în multe feluri, mască plângătoare a omului secolului douăzeci. Curajul de a fi melodramatic
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
dezvăluie o tristețe metafizica. Ceea ce se termină, în schimb, în mod sigur cu bine este aventură artistică în care s-a angajat autorul. Pe el putem să-l aplaudam la sfarsit fără reținere că pe un învingător. Matei Visniec, Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi - Femeia că un câmp de luptă sau Despre sexul femeii - câmp de luptă în războiul din Bosnia, București, Ed. Cartea Românească, col. "Teatru", 1998. 148 pag.
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
aia!" N-am închis-o. Subconștientul lor nu știa ce bine le-am făcut. În liceu, un coleg de-al meu dansa superb break dance. Era, întotdeauna, deliciul ceaiurilor, cum le spuneam pe atunci. Succesiunea mișcărilor frînte, asamblate în gesturi descompuse, recompuse, ca într-un joc de puzzle îmi lua ochii. Corpul părea o plastilină modelată în zbor, spasmodic. Nu mi-a trecut niciodată prin cap, însă, că voi vedea pe cineva dansînd asta, genul acesta specific discotecilor, al consumului imediat
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
interval se consumă perioada de glorie a secretarului general. Când începe declinul? Aproape insesizabil în filmul lui Andrei Ujică, imaginile încep să se exfolieze ca și cum în plin carnaval măștile zâmbitoare ar aluneca puțin câte puțin lăsând să se vadă chipuri descompuse sau câte un rictus. Regia triumfalei înaintări spre comunism continuă, iar Kim Ir Sen, dictatorul coreean, și Nicolae Ceaușescu își fac o intrare memorabilă în cadru, în pas de balet, ținându-se de mână cu o grație virginală. Chipul comunismului
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
mașinile. Cenușiul constituie substanța din care este plămădită România ultimului deceniu al Epocii de Aur. În fața lui Gorbaciov, cel mai maleabil dintre liderii comuniști de la Kremlin, Ceaușescu apare timorat, zâmbetul lui este o grimasă, un rictus, comportamentul este nevrotic, chipul descompus, privirea îl fixează cu o intensitate tulburătoare pe liderul sovietic. Acolo unde ar fi trebuit să se afle Stalin însuși sau o reîncarnare a acestuia se află un străin și o prevestire rea. După ce a ucis furios câteva sute de
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
vine la timp, deși e anunțată și așteptată, ci cumva în contratimp, cauzată de o boală anacronică, nepotrivită nici cu vîrsta poetei, nici cu vîrsta istoriei. Nici vorbă de înțelepciune în pragul ei, pentru că prejudecata împăcării cu soarta e sistematic descompusă: "Mă grăbesc înspre moarte,/ fără un înțeles anume". Nici urmă de împăcare sau de seninătate, dar nici de revoltă în aceste inedite ale Marianei Marin. De cele mai multe ori atitudinea poetei e de constatare oarecum detașată, nici melodramatică, dar nici comică
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
al fumatului în lift, îi reușește regizorului care știe să dozeze tensiunea, știe să-i imprime un ritm, dar să-l și dinamiteze cînd este nevoie într-o explozie răvășitoare de disperare. Imaginea celor doi sărind și urlînd cu fețele descompuse devine "refrenul" vizual al filmului, imagine extrasă oricărui cronometraj rațional. Nu impresionează atît momentul în care Ea îi potolește setea cu propria urină și nici momentul în care El se cacă într-o pungă, Ea ținîndu-se de nas, ci tocmai
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
de suprafața pământului, au fost găsite trupurile neînsuflețite ale unor nevoiași, oameni care au intrat acolo să se adăpostească de vremea rea. Descoperirea din seara zilei de 14 iunie este una înfricoșătoare: într-un asemenea loc au fost găsite rămășițele descompuse a doi oameni. Secția 3 de Poliție Timișoara a fost anunțată de către un angajat al societății de distribuire a agentului termic că, în timp ce verifica tronsonul de conducte de pe strada Vulturilor, a făcut o descoperire macabră. Pentru scoaterea fragmentelor umane au
Agenda2004-25-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282560_a_283889]
-
în piept/ puțin aer curat!)/ cineva/ scuipînd mîlul/ pe care i-l injectaserăți în plămîni,/ v-a murdărit/ prea cinstitele obrazuri" (Cineva). Uscăciunea catastrofica a unor asemenea versuri nu reprezintă decît o stare-limită, o conținuta disperare care dezvăluie orizontul valorilor descompuse. Ne aflăm într-o lume de-valorizată, ca într-una lipsită de soare, într-o demonica beznă ce anulează omenescul. Astfel utilizat, absurdul ni se prezintă că o metaforă a ironiei. O metaforă cărnoasa, zemuind de neant, menită deopotrivă a
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Augustin Buzura în “actualitatea” epocii cînd a fost scris și a apărut romanul său, este astăzi evident că reala lui implicare, implicare de artist, se află în altă parte. Lui i se datorează descoperirea și aducerea în literatură a limbajului descompus și distructiv socotit a fi de tip lumpen, în realitate mai degrabă o formă deraiată de revoltă și libertate, un nihilism devastator ce funcționează însă exclusiv la nivel și în plan lingvistic. Și e, foarte probabil, tot o expresie a
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
electric pe mal, de unde toată poezia lumii se vede ca o pășune. Astfel m-am întors la începuturi. * Pe mal, biserica Sfântul Mihail coborâse de pe picioroange, copiii cu praștia îi crăpaseră vitraliile. Cafeneaua Insomnia duhnea a urină și a poeți descompuși, în clubul Zorki pianele se stricaseră, la barul Rivers dimineața lichidă avea culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început de mileniu. Însuși regele Mathias venise să se scalde în Someș. Eu
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
mare știință a negarii prejudecăților de orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu Filip șunt o fugă, permanentă, șunt un fel de acțiune ideală, centrifuga, însă, din care cad, uneori, picături, bolnave, de sudoare
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
Gergely, Sala Albastră; ora 19,30, „Gaițele“ de Al. Kirițescu, regia Alexandru Dabija, Teatrul Odeon, Sala Mare; ora 22, „Un spectacol de teatru“ după Aureliu Manea, regia Chris Simion, Compania Daya, Sala Studio l joi, 7 octombrie, ora 17, „Teatru descompus“ de Matei Vișniec, regia Iulian Ursulescu, Teatrul Profesionist Românesc din Vîrșeț (Serbia), Sala Albastră; ora 19,30, „Scaunele“ de Eugen Ionescu, regia Ioan Ieremia, T.N.T. , Sala Mare; ora 22, „Iluzia optică“ de Dumitru Solomon, regia Mihai Lungeanu, Teatrul „G. A
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
auzeau bine? Era un ecou. Aici se va înălța un monument al soldatului necunoscut, oricum... Habar nu aveau pe ce lume sunt, de fapt: nu suntem în Moldova? Unde ăia, deportații"... ăia erau morți demult, culoarea lor gălbuie, de rapiță, descompusă, osândise lanuri întregi. Nu mai rămăsese viu, după gratii, decât un urs legat cu un laț de laba stângă, care dansa cazacioc - în lanul de rapiță. Alungați până aici în vreme ce se aduceau lămpi și ghitare, el, cu acea pasiune nebună
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
de soare“), Teatrul Pygmalion Viena („Minunata lume a lui Freud“); 6 octombrie, T.N.T. („La Lilieci“), Teatrul Csiky Gergely („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“), Teatrul Odeon („Gaițele“), Compania Daya („Un spectacol de teatru“); 7 octombrie, Teatrul Românesc din Vârșeț („Teatru descompus“), TNT („Scaunele“), Teatrul Reșița („Iluzia optică“); 8 octombrie, Teatrul Național Craiova („Crima sângeroasă din stațiunea violetelor“), Teatrul Național Cluj („Îngerul crud“), T.N.T. („Pentru Louis de Funes“); 9 octombrie, Teatrul Dramatic Brașov („Angajare de clovn“), Teatrul Național București („Legenda ultimului împărat
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
dinamicul primar Traian Băsescu în război cu buticurile improvizate și cîinii vagabonzi, despre Hagi, “Maradona al românilor”, ori amănunte despre cuplul Ceaușescu, “ctitorul” Bucureștiului desfigurat. Remarcabilă este capacitatea lui Lionel Bourg de a reuni toate aspectele unei realități mizere, sordide, descompuse, nu pentru a întocmi un rechizitoriu, ci pentru a se situa față de o lume parcă suprareală cu un punct de vedere intens nonconformist. Cenușiul, vidul, ruina, sărăcia, mizeria, oboseala, infirmitatea, boala, resemnarea, singurătatea sînt aspectele care dau coerența unei viziuni
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
și acumulare, halucinant obsesivă, poetic-onirică, basculînd către semn și simbol întrucît stabilește o relație de corespondență între sinele artistului și o bună parte din obiectul contemplației lui. Privirea lui Lionel Bourg e “caleidoscopică”: ea adună și reface imagini posomorîte, ciuntite, descompuse, haotice. Caleidoscop bizar, apăsător care, în loc să fascineze, începe prin a surprinde înainte de a conduce spre o atitudine simpatetic dezabuzată. Nici indignare, nici dispreț, ci înțelegere și cufundare pînă la identificare cu tot ce este mizerie, ofensă, deriziune. De cum iese din
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Bertalan, Ion Grigorescu, Florin Mitroi. E vorba despre cei care, convinși că înaintau vitejește împotriva curentului oficial, de fapt s-au adaptat, și cei care, izbiți de curent, s-au marginalizat. Au oferit, în arta lor, imaginea omului alterat și descompus. Ca de obicei, lucrul e complicat. Am mers pe două cărări. Prin ce scriam în casă, pentru mine, mă marginalizam. În lume, „semiotician", jucam jocul, nu supăram pe nimeni, deși unii m-au acuzat că fac import ilegal de produse
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6359_a_7684]
-
tous les gens dont j'ai été réellement épris sont morts se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții ale morților sunt mâncate, descompuse, erodate de neantul negru din care vin (sau pleacă). Deși Bacon (în interviurile cu Sylvester) se declară ateu convins, arta sa abundă în simbolurile unui profan sacralizat, ce par să actualizeze un cult arhaic al morților. Nimic din toate acestea
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
că acesta ar fi ultimul lucru pe care voia să îl facă. Știa că era o scenă scurtă în filmul original, mai puțin de un minut, extraordinar de puțin, iar el urmărise aici scena prelungită, acum câteva zile, numai mișcare descompusă, fără suspans, groază sau țipătul de cucuvea repetându-se spasmodic, alarmant. Inele de perdea, simțea că împărtășesc cu toții ceva, noi trei de-aici, așa simțea. Era genul acela de rară camaraderie generată de evenimentele singulare, chiar dacă ceilalți nu știau că
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
și muzicale și prin aceasta sortit fixării în text, așa cum ni s-ar putea înfățișa o floare presată între pagini de carte. Trecîndu-l în regimul imaginarului, s-ar zice că poetul încearcă a salva acea "esență divină" a multiplicității amorurilor "descompuse" pe care o cînta Baudelaire: "vîntul iernii intră ușor pe sub ușă/ îți învelești picioarele în pled/ fulguirile penumbre îți apasă pleoapele/ degetul rămîne în cartea închisă/ ce păsări vin dinspre sud? ce tigri/ vin dinspre nord? cineva bate clapele/ pianului
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
îmi sunt plecată./ Decorul e simplu în vacanță mea:/ o oală de sticlă poleita cu sânge,/ căptușita cu bețe de chibrit,/ un cer cu stele din vopsea... / îmi plâng împreună cu pământul părăsit/ de leșuri/ moartea mea.// în jurul meu, doar viața descompusa,/ ce-a părăsit pământul pentru a zbura. Plutesc în aer genii condamnate,/ zăcute, putrezite în celule proprii/ de creier, inima sau munte.// Nu e chiar de minune,/ dar e bine./ Nu te gândi că te invit... Mi-e bine așa
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
jocul vecinic de colori." Amestec de grandoare, superficialitate, efemer. Decăderea intră în logica rozei și, deopotrivă, în schema de construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă o căldură grea, leșinată, în care ghicești miasme de flori descompuse, face mai mult rău chiar decît ispita cunoașterii. Starea de maximă expunere, în care amiaza oprește jocul degradeurilor, lățind parfumurile în benzi vulgare de miros stătut, își cere o ieșire, pe care și-o găsește prin dramă, prin moarte. Edenul
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
zilelor noastre și înregistrează sunetele și gesturile cotidiene. Nu o face cu maximă fidelitate, dar nici cu intervenții auctoriale. Folosește însă un fel de amplificatori de sunet și încetinitori de imagine, în așa fel încît cititorul poate vedea un spectacol descompus. Limbajul personajelor se desface și lasă la vedere resorturile comice din spatele gesturilor fundamentale, reziduurile de limbă de lemn dintr-o conversație amoroasă, toată meschinăria ascunsă în celulele nu tocmai etanșe ale unui bloc de locuințe. Genul proxim al acestui tip
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
par să se formeze perplexitățile existențiale, o limită unde se petrec cele mai adevărate rătăciri ale noastre, unde percepțiile levitează imprevizibil în sfera cotidianului. Ființa apare ca o membrană, ca un organ extrem de sensibil, înregistrînd supraprealist, într-un ritm ireal, descompus, parțial și intermitent, infrarealitatea, proximitatea fragilă a universului fizic (,între fandările veline ale tăcerii/ între picăturile suspendate în aer/ gata să atingă suprafața netedă a apei") și semnalele ființei de lîngă (,cîteva momente gîndurile noastre/ erau suspendate pe melodia fragilă
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]