463 matches
-
prin acest peocedeu Val Gheorghiu își camuflează ochiul moralist. Textele sale sunt fabule în toată regula. Repertoriul tematic este stabil: femeia frumoasă și bărbatul bătrân sau de condiție socială inferioară, dragostea imposibilă etc. Particularizarea se produce prin minuția extraordinară a descripției. Imaginile rezultate sunt puternic picturale: "Din dreapta trece, bătând cald cerul, o pasăre albă". Personajele însele își caută poze celebre în istoria picturii: "Mara Stambuliu, cum stă acum culcată, încercând, probabil să refacă poziția doamnei de Récamier din tabloul lui David
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
suflu poetic, ca și de un ritm maiestuos. În subsidiar, cartea poate fi citită și ca un studiu sociologic și etnopsihologic, o fereastră deschisă din însuși interiorul lumii șvabilor, pradă unui experiment nefericit. Cei familiarizați cu spiritul bănățean recunosc, în descripția lui Ștefan Ehling, valorile și riturile cotidiene ale acestei zone inconfundabile, unde magnificența hedonistă este plătită cu prisosință prin efortul cinstit și calificat. Există în roman destule pagini memorabile ce preamăresc viața de familie și solidaritatea comunității șvabilor bănățeni. Așa cum
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
proza sa de tinerețe, de o originalitate profundă, nu decorativă, și care l-a impus, în anii '60, în rândul celor mai importanți scriitori români postbelici. Nuvela Acasă, din volumul Vară buimacă (1967), se plasează la această cotă valorică înaltă. Descripțiile scurte și pregnante, dialogul impregnat de individualitatea locutorului, de felul său de a fi (exprimat prin felul de a vorbi), acumularea de tensiune dramatică și descărcarea ei în "scurtcircuitul" produs prin moartea bătrânei: toate acestea indică o remarcabilă stăpânire de către
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
pășim din duminică-n joie" (Happy New Year!). Gloanțele, salvatorul, nava, direcția necunoscută pot avea o conotație mistica: "Gloanțe ici-colo cu piepturi discuta,/ e limpede cerul, salvatorul grăbit/ încărca cu prieteni helicopterul/ pentru o direcție necunoscută" (Instantaneu fotografic). O amănunțită descripție, de tip suprarealist, a "cîinilor mecanici" se așează la răscrucea dintre absurd și aspirația de reciclare, de regenerare într-un alt cod al existenței apuse. Dacă la Prevert, în Le combat avec l^ange, lupta cu îngerul e un meci
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
dilemei lui Gelu Ruscanu, de la lectura în oglindă a jurnalului maiorescian la interpretarea (extrem de personală) a poeziei lui Ion Barbu, în fine, de la analiza cu totul originală a raporturilor dintre specificul național și tradiție la o lungă și prea tehnicistă descripție a picturilor de la Biserica Domnești din Curtea-de-Argeș, Alexandru Paleologu trece parcă fără efort, cu o mobilitate asociativă și reflexivă ce dă, și ea, farmecul volumului. Acesta e în mod vizibil unul compozit și inegal, reunind eseuri în toată regula și
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
de umbră priveghiază, uși de bronz... întunericu-l frămîntă). Viața interioară vibrantă a acestui templu atestă chemarea Misterului; pe urmele detestatului său rival, autorul Ospățului se lasă furat de magia Egipetului și observă, în cel mai pur stil eminscian, la capătul descripției, că Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. Versul arată că poemul lui Eminescu făcuse și victime colaterale - precum Macedonski, scriitor aflat deocamdată la începutul drumului care avea să-l ducă la marea poezie. Depășind registrul retoric, Macedonski se va
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
ca și mine în Didactică cu veșnicile trimiteri la capitolele anterioare sau viitoare, i-am spus lui Ț.". Spre a înfățișa sordidul atmosferei de care e, la un moment dat, covîrșit Muzeul Zambaccian, Radu Petrescu recurge nu doar la o descripție rece, ci și la o comparație literară ce o pecetluiește: "Atmosferă insuportabilă de birou de miliție, copita brutală și murdară pusă să spurce și să devasteze, în totul un aer de ireverențiozitate suspectă, amintind celebrele scene din Le cousin Pons
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
vai, toate lucrurile se termină fiind totuși eterne, și azi universul e de un albastru cenușiu, perlat, luminos cu distincție". Percepem ochiul pictorului care alcătuiește compoziția, aranjează nuanțele, sprijinindu-și opera de ceea ce găsește în natură. E un compromis între descripție și viziune: "Printre șine cresc smocuri de iarbă lucioasă, lumina strecurată pe sub castani le aprinde odată cu micul halo de praf dansînd calm în jurul lor. O lumină venind de nu știu unde, răcoroasă, largă, absorbită de cîmp și copaci. În vecinătatea acestui loc
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
și plastice, Biedermeierul care-l fascinează, "textura" fiecărei țări, mentalitățile diverse, aerul orașelor și al satelor. Călătoria devine astfel o incursiune metodică în specificul unei nații, făcută prin intermediul a ceea ce a oferit ea mai prețios istoriei culturii. Reportajul inserează lungi descripții și analize ale tablourilor și sculpturilor abundente, cu o minuțiozitate pe alocuri obositoare, compensată de asociațiile comparatiste. Un singur exemplu dintr-o foarte lungă serie: "E destulă religiozitate prezentă în exponatele muzeului. Un elvețian, E. Burnand, îi zugrăvește (1898) pe
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
deja când spinul înfipt în spatele dragonului Ivan e scos printr-un comando terapeutic, ajungem să ne întrebăm unde mai e surpriza și unde elementarul suspans. Unde? Bref: în logica internă a poemului. Structura Întâmplărilor..., calmă și nespectaculară, lipsită de fastidioase descripții și de îndelungi portrete în sepia e una mai degrabă specifică poeziei. Naturalețea rezolvărilor oricărei tensiuni interne, glumele niciodată prea îngroșate, coborârile succesive în subteranele textului, senzația de pamflet calin la adresa deprinderilor scriitoricești, toate acestea ambiguizează până la pragul permis poeticității
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
fie o mobilă,/ și pe nesimțite să aluneci (dar atunci înseamnă că stai/ pe scaunul însuși de care e vorba? - sau, modest, pe jos,/ lîngă el?) la alte lucruri mai importante, mai personale, mai omenești decît scaunul" (ibidem). E caracteristică descripția unor interioare victoriene, fin idealizate doar prin patina temporalității (e ca și cum autorul ar mînui o poezie gata făcută a lucrurilor ce poartă ele însele o nostalgică tensiune): "aici, înăuntru: frigul de perlă/ înconjurîndu-i fotoliul acoperit cu pături și somn./ timpul
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care mai târziu vor muri cu scăfârliile retezate de ghiulele, cu măruntaiele hăcuite de baionete - băieți ca Alfie Letcha, Tom Fowler, Jhonny Dunn, Harry Martin, Louis Piroso...", dar și al descripțiilor poetice și înalt metaforice sau imagism POP-Art: "Orașul are cel mai mult farmec când începe blânda petrecere a morții. Propria lui viață trăită ca o sfidare a naturii, electricitatea, frigiderele, pereții săi fonoizolați. Ca o cutie înlăuntrul altei cutii, el
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
configurează, până la urmă, un alt ,personaj", complex și memorabil, supra-individual și specific în cel mai înalt grad. E însăși societatea care îl trece prin toate chinurile adopției pe autorul nostru și care se lasă, treptat, investigată, descoperită, cunoscută mai bine. Descripțiile Ierusalimului (de care Virgil Duda se desparte nu în sens simbolic, ci pentru a pleca, pur și simplu, la Tel Aviv) și ale ,năbădăiosului Israel biblic", în care încep Intifadele, atentatele, întreaga nebunie teroristă extinsă, după un deceniu, în toată lumea
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea și auzi eroii. De aceea nu este un descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca Mamuca. Cît despre Odobescu, și el scriitor savant, deși, în nuvela istorică a rămas în urma lui Negruzzi, cîteva, totuși, sînt încercări izbutite
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
insolitul poemelor din Carte de vise. Aici cred că devin vizibile cele două trepte ale viziunii proprii lui Mircea Cărtărescu și identificabile în toate scrierile lui majore, în versuri sau în proză. Se remarcă, în primul rând, paleta bogată a descripției realist-fantastice: contururi șerpuitoare, linii care se desprind sau se împletesc, sunete stridente și foșnete, mirosuri pestilențiale și arome divine, obiecte umile văzute de aproape, forfota urbei, înregistrată cu răbdare și atenție distributivă. Lumea întreagă, așadar, lumea sensibilă, captată în uluitoarea
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
prin încăpățânarea autorului de a întări legătura între expresia ,om cu scaun la cap" și proiectarea unui scaun în capul unei prostituate. După care, dilema ,a murit sau n-a murit respectiva?" devine pilonul narativ al cărții... Mai bune sunt descripțiile (crude, sadice) ale locatarilor din blocul ,sinucigașului" numărul 1. Cutare vecin semi-dement reprezintă o permanentă problemă olfactivă, din elementarul motiv că își face nevoile în lift: În scurtă vreme ieșim din casă. Chem liftul de la un etaj superior - șapte, opt
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
ai personalității, toți au urmărit "expresia justă în haina de sărbătoare a cuvîntului" (Șerban Cioculescu). După infamii ani ai proletcultismului, critica noastră renaște în spiritul celei mai prețioase dintre tradițiile sale, cea a promovării valorii estetice și a scriiturii corespunzătoare descripției și analizei acesteia. Deși o serie de tentații scientizante au intervenit într-un cîmp de conștiință liberalizat, fie și relativ, după 1965, ele n-au putut elimina linia fundamentală, de sorginte maiorescian-lovinesciană, a exercițiului critic. Noua critică, avînd izvoare eterogene
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
profeții, în magie, în psihanaliză, în literatură. în literatura română visul mi se pare bine reprezentat: istoria lui locală ar putea începe cu Mănăstirea Argeșului, trecînd apoi prin Eminescu și nuvelele lui Caragiale, pentru a ajunge la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
păreau pe atunci de o primejdiozitate absolută, dar cu timpul m-am convins că nu erau decât un mod laudativ pentru persoane înfricoșate de gândul ratării.". Partea a doua, cea mai extinsă, se citește și se asimilează mai greu, fiindcă descripția e puțin prea minuțioasă, cvasireportericească. Dar merită. Ansamblul este la înălțime: o materie epică deopotrivă densă și fluidă, diversificată tipologic și rearticulată simbolic; un ritm adaptabil, alert sau lent, al narațiunii; un montaj inteligent și un bun dozaj; în primă
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
inteligent, cum îl descoperă amantul nărăvit, de pe "carnea ei intimă, trandafirie, plină de gusturi neuitate". Când vine și revine momentul prezentării pretinsei "bunicuțe" (o superbă matroană, o zeiță coaptă, de seducții garantate), protagonistul se înflăcărează naratologic și se lansează în descripții amănunțite. Erotica este, de altfel, specialitatea lui Virgil Duda. Însă cu cât analizele sunt mai minuțioase și examenul persoanei iubite, mai aprofundat, cu atât realitatea propriu-zisă a Etei, natura personajului feminin, se ascunde; se îndepărtează, ca un miraj. Jocului înșelător
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
o rană deschisă/ spune-mi mai spun dar ea e deja în metrou/ și ascultă cu nesaț poezia atenție se închid ușile/ care o duce acasă". E ca și cum ar întocmi paginile unui abecedar liric. Ori ca și cum ar ancora într-o descripție albă, resignat-subtilă, în care poezia ne oferă amăgitorul act al demisiei sale, precum în poesiile lui M. Ivănescu. Manualul de literatură, carte alcătuită de Daniel Bănulescu, Mihail Gălățanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Floarea Țuțuianu, Nicolae Țone, Lucian Vasilescu, Prefață
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
extremă intensitate și perioade de adormire, ca bilanț a ticăloșit o lume și un ambient. Scuză, oare, pentru ce a urmat? Despre imaginea României în ultimul deceniu al veacului ce trecu, propulsându-ne într-un nou mileniu, ne lipsește darul descripției, vâna unui Dante, râca unui Jonathan Swift, verbul lui Arghezi, dar, ca supraviețuitori - căci, atenție, numărul celor care au pierit altfel decât prin glonț este cu mult mai mare decât s-ar bănui - constatăm numai discrepanța dintre ceea ce expunea multicolorul
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate itinerariul unei vieți și istoria unei opere. Nici despre un catalog de etapă sau despre unul exhaustiv nu poate fi vorba, pentru că dimensiunea de inventar și aceea a descripției muzeografice lipsesc cu desăvîrșire. însă în pofida acestor aparente dificultăți de așezare a cărții într-un gen sau altul, statutul său este foarte clar, deși nu unul la fel de obișnuit: Margareta Sterian este o carte de istorie, dar nu una de istoria
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]