463 matches
-
cerului), cât și terestrul amorțit de impietate, conservându-și amintirea nostalgic îndurerată a unui timp al beatitudinii și statorniciei. În cicluri precum noapte la persoana întâi din Agenția... , elegii boppardiene și triunghiuri cu pupila albastră din volumul cu același titlu, descripția urmărește de regulă resturile acestuia într-un univers maculat chiar atunci când e lipsit de prezența umanului: "în cetatea de cuarț/ toamna a răstignit/ răsăritul/ până i s-au nisipit falangele/ izvorâtor cearcăn de lumină/ îmbrățișează somnul canarului/ nerostită poveste a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
consecință, absența existenței unui fundament, a unui punct de reper, ci absența absolutizării acestui fundament, fără o permanentă recontextualizare a sa. La o primă privire, afirmațiile lui Derrida rămîn parțial enigmatice. Ca de obicei, filosoful se rezumă să ofere o descripție negativă: deconstrucția nu este o filosofie, nu este o metodă, nu este o tehnică, nu este o specie de destrucție a ceva, nu este un sistem de teze, nu este un tip de gîndire, nu este o problemă. Deconstrucția nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
discurs, indiferența în legătură cu reprezentarea auctorială conturându-se chiar într-un "principiu etic fundamental al scriiturii contemporane". Pozițiile în care se exercită funcția autorului 303 (ca identificări de "locuri goale", dezactivate în teoria contemporană) sunt: numele autorului (care nu este nici o descripție definită, dar nici un nume propriu comun); raporturile de apropriere (autorul nu este nici proprietarul textelor sale și, într-o anumită măsură, nici responsabilul absolut al efectelor lor), raportul de atribuire (în unele situații, atribuirea textelor unui autor este o operație
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
irealitatea imediată (1936), care se deschide cu un epigraf sugestiv din Percy Bysshe Shelley. Ov.S. Crohmălniceanu notează, într-un rând, că "[p]uterea lui Blecher de a ne face să pătrundem cu el într-o "irealitate imediată" vine din arta descripției minuțioase a banalului până la a-i împrumuta, prin observația concentrată, insistentă, străpungătoare, o transparență derutantă" (1967-1975: I, 546). La rândul său, în studiul său introductiv la antologia de texte avangardiste românești, Marin Mincu precizează că "[e]xtraordinara trăire interioară (subl
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
artiști care valorifică imaginea acestuia la scurt timp după moartea sa ar fi atrași, mai degrabă, de dimensiunea umană a suferinței acestuia. Ei surprind chipul îmbătrânit prematur al unui Eminescu consumat de boală, într-o abordare naturalistă care lasă loc descripției impudice, expresiei cariației corozive a suferinței și maladiei, a exacțiunilor fiziologice, opera rămânând într-un plan secund. O altă expresie mai moderată a acestui autenticism dolorist constă în înregistrarea realistă a imaginii poetului în jurul vârstei de treizeci de ani. Astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care artista nu le mai descrie, forța lor de sugestie făcând inutilă descripția. "Mă atrăgeau mai mult calcanele caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui netede, vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă artistică aureolată de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care se distinge ca un fel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
citit în presă) și bine că vine acum Istoria lui Nicolae Manolescu, care cred că va fi evenimentul anului. A venit din nou timpul revalorizării istoriei literare. "Casa cu ferestre luminate" O casă și un spirit al ei Aceasta este descripția cel mai frecvent folosită pentru referirile mai puțin tehnice la locația cunoscută astăzi sub numele de Muzeul "Vasile Pogor". Expresia este asociată de cele mai multe ori cu faptul că locuința junimistului Vasile Pogor fusese prima din Iași iluminată electric. În fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
La Răscruci (1906) Răscruci, Pitești. Concluziile periplului critic prin "geografia" operei slaviciene sunt interesante. Pentru Slavici spațiul e un loc de întâlnire între autor și personaje. El face un efort evident în a contura perimetre geografice identificabile prin toponimie. Realizează "descripții realiste" după tehnica turistului încântat de un peisaj spectaculos, "descrieri memorialiste" ale unui spațiu geografic concret și "spații literare" în care realul suportă "structurile imaginarului" (G. Durand). Cu alte cuvinte scrierile lui Ioan Slavici surprind peisajele în lucrările științifice, le
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
177. 363 "Tautologia transformării imaginii de 'străin' într-una de 'dușman' își trage originea încă din gândirea primitivă (...), cum au susținut Lucien Lévy-Bruhl și alți antropologi. Apoi poreclele pe care și le dădeau unul altuia popoarele din zorii istoriei și descripțiile altor popoare făcute de istoricii antici oferă și alte abundente paradigme, la îndemâna oricui. Herodot, Xenofon sau Strabon nume cu mare rezonanță în istoria veche i-au înfățișat, se știe, pe sciți, perși, sarmați sau alte seminții ale răsăritului doar ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Dacă nu sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel de oameni, soluția salvatoare rămâne evaziunea în imaginar: Multe călătorii au un dublu al lor, un pandant în imaginar. Infidelitatea, voită sau nu, a unor descripții, fluxul asociativ, țîșnind în extravagant și neverosimil, născocirea impertinentă (pe o claviatură mergând de la plastic la jucăuș, de la sublim la grotesc) imprimă textului o mobilitate ce deplasează mereu, uneori derutant, linia de hotar. O dezmărginire pregătind fiesta imaginarului. Imaginarul, ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu sensul” (p. 470). O propoziție finală din Miorița - o hermeneutică ontologică trebuie să de serios de gîndit cercetătorilor în domeniu: „Pentru a fi mai expliciți, vom spune că cercetările actuale ale Mioriței, în cazul nostru, trebuie să depășească stadiul descripției etnografico-etnologice” (p. 442). Nimic mai adevărat. În repetate rînduri am pledat în același sens, pînă am trezit oarece nervozitate. A rămîne pe loc înseamnă „moartea” științei și, totodată, a unor capodopere „de patrimoniu”. B. Povestea morții Cînd am citit titlul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de viermi. Iluminarea din final în care poetul afirmă că deși iubita lui va ajunge ca acel stârv, el va păstra în suflet spiritul descompusei sale iubiri, m-a făcut să tresar. Da, iată ideea genială care salvează o formidabilă descripție care nu promitea nimic bun și cum nu există un univers deosebit al poeziei, iar altul separat, nepoetic, vulgar... Un stîrv! Și cum a țâșnit scânteia divină din sufletul poetului! Atunci am înțeles și n-am uitat că se poate
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îl străbate un corb diametral. - Ba nu, zic, și acolo apare un sentiment, care e de fapt o idee, că natura ne apasă cu elementele ei: Chemări de dispariție mă sorb. - Da, dar nu e o idee prea originală. Domină descripția peisajului, învăluit în poezia sumbrului. Ne-am despărțit la sugestia lui discretă că dimineața trebuie să se scoale devreme, deși eu aș fi vrut să mai rămân. Poezie, da, dar el avea o slujbă, nu se putea duce obosit de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tulburările vegetative. Prima problemă a fost reprezentată de multitudinea de nume proprii folosite, deseori pentru tulburări similare, ceea ce este cel puțin echivoc. În trecut, entitățile nosologice erau denumite de obicei eponimic sau descriptiv, ceea ce era adecvat, având în vedere că descripția clinică era un component vital, urmat apoi de descoperiri mai rapide sau mai lente în ceea ce privește etiologia și patogeneza afecțiunii. Pe de altă parte, viteza cu care evoluează cercetarea biomedicală la ora actuală impune necesitatea unui proces permanent de reapreciere, clasificare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netă că citești o bună nuvelă, adesea un roman comprimat, atât de vie și de originală era povestirea, pauzele, mimica, însuși glasul povestitorului, subliniind cuvântul scris, sugestia adâncă a mobilurilor comportării umane, pe care scriitorul o face folosind analiza și descripția... Totdeauna mi-a plăcut să fiu în societatea acestui soi de oameni, cu condiția însă să nu mă pună la un moment dat să plătesc un tribut prea mare, cum făcea Cubleș. Puteam distinge apoi și indivizi infatuați care țin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Bacaloglu cu un glas care afecta semeția ironică și detașată, în aceste timpuri, dacă ai fi avut mai multă ambiție și nici o condamnare, ajungeai scriitor, fiindcă ai un patetism bine controlat și mergi direct la esență, nu te încurci în descripții inutile și biografii fastidioase. Te băgau la școala de scriitori să înveți ortografia și acum erai mare, Vintilă, ne scuipai nouă în cap!" Vintilă râse, gâdilat de acest elogiu, și întinse paharul spre Bacaloglu: "Costaichie, zise el, crezi că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reactualizate de depozitul mereu viu al memoriei locurilor natale. Notația „reportericească” coabitează cu jocurile libere ale fanteziei ce justifică din plin atributul lovinescian de „miliardar de imagini” acordat autorului. Evenimentul cotidian „brut” e canalizat adesea spre tiparele solemne ale imnului, descripția e deviată către confesiune, într-un necontenit du-te-vino conferind ansamblului un particular dinamism ce e, de fapt, aproximarea unei efervescențe lăuntrice cu momente de maximă elevație și, deopotrivă cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi descifrate peste tot în scrisul lui Ilarie Voronca - „miliardarul de imagini”. Abia coagulat, sâmburele metaforic germinează în acea luxurianță „tropicală” a discursului, ce antrenează, parcă mereu nesatisfăcut în imperialismul său, noi și noi aluviuni verbale. Cum am mai observat, descripția și notația „impresionistă” manifestă mereu tendințe centrifuge: tentația „demonului analogiei” este prea mare pentru ca poetul să nu-i cedeze aproape în fiecare vers. Covârșitoare în volume ca Brățara nopților sau Incantații, ea era prezentă și în mai echilibratul Ulise, chiar
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e însă larg compensată de performanțele metaforice ce tind spre o anume independență față de acesta, cerând considerare în sine și un statut ambiguu, între imaginea-mijloc de expresie și limbajul intranzitiv, autoreferențial. Ruptura nu e deci totală și gustul nebaroc al descripției ingenios travestite în discursul a cărui figurativitate e de fapt serios erodată prevalează: interesul pentru „ingegno” îl depășește pe cel pentru plasticitatea propriu-zisă, iar atunci poetul „greșește” numai față de punctul de vedere... tradițional. Orice pagină a cărților lui Voronca pune
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lor spre casă. Doi necunoscuți, ce devin extrem de apropiați prin simpla întâmplare a asemănării drumului, a călătoriei, care se transformă într-o probă de inițiere în viață și în moarte. Redactată extrem de sobru, cu o tensiune dobândită prin întârzierea în descripția succesiunii evenimentelor ce îi apropie pe cei doi până la neputința despărțirii finale, episodul războiului fiind numai un pretext dramatic al chemării spre o nouă existență, nuvela relevă calități de analiză psihologică și de intuiție a modificărilor sufletești infinitezimale, proprii unui
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
ți scriu numai despre Roma, mama noastră, și despre Traian XE "Traian" , părintele nostru. Nici măcar Cipariu XE "Cipariu" , ale cărui note de călătorie aparțin În mai mare măsură sensibilității iluministe - pigmentate doar cu accente romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mărețe - pentru exemplu pre cursul Mureșului pân’ la Arad -, ci celebritatea locului e decântată În toată Europa. Noua sensibilitate romantică, ce presupune abandonarea călătoriei de tip iluminist, Își spune Însă cuvântul. Uneori, Cipariu XE "Cipariu" nu Își poate refuza plăcerea descripției și atunci efectele literare sunt remarcabile. O astfel de tușă artistică descoperim și la A.T. Laurian, căruia panorama Genovei și revărsarea orașului pe poalele muntelui, spre mare, Într-o „neregularitate Înfricoșată”, Îi produc o impresie puternică. Desigur, ochiul cel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Conceptul de strategie are un sens mai general sau global, prin el “înțelegem modalitatea în care un locutor (autor, orator) combină, în construcția sa discursivă, enunțurile în secvențe discursive, forme discursive raționale unele cu altele, tipurile de argumente, modalitățile de descripție și explicație, procedurile stilistice, astfel încât poate fi determinată o tonalitate dominantă a tipului de discurs propus în fața receptorului și se pot îndeplini cu profit maximal intențiile pentru care discursul a fost conceput”. (Sălăvăstru, 2001:121). Argumentarea ca fenomen discursiv se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
putut întâmpla, cititorul nu știe și poate nici nu va ști vreodată, iar ceea ce urmează să lectureze, nu știe încă. El memorează întâmplarea inițială și întâmplările ulterioare ei din desfășurarea narativă, într-un fel vizual și construiește acest vizual din descripții verbale pe care nu le separă de interpretarea pe care a construit-o inițial, din surse extratextuale. Aceste procedee interpretative complementare, aflate în relație cu privirea imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]