590 matches
-
Dar eu nu vreau ca tu să faci asta, îi răspunse, cu un mic surâs seducător și totodată puțin zeflemitor, aplecându-și puțin capul, într-un gest afectat. — Țin prea mult la tine ca să risc să-ți văd chipul frumos desfigurat de vreo lovitură de sabie. Hai, fă cum ți-am spus. Irmina îl privi dintr-o parte, scoase limba într-o strâmbătură de nemulțumire și se îndepărtă prin iarbă. Curând, pletele sale lungi și negre ca pana corbului dispărură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
exemplar din chiar această povestire, prins, cu gust, de reverul halatului meu de baie. Citez: „Ochii lui, de un cafeniu pal și deloc mari, erau ușor sașii - stângul mai mult decât dreptul. Nu erau îndeajuns de sașii încât să-l desfigureze sau ca defectul să fie vizibil de la prima privire. Dar erau suficient de sașii ca acest fapt să fie menționat, în context cu ideea că ar fi trebuit să stai mult și bine pe gânduri înainte de a-i dori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de razele solare ce cădeau perpendicular asupra lucrării...! După o vreme, au venit la cimitir rudele mortului Începând să-l bocească...Probabil, l-au jeluit prea cu zgomot deranjând bețivanul care se trezi din somn Înjurând, iar cu mutra lui desfigurată de somn și băutura Își făcu apariția dând placajul la o parte...! Clipele de groază au fost sublime!! Îngrozite rudele mortului, au Început să țipe de alarmară toți vizitatorii cimitirului, alergând bezmetici În toate cele patru vânturi ale cimitirului, câlcându-se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucru. Pe măsură Însă ce timpul se scurgea, situația profesională a lui Tony Pavone se deteriora datorită presiunii exercitate de Lc.Col. Tudose Ion personal, unii beneficiari refuzau să mai contracteze noi lucrări de reparații În timp ce alții pur și simplu desfigura situația de lucru executat de o așa manieră Încât uneori lucrătorii plecau acasă cu salariul jumătate plătit...! Presat de timp și de arestarea pe care o trâmbițau iscoadele Înrăutățind relațiile până și cu colegii de profesie care-l doreau dispărut
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care avea cunoștință de procedeul mârșav de jefuire a populației, i se ridică sângele În cap. Tremurând de mânie, de revoltă, făcu deandăratelea doi pași către bucătărie, Înarmânduse cu o toporișca ușor de mânuit, periculos de ascuțită. Afișând o figură desfigurată de nervi, silabisi. „Atena te rog,, mergi În camera cealaltă. Iar martorii, având În vedere că misiunea lor s’a terminat, Îi rog să părăsească locuința...! Nu de altceva dar, am unele amănunte de discutat cu acești simpatici domni...!! Invadatorii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Ea avea simțuri ascuțite. Un animal idiot, dar nevinovat, avea auz de vulpe. Ridicându-se atât de brusc, stând nemișcată să asculte, cu aerul unei regine, bătută În cap, numai ochi și urechi. Și picioarele albe. Picioarele ei nu fuseseră desfigurate de pantofii la modă. — Probabil că e Emil. — Nu, nu e Emil. Trebuie să mă Îmbrac. Fugi din cameră. Sammler coborî Întrebându-se unde dispăruse Wallace. Soneria Începu să clincăne și continuă să clincăne. Margotte nu știa cum să sune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bune decât tine.” Sau din hadith: „Nevestele sunt jucării, deci alege-o pe care-o vrei.” Ahmad i-ar fi spus c-ar fi trebuit s-o bată demult pe Irene. În Arabia Saudită, atât timp cât bărbatul se oprește înainte de a-și desfigura soția, folosirea forței este permisă fără îngrădiri. Ahmad i-ar fi spus multe lucruri, dar Naji nu l-ar fi ascultat. Naji își iubea fratele, dar după ce Ahmad pusese focul, Naji nu mai avea mare încredere în vorbele lui. Naji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
încredințase? Guicciardini părea să se teamă că așa stau lucrurile, așa că interveni, cu un zâmbet cât se poate de larg: — Leon vrea să spună că adevărul nu-I aparține decât lui Dumnezeu și că oamenii nu pot decât să-l desfigureze, să-l înjosească, să-l înrobească. Cu un ton oarecum de încuviințare, am murmurat, destul de tare ca să fiu auzit: — Fie ca aceia care dețin adevărul să-l elibereze! Clement lăsă să se audă un râs confuz. Apoi reluă: — Să rezumăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sânge. — Acum! îi șopti Marcus lui Valerius. În clipa următoare, gladiatorii othonieni ieșiră din tufișuri și se năpustiră cu săbiile ridicate asupra mașinilor de război. Soldații erau înarmați cu scuturi și săbii. Valerius se trezi prins între doi adversari. Îl desfigură pe primul, tăindu-i fața de la o ureche la alta, cu același gest - pe care nu-l uitase - cu care, într-o zi de decembrie din același an, barbarul acela tăiase fața unui soldat roman, sub privirile lui Valerius, ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ajutor pe chipurile celor din familia sa. Cât de multe se schimbaseră de când venise în livadă, cu atât de puțină vreme în urmă. Cât de repede se preschimba tocmai în ceea ce sperase să lase în urma lui pentru totdeauna. Reclame urâte desfigurau copacii vecini; un morman de gunoi mirositor aruncat pe coasta dealului, în spatele gheretei de ceai, creștea cu fiecare săptămână. Larma vocilor mânioase și claustrofobia pe care le asociase vieții în mijlocul orașului se strecurau din nou până la el. Iar acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ei toți? De ce nu-și luau reclamele, zgomotul și mizeria, mașinile și autobuzele și camioanele, de ce nu-și luau mințile lor înguste cu ei să-l lase cu pacea și liniștea lui, maimuțe lui dragi, peisajul său încântător, care era desfigurat de atâta mizerie și lucruri de doi bani? Va trebui să evadeze. Dar cum? Cum ar reuși cineva așa ceva? Nu-l vor lăsa să plece. Dacă va coborî din copac, îl vor prinde. Dacă va rămâne, lucrurile se vor înrăutăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nostru calvar, nu-i altcineva decît prințul tenebrelor. Presupusul drăcușor se declară dispus să șteargă de pe hartă puținele urme lăsate de Carax și să-i distrugă cărțile pentru totdeauna. Spre rotunjirea deplină a melodramei, apare ca un bărbat fără chip, desfigurat de flăcări. Un personaj negativ scăpat dintr-o operetă gotică la care, spre și mai marea noastră confuzie, Nuria Monfort recunoaște glasul lui Jorge Aldaya. — Țin să-ți amintesc că Nuria Monfort m-a mințit, am zis eu. — Adevărat, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bîigui Fermín. — Păi, n-ar fi de prisos să-mi povestiți domniile voastre cîte ceva: ceva veridic, ca să mai schimbăm. Vă putem spune că nu Fumero v-a ars cărțile. — Atunci, cine? — Cu toată siguranța, a fost un bărbat cu fața desfigurată de foc, care Își spune Laín Coubert. — Nu cumva e...? Am Încuviințat. — Numele unui personaj al lui Carax. Diavolul. Părintele Fernando se lăsă pe spate În fotoliu, aproape la fel de pierdut ca și noi. Ceea ce pare din ce În ce mai limpede e că Penélope
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
afectați. Puteai simți furia neputincioasă care îl cuprinsese pe Minear în perioada Sleepy Lagoon, când plânsese pe umărul lui Eisler din cauza unei relații de moment a lui Loftis - „Dumnezeule, Nate, nu e decât un puști și a mai fost și desfigurat!” -, după care Eisler refuzase să mai adauge ceva pe tema respectivă. De notat: în 1947 Chaz Minear s-a răzbunat pe iubitul necredincios, turnându-l la CCAA, după care Loftis a ajuns pe lista neagră. Mal își propuse să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
copil urât, care știe că e urât și se revanșează făcându-le rău oamenilor, căci pe ei îi învinovățește că l-au făcut să devină ceea ce este. Imagini fulgurante, în timp ce animalul și apartamentul de la 2307 se contopeau: asasinul era cumva desfigurat sau credea că e desfigurat. Cum martorii nu-l descriau ca având vreo rană pe chip, desfigurarea putea exista undeva pe corpul său. Asasinul se credea urât și lega urâțenia lui de sex, de unde și crestătura făcută lui Augie Duarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
e urât și se revanșează făcându-le rău oamenilor, căci pe ei îi învinovățește că l-au făcut să devină ceea ce este. Imagini fulgurante, în timp ce animalul și apartamentul de la 2307 se contopeau: asasinul era cumva desfigurat sau credea că e desfigurat. Cum martorii nu-l descriau ca având vreo rană pe chip, desfigurarea putea exista undeva pe corpul său. Asasinul se credea urât și lega urâțenia lui de sex, de unde și crestătura făcută lui Augie Duarte de la obraz până la maxilar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
surorii Aimee zece la sută din câștiguri. Laboratorul dentar, Coleman hoțul. Teoria lui Upshaw se confirma. — Doamnă, Coleman s-a apucat de furat în ’42? — Da. În vara dinainte să plece de-acasă. — Și avea cumva Coleman fața arsă? Era desfigurat în vreun fel? Bătrâna cea țicnită se arătă îngrozită. — Coleman era frumusețea personificată a sclavului mascul! Era la fel de chipeș ca o vedetă de cinema! Buzz zise: — Doamnă, îmi pare rău că am pus la îndoială frumusețea băiatului. Dar cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mâinilor abia oprit și mușcîndu-și buza, Doru așteptă ca pintenoaga Eliză să scoboare cele trei trepte de asfalt ale terasei și, legănată pe tocurile albastre, înalte, ale pantofilor mici, să-i însoțească. Mini nu mai găsi nici un interes vestibulului. Era desfigurat. 99 O lumină mare și egală intra prin ușile scoase din rame și fringhii cu rufe la uscat erau întinse în curmeziș. - Sus e acum locuit, explică Doru și arătă spre orizont, nu departe, un coș înalt de cărămidă. Gramatula
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dacă această femeie are sau nu dreptate? Are! Dar are? în lumea orașului ei nou, fără tradiție, ce valoare pot avea astfel de justificări? Și totuși ea a iubit un bărbat care apoi nu mai era același, chipul său era desfigurat. Trebuia deci acuzat, chiar dacă acuzația era sălbatică! Fiindcă mai nefericită avea să rămână ea, după cum eroul avea să afle, și nefericirea ne dă dreptul să chemăm la judecată pe oricine, fiindcă la ea concurează întreg universul. Și totuși, deși îi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
punea la dispoziție din partea statului bani pentru cheltuielile de reparații și administrație. După votarea legii secularizării bunurilor mănăstirești din 13 decembrie 1863, noilor egumeni li s-a cerut să se îngrijească să păstreze cu grijă tot ansamblul mănăstiresc, să nu desfigureze arhitectura, să aibă grijă de pietrele de mormânt, să păstreze pomelnicele ctitorilor. S-a cerut de către Ministerul Cultelor și al Instrucțiunii Publice să se facă un inventar al bunurilor și acareturilor de care dispunea mănăstirea la 21 septembrie 1863. Obiectele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că doar fiindcă voi nu purtați povara durerii generate de o copilărie denaturată, nu sunteți alcoolici sau dependenți de alte substanțe. Pe tot parcursul prânzului am plâns, am plâns, am plâns și iar am plâns. Plâns sănătos, care mi-a desfigurat și înroșit fața. Nu erau genul de lacrimi false pe care le afișasem în fața lui Chris în ziua în care aflasem că Luke mă vânduse. Acum erau lacrimi de neoprit, zguduitoare. Nu puteam nici să respir ca lumea, iar capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am fost concediată și m-am simțit puțin, știi tu... Tot nici un răspuns. Ieși afară, Brigit, te rog, m-am milogit eu. îmi pare rău. Pe bune. Ușa a zburat de perete, iar Brigit a apărut în prag cu fața desfigurată de plâns. —Of, Rachel, a oftat ea. Nu-mi dădeam seama ce exprima vocea ei. Iertare? Exasperare? Milă? Oboseală? Ar fi putut să fie oricare din ele, dar speram să fie vorba de iertare. Dă-mi voie să te scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-ți zic eu ceva! Când o s-o scoatem într-adevăr pe doamna Wilt de acolo, să nu-ți închipui că o să fie de nerecunoscut! Apoi se opri și se uită cu înțeles la Wilt. Numai dacă nu cumva ai desfigurat-o. — S-o desfigurez? spuse Wilt, cu un râs fals. Ultima dată când am văzut-o nici nu mai avea nevoie s-o desfigureze cineva. Arăta deja al dracului de înfiorător. Purta pijamalele alea limonii și fața îi era acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ceva! Când o s-o scoatem într-adevăr pe doamna Wilt de acolo, să nu-ți închipui că o să fie de nerecunoscut! Apoi se opri și se uită cu înțeles la Wilt. Numai dacă nu cumva ai desfigurat-o. — S-o desfigurez? spuse Wilt, cu un râs fals. Ultima dată când am văzut-o nici nu mai avea nevoie s-o desfigureze cineva. Arăta deja al dracului de înfiorător. Purta pijamalele alea limonii și fața îi era acoperită de... Ezită. Pe chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nerecunoscut! Apoi se opri și se uită cu înțeles la Wilt. Numai dacă nu cumva ai desfigurat-o. — S-o desfigurez? spuse Wilt, cu un râs fals. Ultima dată când am văzut-o nici nu mai avea nevoie s-o desfigureze cineva. Arăta deja al dracului de înfiorător. Purta pijamalele alea limonii și fața îi era acoperită de... Ezită. Pe chipul sergentului se așternuse o expresie ciudată. — Sânge? îi sugeră el tânărului. Aveai de gând să spui „sânge”? — Nu, răspunse Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]