304 matches
-
bg/m2. Procentul de proteină a înregistrat un maxim de 24,1% în anul 2000 când s-a semănat la desimea de 30 bg/m 2 și un minim de 22,7 % în anul 1998 când s-a semănat la desimea de 60 bg/m 2 . în medie pe anii 1998-2000 în care s-au efectuat experiențele semănatul la desime mare (60 bg/m 2 ) a favorizat scăderea procentului de proteină la 23,2% valoare semnificativă negativ față de martor (45 bg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la desimea de 30 bg/m 2 și un minim de 22,7 % în anul 1998 când s-a semănat la desimea de 60 bg/m 2 . în medie pe anii 1998-2000 în care s-au efectuat experiențele semănatul la desime mare (60 bg/m 2 ) a favorizat scăderea procentului de proteină la 23,2% valoare semnificativă negativ față de martor (45 bg/m2) la care procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină și s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
procentului de proteină la 23,2% valoare semnificativă negativ față de martor (45 bg/m2) la care procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină și s-a realizat când năutul a fost semănat la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha (tabelul 126). V.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.6.1. INFLUENȚA
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha iar cea mai mică producție în anul 2000 la distanța între rânduri de 15 cm, cu o valoare de 298,6 kg/ha proteină (tabelul 140) V.7. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 298,6 kg/ha proteină (tabelul 140) V.7. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea de semănat. Interacțiunea celor doi factori a avut o influență mai mare s-au mai mică asupra plantei datorită spațiului de nutriție, posibilității plantelor de a realiza cât mai eficient toate procesele fiziologice, umidității solului și a atmosferei precum și datorită
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realiza cât mai eficient toate procesele fiziologice, umidității solului și a atmosferei precum și datorită temperaturii solului și a aerului. Talia plantelor a avut valorile cele mai mari când plantele s-au însămânțat în epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în medie 41,1 cm) și 45 b.g./m 2 (în medie 40,6 cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în medie 41,1 cm) și 45 b.g./m 2 (în medie 40,6 cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în epocile III (20 - 24 IV) și I (30 III - 7 IV) cu 36,5 cm respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți/plantă, valoarea cea mai spectaculoasă găsindu-se, în toți anii de cercetare, atunci când însămânțatul năutului s-a produs în epoca doua la desimea de 30 b.g./m 2 cu 49,1 fructe/plantă (1998), 40,7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul de fructe și numărul de ramuri pe o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 cu 49,1 fructe/plantă (1998), 40,7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul de fructe și numărul de ramuri pe o plantă, în ambele cazuri desimea de 30 b.g./m2 și , de regulă, năutul semănat în epoca a II-a dând valorile cele mai ridicate. Analizând media celor doi factori experimentați se vede că procentul boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
I x 60 b.g./m 2 ) și 24,4% (E III x 30 b.g./m 2 ). în anul 1998 conținutul boabelor în proteină a realizat un maxim când năutul s-a însămânțat în epoca a III-a la desimea de 30 b.g./m2. Diferențe distinct semnificative și foarte semnificative față de martor (E I x 45 b.g./m 2 ) s-au obținut și în variantele E III x 45 b.g./m 2 , E III x 60 b
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cuprinse între 23,6% și 23,1%. în anul 1999 diferențe foarte semnificative au avut toate variantele semănate în epocile a II-a și a III-a, cu un plus pentru năutul semănat în epoca a III-a la desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Boero Bisto i-a luat pe români și a oprit astfel mulțimea de bastarni la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în liniște și a alergat pentru a încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înaltă și consatantă (110 130KHz) semnale de tip CF. Durata impulsului este destul de lungă (câteva zecimi de ms), astfel încât se produce un evident efect Doppler. Acest efect este folosit de lilieci pentru prinderea insectelor după bătăile aripilor chiar și în desimea de crengi și frunze. Deseori rinolofidele folosesc strategia vânatului din ascunziș, asemănătoare cu cea a păsărilor (muscari). Arealul familiei cuprinde: Europa, Nordul Africii, Peninsula Arabică, partea de sud a Asiei până în Noua Guinee și Australia. Se întâlnesc patru specii: Rhinolophus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare ce la umbră înfloresc Și-n ghirlande parfumate se revarsă pe balcoane... Iar în fund, peste desimea de pagode azurii, Ca un bloc de porcelană, falnic, sprinten se ridică Un turn nalt cu șapte rânduri și cu șapte galerii, Unde ard în casolete flori de plantă-aromatică. Mai departe, în Legende, prinzând cu ușurință maniera lui V. Hugo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul alpin În poezia română. În Răsăritul lunei. La Tismana fantezia concentrează În cîteva strofe: desimea brazilor, pădurea-ntunecată, un locaș trist nelocuit (operă omenească În păragină, produs uman Întors la viața geologică), prăpăstii adînci, „pustiuri fără margini”, peșteri, stînci etc. Peisaj compus din cărți, În stil tenebros romantic. Peisajul este completat, În Cimitirul, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]