KorAP: Find »[drukola/base=despicătură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...24 >

587 matches

Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții parametrii pentru determinarea subgrupelor, dând astfel o ripostă cercetătorilor care se contrazic. Cel mai nou sistem de clasificare a fost prelucrat de o comisie

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
unificare a terminologiei de clasificare importantă pentru datele statistice viitoare. Reprezentantul școlii românești de stomatologie, Valerian Popescu, a întocmit o clasificare mai amplă și mai precisă care are posibilitatea de a încadra toate formele de anomalii existente. După această clasificare despicăturile labio-maxilo-palatine se împart în 3 grupe mari în cadrul cărora apar diferite varietăți (150; p.8-9). A. Despăcături parțiale care pot fi anterioare sau posterioare. Cele anterioare pot fi incomplete când interesează buza superioară și complete când interesează buza, ambele putând

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
150; p.8-9). A. Despăcături parțiale care pot fi anterioare sau posterioare. Cele anterioare pot fi incomplete când interesează buza superioară și complete când interesează buza, ambele putând fi unilaterale sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale cărui rezultate publicate sunt citate de Morley (1958). Astfel el arată că între anii 1833-1863

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale cărui rezultate publicate sunt citate de Morley (1958). Astfel el arată că între anii 1833-1863 Fröbelius din Petersburg, găsește un caz la 1525 de noi născuți; în 1908 Rischieth

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
noi născuți; în 1908 Rischieth în Anglia găsește un caz la 1742; în 1924 John Davis în U.S.A. găsește un caz la 1170, la o populație din Baltimore care conținea un mare număr de negrii; Ivy consideră că frecvența despicăturilor labio-maxilo-palatine este de 5 ori mai mare la populația albă în S.U.A. decât la populația neagră. În ceea ce privește alte rase părerile sunt divergente, iar statisticile sunt insuficiente în special pentru populația din Asia, Africa și America de Sud; în 1929 Peron și Veau

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și V. Chiriac studiază frecvența malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine la noii născuți în țara noastră în perioada 1960-1971 în două maternități din București. Ei găsesc o frecvență generală de 1 la 1215, apropiată de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează 50.980 de noi-născuți în această perioadă și constată că etapa de vârf a frecvenței despicăturilor labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează 50.980 de noi-născuți în această perioadă și constată că etapa de vârf a frecvenței despicăturilor labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența despicăturilor congenitale de boltă și văl palatin, deși este mai scăzută în comparație cu perioada precedentă, 1960-1966, prezintă o tendință de creștere de la an la an (după unii autori). Astfel în anul 1967 această incidență este de 1 la 2709 pentru ca în 1970

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
că această condiție este mult mai frecventă la băieți decât la fete. Din 235 de cazuri depistate de Schwartz, 139 au fost băieți și 96 fete (respectiv 59% și 41%) (167; p.228). Fogh - Anderson a găsit la 625 cazuri, despicătură labio-palatină într-o proporție de 2 la 1 la băieți față de fete, în timp ce despicătura izolată de palat este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de cazuri depistate de Schwartz, 139 au fost băieți și 96 fete (respectiv 59% și 41%) (167; p.228). Fogh - Anderson a găsit la 625 cazuri, despicătură labio-palatină într-o proporție de 2 la 1 la băieți față de fete, în timp ce despicătura izolată de palat este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei clinice - după Valerian Popescu (150) A. Despicături parțiale

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei clinice - după Valerian Popescu (150) A. Despicături parțiale (57,08%) a) anterioare (29,08%) 1. incomplete (21,63%) - unilaterale (16,5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
A. Despicături parțiale (57,08%) a) anterioare (29,08%) 1. incomplete (21,63%) - unilaterale (16,5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând forma totală în timp ce la fete cea parțială. Din statisticile publicate de O.M.S. se constată

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând forma totală în timp ce la fete cea parțială. Din statisticile publicate de O.M.S. se constată că malformațiile congenitale cresc aproape în progresie geometrică în ultimul

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
boli, cât și pentru a contribui la urmărirea pas cu pas a ecoului tratamentului asupra comunicării, asupra mesajelor.” Tatiana Slama Cazacu 3.1. Criterii de diagnoză În urma mai multor cercetări ale autoarei, se ajunge la concluzia că tulburările fono-articulatorii consecutive despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine dispun de o varietate complexă în funcție de vârstă, de momentul intervenției chirurgicale, de particularitățile psiho-individuale, precum și de mediul care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii (192; p.84-113; 193; p.547-693; 195; p.32-45). Considerate un dat intrinsec al defectului

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]