590 matches
-
mulți copii (67). Valerian Popescu a identificat în 11,6% din cazuri unii factori exogeni care puteau produce despicături și anume: infecții materne în 5,6% și substanțe medicamentoase în 6% din cazuri (150). 2.3. Formele clinice și clasificare. Despicăturile labio-maxilo-palatine prezintă variate forme clinice după stadiul lor, după întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în 5,6% și substanțe medicamentoase în 6% din cazuri (150). 2.3. Formele clinice și clasificare. Despicăturile labio-maxilo-palatine prezintă variate forme clinice după stadiul lor, după întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură palatină, asocierea „buzei de iepure”*) totală bilaterală cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Despicăturile labio-maxilo-palatine prezintă variate forme clinice după stadiul lor, după întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură palatină, asocierea „buzei de iepure”*) totală bilaterală cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
după întinderea regiunii anatomice interesate și după cum sunt - uni sau bilaterale. În cadrul terminologiei clasice, despicătura localizată la nivelul regiunii labiale poartă denumirea de „buză de iepure”, iar cea de la nivelul palatului, despicătură palatină, asocierea „buzei de iepure”*) totală bilaterală cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu despicătura palatină fiind numită „gură de lup”*). Păstrând terminologia clasică, V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
V. Veau (1931) deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări din punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
punct de vedere embriologic, teratologic, morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții parametrii pentru determinarea subgrupelor, dând astfel o ripostă cercetătorilor care se contrazic. Cel mai nou sistem de clasificare a fost prelucrat de o comisie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unificare a terminologiei de clasificare importantă pentru datele statistice viitoare. Reprezentantul școlii românești de stomatologie, Valerian Popescu, a întocmit o clasificare mai amplă și mai precisă care are posibilitatea de a încadra toate formele de anomalii existente. După această clasificare despicăturile labio-maxilo-palatine se împart în 3 grupe mari în cadrul cărora apar diferite varietăți (150; p.8-9). A. Despăcături parțiale care pot fi anterioare sau posterioare. Cele anterioare pot fi incomplete când interesează buza superioară și complete când interesează buza, ambele putând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
150; p.8-9). A. Despăcături parțiale care pot fi anterioare sau posterioare. Cele anterioare pot fi incomplete când interesează buza superioară și complete când interesează buza, ambele putând fi unilaterale sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale cărui rezultate publicate sunt citate de Morley (1958). Astfel el arată că între anii 1833-1863
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu ale cărui rezultate publicate sunt citate de Morley (1958). Astfel el arată că între anii 1833-1863 Fröbelius din Petersburg, găsește un caz la 1525 de noi născuți; în 1908 Rischieth
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]