565 matches
-
se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine să celebreze patriotismul vostru care a redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care este și trebuie să fie în capul Latinității, spre a combate germanismul cotropitor și despotic“ - subl. n. (TEL., an. IV, nr. 749, 17 septembrie 1874, p. 1). Adolphe Thiers a răspuns junimii române în septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care Bacalbașa a reprodus-o, integral și exact
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
corupția. În prima parte a discursului afirmă că spiritul uman s-a corupt pe măsură ce științele și artele au avansat spre perfecțiune: "În timp ce guvernămîntul și legile se îngrijesc de securitatea și bunăstarea oamenilor adunați laolaltă, științele, literele și artele, mai puțin despotice și poate mai puternice, așează ghirlande de flori peste lanțurile de fier ce-i încătușează, înăbușă în ei simțămîntul libertății căreia îi erau destinați, îi fac să-și iubească sclavia, transformîndu-i în ceea ce numim popoare civilizate. Necesitatea a înălțat tronurile
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
radicale În raport cu viziunea Înaintașilor (și nu sunt puține la număr) se numesc „școli revizioniste”. Este o denumire care ar trebui aplicată, În condiții normale, și În contextul românesc. La noi Însă, limbajul de lemn moștenit din perioada național-comunistă stăpânește Încă, despotic, modul de utilizare a cuvintelor. Ca urmare, termenul „revizionism” este marcat de o conotație negativă puternică, deoarece poate fi oricând asociat, de către istoricii „serioși”, cu politica de revizuire a frontierelor promovată de statele Învinse În primul război mondial. În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mereu problema preeminenței elementului latin, germanic sau slav, a sferelor de influență ale fiecăruia. În numele unui asemenea tip de solidaritate „internațională” sau „suprastatală”, specific secolului al XIX-lea, unii lideri revoluționari ardeleni Își Însușesc ideea solidarității neolatine, Îndreptată Împotriva regimurilor despotice și a elementului germanic dominator. Acest nou interes pentru experiența politică italiană nu era lipsit de antecedente; el poate fi privit și din perspectiva unor mai vechi evoluții. În epoca Revoluției Franceze, de exemplu, desfășurările politice peninsulare, aflate În miezul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iugoslavia. În primul rând, a fost un mare admirator al socialismului bazat pe autogestiune, așa cum era el formulat În Iugoslavia, și a urmărit cu mare atenție dezbaterile ideologice din această țară. Până prin 1980, când eurocomunismul și varianta titoistă de socialism despotic luminat păreau o alternativă preferabilă situației pe care o aveam În celelalte țări din Europa sovietizată, Iliescu era, fără Îndoială, Înclinat ca structură În direcția eurocomunismului. Mircea Mihăieș: Un comunism mai puțin contondent, să spunem. Vladimir Tismăneanu: Mai permisiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cei mai moderni ca tip de gândire. Mircea Mihăieș: „Modernitate” În cadrul sistemului. Vladimir Tismăneanu: Mă refer la perioada de după 1948. Îl compar cu Gheorghe Vasilichi, autorul reformei Învățământului din 1948, sau cu Miron Constantinescu, un om inteligent, dar extrem de abuziv, despotic, intolerant, lipsit de deschidere spre formule occidentale care să nu fie marxiste? Evident, nu. Îl pot compara cu activistul de partid relativ luminat Paul Niculescu-Mizil. Mircea Malița avea o orientare tehnocratică și era interesat de științele umane, formulele Clubului de la
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
despre moartea crudă a Octaviei dă referinței ekphrastice încă o dimensiune anticipativă a destinului personajului, care se va confrunta la rândul lui cu niște funcționari intratabili, de data aceasta ai regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate specifică și istoriei contemporane lui Chiril. Salonul de zi din casa doctorului Merișor, dominat de pendulă și Plata dijmei și martor al supliciului Octaviei, este în fapt simbolul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
am analizat se poate vorbi de o "complicitate" hermeneutică stabilită între romancier și publicul său, activată în baza unor sensuri nespuse atribuite de comun acord. În virtutea acestei codificări, Parabola orbilor devine imaginea României aflate într-un regim totalitar și conduse despotic de către un "orb", dar în același timp postulează și eterna libertate pe care i-o atribuie individului "vederea" interioară, Plata dijmei reflectă relația actualizată între individ și statul comunist totalitar, în timp ce statuia mutilată a zeiței Victoria nu sugerează doar imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a dus la creșterea dependenței economice și politice față de acesta. Atunci când a fost vorba despre o asumare de către tinerii musulmani a modernității occidentale, acest fapt a avut drept consecință pierderea identității culturale și spirituale. Occi dentalii au sprijinit doar liderii despotici, fapt care a creat o profundă nemulțumire în lumea musulmană. O cauză specială ține de interpretarea războiului ca o pedeapsă pentru asumarea modernității occidentale în versiuni hilare, de genul socia lismului islamic. Tocmai de aceea s-a invocat jihadul ca
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele figuri eliminate anterior (Pătrășcanu, Gherea, Ecaterina Arbore, David Fabian), și ilegalismul despotic (1974-1989), în care Ceaușescu îi dă la o parte pe toți ceilalți și rămâne singura figură dominantă.875 Evident, mitul ilegalistului a fost prompt dublat de către cel al muncitorului, figura acestuia înălțându-se inexorabil în culmea imaginarului comunist, căpătând proporții
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca sancțiune pentru pângărirea prin dărâmare a atâtor ctitorii sfinte” (Frunză, 1994, p. 32). Asemenea capcane de interpretare malformează întotdeauna atât identitatea respectivului personaj istoric, cât și percepția lui în mentalul colectiv. Violența lui Ceaușescu și caracterul său sanguinar și despotic au fost demonstrate cu varii ocazii de-a lungul regimului său, dar ele se cuvin a fi analizate ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel de fapte politice. Hiperbolizat, însă, ca „monstru”, „vampir”, „căpcăun”, firește
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca supremația legii și instituțiile societății civile să se dezvolte înainte de introducerea sufragiului universal și a responsabilității guvernanților în fața electoratului. Dacă înainte de democratizare există un parlament reprezentînd aristocrații, proprietarii de pămînt și autoritățile ecleziastice, el se poate opune unui monarh despotic și competiției dintre elite. Într-o societate civilă, cei lipsiți de dreptul de vot se pot organiza în mod pașnic și legal spre a face presiuni asupra celor aflați la cîrma vechiului regim. Democratizarea poate începe atunci cînd elitele din
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în parlament, dar au pierdut ulterior puterea în favoarea Uniunii Forțelor Democratice, de opoziție. România a fost un caz excepțional prin aceea că regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu nu s-a bazat pe o ideologie, ci era o dictatură personală despotică. Susținătorii lui Ceaușescu nu tolerau opoziția și nu erau dispuși să negocieze; comploturile și intriga erau metode normale de stimulare sau de abandonare a schimbării (cf. Verdery și Kligman, 1992). Independența lui Ceaușescu față de Moscova i-a permis să respingă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Tratatul de la Adrianopol, legiferată de Regulamentul Organic, și suveranitatea pe care acum o oferea Porții, “exista o antinomie care dă expresie limitelor restrânse în care puteau găsi aplicabilitate principiile noi, moderne, de organizare statală în cadrul juridic internațional și al arbitrariului despotic sub incidența cărora se aflau Principatele”, cum atât de bine s-a apreciat în istoriografia românească. Consecința a fost înăbușirea revoluției și legiferarea unui nou statut politico-juridic internațional al Principatelor, instituit în cadrul Convenției de la Balta-Liman, încheiată între Rusia și Turcia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pentru îndeplinirea lui”. Factorii de decizie nu puteau să nu țină seama de această nouă percepție, care va influența considerabil, de altfel, politica Angliei în cadrul chestiunii grecești. Memorandumul din 5 mai 1820 făcea o distincție netă între guverne absolutiste sau despotice și guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de această nouă percepție, care va influența considerabil, de altfel, politica Angliei în cadrul chestiunii grecești. Memorandumul din 5 mai 1820 făcea o distincție netă între guverne absolutiste sau despotice și guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist și despotic și vestul non-intervenționist și constituțional. De facto, Anglia se găsea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
guverne reprezentative sau constituționale. Rusia era prezentată ca o putere despotică, ce nu putea rezista tentației expansioniste. Refuzul Franței și Angliei de a lua parte la toate discuțiile Congresului de la Troppau-Laybach au conturat clar o sciziune între estul intervenționist și despotic și vestul non-intervenționist și constituțional. De facto, Anglia se găsea în afara Sfintei Alianțe. Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 a determinat o primă polarizare vizibilă a Marilor Puteri după Congresul de la Viena. Pe de o parte se afla Rusia, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se refugiază într‑un fel de „emigrație internă“ (expresie folosită mult mai tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n‑au aderat la noua ideologie, dar nici n‑au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane : „Le‑am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu‑i de‑a mirării că mi‑au
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ. Organizarea rigidă a sarcinilor de învățare sau desfășurarea lor sub impulsul „inspirației de moment” a educatorului, solicitarea repetitivă a acelorași scheme cognitive conduc, în timp, la blocarea spontaneității, inițiativei, creativității elevilor. Atitudinea autoritară, despotică creează blocaje afective, copiii neîndrăznind să pună întrebări, temându-se de eșec, de ironii. Autoritatea profesorului nu trebuie să se bazeze pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
despre superstiție ori despre „solecismele puterii” așa cum a făcut-o (Essays, 1597). Nu întâmplător, Montaigne a fost supus controlului cenzurii din Vatican (Essais, 1588), iar în Italia, umanistul Baldassare Castiglione lansează tot printr-un eseu (Il Cortegiano, 1528) critica autorității despotice. Evident, reproșurile la adresa acestui experimentalism cultural nu au întârziat să apară, venind mai cu seamă din partea elitei formate la școala umanismului teuton. Oarecum ironic, într-un fragment nemilos din Știința voioasă (1882), tocmai Nietzsche acuza „încercările” lui Montaigne de patima
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
319. Din dorința de a arăta existența unei susțineri a opiniei publice europene față de actul de la 11 februarie, Monitorul Oficial și Românul publicau pe larg extrase din presa europeană. O caracteristică a materialelor ce sunt republicate acum era evidențierea caracterului despotic, arbitrar, al vechiului regim și recâștigarea stimei întregii Europe de către români prin asumarea unui risc generat de punerea Puterilor Garante în fața faptului împlinit 320. Caracterul revoluționar al evenimentelor de la București, participarea armatei și hotărârea românilor de a-și apăra autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
București pentru diferitele fabrici de foiță de aur. Seara biliard cu Șoimănescu. Kronprințul a sosit în Valencia, unde a fost primit călduros. Francezii sunt supărați din cauza călătoriei sale, presa franceză instigă îngrozitor împotriva Germaniei, provoacă la război. În Serbia guvernare despotică cu represalii. Vineri, 11/23 noiembrie Vreme minunată. Dimineața −5°R. Înainte de amiază cu Elisabeta, scris. Promenadă. Venit generalul Crețeanu. După-amiază promenadă cu Elisabeta și cu doamnele, orele 2-4. Aer minunat, munții sunt acoperiți cu zăpadă. Scris. Seara biliard. Sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Să ne gândim la situația prin care a trecut omenirea cu întreg cortegiul de manifestări în epoca Renașterii și Reformei, la ideea libertății conștiinței antrenând lupta pentru libertate politică, la evenimentele social-economice și mai ales religioase care cutremurau marile imperii despotice, și atunci vom înțelege cum a fost posibil ca în cadrul veacurilor al XVI-lea și al XVII-lea o parte a umanității să traverseze de două ori grave și prelungite crize. Cazul Spaniei lui Filip al II-lea este unul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model despotic francez. Exemplele sunt cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care, deși în formare, se pune pe picioare, afirmă, dialoghează, își face
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spre realitate. Această atitudine ține de însăși "dialectica" manifestărilor lui. În conflict cu lumea și cu sine, contradictoriu și instabil, într-o eternă căutare de inedit și originalitate, refuzând "formele închise", academizante ale clasicismului, el își desfășoară insurgența împotriva autorității despotice a rațiunii pe fondul unei puternice sfâșieri interioare. Abia pozitiviștii își vor coborî privirea către realitatea pură și simplă. C) Pozitivism realism Asumându-ne riscul unei aparente oscilații între orientările gândirii direcționate filozofic și tendințele larg culturale, vom încerca să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]