1,116 matches
-
epoca, și vetuști fiind, ei sunt clasici sub unghi cultural, dar în amblele cazuri, ei rămîn vestigii care pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul de înțelegere la care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care ar trebui să asculte oamenii politici în exercițiul mandatului
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
idei era firesc ca Manoilescu să fie omorît la Sighet. Potrivit autorului, virtuțile unui om politic sînt: idealismul, abnegația personală, probitatea, bunătatea și neprihănirea vieții particulare, simpla lor enumerare făcîndu-te să înțelegi că un volum ca Etica politică, deși iremediabil desuet, poate într-o zi să devină actual: deocamdată, mesajul lui e prea înalt pentru nivelul de șiretenie cinică a actualei pegre politice.
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
culoarul înțesat, mentorul mai pune un apendice oratoric temei". Însă mijlocul de căpetenie prin care Val Gheorghiu încearcă a contracara realul dezamăgitor îl reprezintă perspectiva retro, nelipsită, cum singur se grăbește a specifica, „de o patină a unui romantism cumva desuet și vag aberant". Rîndurile apar furnicate de un melos subtextual, inducînd un fior fantomatic. Doi îndrăgostiți „se întorc, ținîndu-se de mînă, pe sub teii uscați, visîndu-se ca-n atîtea rînduri, în vremea lui Conachi", pentru a se opri „în fața unui grilaj
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
realizarea acestui scenariu feeric al basmului, găsirea portofelului stă cumva sub semnul destinului. În momentul când excedată de insistențele lui, ea îl caută pe acest bărbat al cărui interes pentru ea este împins în zona ridicolului și a unui romantism desuet, dar nu lipsit de o tensiune excitantă, sensul atribuit acestei întâlniri nu poate fi decât dragostea. Aflând că nu - complexul său obsesional nu este unul patologic -, Palet renunță aproape imediat la o mai căuta, dar fără să știe a predat
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
copilului ei ucis într-un bombardament, sau „cum a murit?", „ce oră era?". „Ceea ce aduc eu într-un interviu este respectul, explica. Persoana își dă seama că o respecți pentru că o asculți." Mai mult ca sigur că o persoană cu desuetele calități înșirate în primul paragraf ale acestui articol și justificate în parte în aceste ultime citate din Terkel n-ar fi angajată sau n-ar rezista mult în mass-media de azi din România decât dacă ar avea grijă să le
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
limbi, de decenii și am o orientare destul de exactă ca «să denunț» nu numai profunda mediocritate a criticii române actuale, dar mai ales inactualitatea și desincronizarea sa. Rămasă cel puțin cu cinci decenii în urmă, într-o fază călinescian-impresionistă, total desuetă". Chiar voindu-se „teoretician", „ideolog", s-ar fi cuvenit, socotim, ca Adrian Marino să admită complementaritatea domeniilor, în locul unei excomunicări de principiu. Neacceptînd o conviețuire mai mult decît firească, proclama voința sa de a se despărți „definitiv, de o tradiție
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
foștilor spioni de prim rang secerați nu pe câmpul de luptă, ci de formalitățile birocratice ale unui aparat prăfuit și ineficient, cel al Angliei postbelice, postocoloniale. Cruciada identificării unei cârtițe în chiar inima serviciului de informații britanic are ceva parcă desuet și tardiv - deși acțiunea filmului este plasată în 1973 -, și aduce în scenă un „pensionar”, pe George Smiley, căruia Gary Oldman îi împrumută o față de șobolan opărit în ale cărui priviri sclipesc vii scânteile unei inteligențe neadormite. Reuniunea decidenților, a
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
apărut în 2001, la Editura Artprint, în colecția „Bibliofilia”. Un document inedit. Tandru. Cuvinteimagini emoționante despre viață și teatru. Despre întîlniri. Despre epistolă ca gen care aduce oamenii împreună în comunicarea cea adevărată. Fără „terți” cum cred, dintr-un sentiment desuet, probabil, că sînt calculatorul, mobilul și alte obiecte. Așteptarea, ca și tăcerile, sînt suprimate, astfel, din cotidian. Totul se derulează aiuritor de iute, ca și cum am fi mereu într-o cursă olimpică și ar trebui, fiecare dintre noi, să doboare un
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
pe eroul romanului este un personaj fără o identitate precisă, cam jerpelit și nespălat, vorbind într-un argou dinainte de războiul al doilea mondial și referindu- se la întâmplări politice petrecute cu mult înaintea celor în viață și cu un haz desuet... El poartă mereu asupra-și o geantă crăpată de vinilin negru în care își ține niște acte vechi și ele, depășite. De fapt, este Realitatea așa cum fusese ea odată și cu oamenii potriviți ei și moravurilor epocii trecute... * * * Cuplul ironic
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
de etapă pe care ni le putem propune.” Înțelegem unde bate Bogdan Murgescu, dar pedagogia, sărmana, n-avea nici o vină. Înainte cu secole de teoria învățării bazate „pe competențe”, Comenius a enunțat, în fundamentala Didactica Magna, ce poate părea azi desuetă unora, principiile învățării, de la care se reclamă până astăzi principiile fundamentale ale pedagogiei. Să ni le reamintim pe acestea din urmă: 1. principiul participării conștiente și active a elevilor în activitatea de învățare; 2. principiul învățării intuitive; 3. principiul însușirii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
Rodica Zafiu E remarcabilă capacitatea turcismelor de a rămâne în circulație, mai ales în stilul colocvial. Termeni aparent desueți, legați de o anumită epocă din trecut, revin în uzul curent, adesea cu sensuri figurate, ironice și peiorative. În ultima vreme, presa românească utilizează intens cuvântul beizadea, pentru a desemna, depreciativ, pe fiul sau fiica unor persoane cu poziție socială
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
de nivel. Asemeni domnițelor din Evul Mediu cântând o chanson de toile, Irene împreună cu fiul ei Benicio își așteaptă soțul care urmează să iasă din pușcărie pentru a intra în cercul vicios al unor datorii neplătite. În spiritul unui cavalerism desuet, ecoul unei îndepărtate romance, șoferul încearcă să-l ajute să dea o spargere pentru a-l sustrage controlului mafioților locali, o spargere cu final tragic. Nu doar că Standard (Oscar Isaac) este împușcat, dar în jocul unor lichidări factice intră
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]
-
cunoaște la Paris pe Robert Delaunay și începe să fie influențat de cubism. „Lyonel Feininger: la marginea lumii” începe cu exemple ale activității sale de caricaturist pentru publicații germane dar și pentru „Chicago Tribune”. Sunt lucrări de un farmec ușor desuet, pline de umor, cu multiple elemente inspirate din viața de zi a unui târg german de la 1900. Reprezentând o revelație pentru cineva care le vede pentru prima oară, aceste desene sunt cunoscute și mai puțin, chiar și specialiștilor, decât restul
Între lumi: Lyonel Feininger by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5218_a_6543]
-
al jurnalelor lui Val Gheorghiu); chiar și autoportretul scris/pictat al unui prozator original care se regăsește, pe rînd, în cel din Scăricică, cel din Italiană, cel din Cerchez și cel din Dochia, păstrînd "patina locului", a unui romantism "cumva desuet și vag alienat" - aerul inimitabil "al orașului dintre coline" -, cum mărturisește într-un scurt cuvînt introductiv la ultima carte, Omul din gard. Personajele lui Val Gheorghiu și naratorul, printre ele, în alaiul dionisiac, sînt oameni istratieni prin trăirile lor pătimașe
Viețile după Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6692_a_8017]
-
Gates afirmă că în urma unei excursii în Africa a realizat că oamenii de acolo nu puteau folosi toalete obișnuite pentru că nu aveau acces la apă. „Când te gândești, realizezi că toaletele pe care le folosim astăzi sunt o soluție sanitară desuetă. Cu siguranță că a fost un pas important când a fost creată de matematicianul scoțian, Alexander Cummings, în 1775. Totuși, faptul că pe glob patru din 10 oameni încă nu au acces la toalete cu flush dovedește că este o
Toaletele care funcționează pe energie solară, premiate de Bill Gates by Tole Lavinia () [Corola-journal/Journalistic/66016_a_67341]
-
a fi dat curs invitațiilor frivole venite dinspre colegii de "divan" de la conacul Pogor: "Creangă se ridică numai până la o anume înălțime", ceea ce înseamnă că nu caută spre exigențele pretinse de "sufletul omului modern". Cu alte cuvinte, el este cam desuet, cam depășit, nu mai face față, comparativ cu pretențiile modernității, cu evoluția prozei de la noi și a celei europene. Este o privire lucidă, în ton cu scepticismul pe un front mai larg al eruditului cărturar asupra mersului tărăgănat, în zăbavă
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
1927, plecând de la povestea cunoscută Fata babei și fata moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă25), devenită acum "legendă dramatică în 5 acte"26), operă destinată teatrului popular înființat în cadrul Ligii Culturale patronate de Iorga. Citită azi, dincolo de aerul desuet, de tenta ușor pitorească și moralizatoare, se remarcă lejeritatea idiomului arhaico-etnicist în care este scrisă piesa, diferit de cel al lui Creangă, deși la fel de "cult", de prețios, de ceremonios. Ca Sadoveanu, Iorga își impune și aici o limbă a sa
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
ultimii ani de nervoasă globalizare, de grăbită extindere a unei perspective "din satelit", particularitățile locului geografic se văd nu o dată neglijate, date la o parte ca niște iritante obstacole în calea "progresului". Specificul național riscă a fi taxat drept provincialism desuet, iar cel provincial pur și simplu radiat. Însuși marele Blaga apare măsurat cu o anume stînjenire, ca un soi de "caz" clasat, bun doar de trecut în istorie și-n manuale, după cum Bacovia supraviețuiește mai cu seamă pe o latură
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
ar trebui să fim cât de cât pregătiți, atît tactic cât și politic. Însă ideea de federalizare și organizare a fost ridiculizată și apoi respinsă din diverse motive, inclusiv acela că lupta anticapitalistă s-a considerat la acel moment încheiată, desuetă, de către unii participanți, care acum par însă că o redescoperă. Finalul întâlniri a însemnat de fapt atomizarea și mai mare a participanților. Acum ne aflăm în situația de a încropi ceva pe genunchi, rapid, sub imperiul urgenței, când deja agresiunile
Când s-a rupt Mișcarea UnițiSalvăm Roșia Montană. Tensiuni între neolegionari și stângiști, amenințați cu violența by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/65165_a_66490]
-
cel de „popor". Aproape la tot pasul el îți izbește auzul, trezind o emoție de neînțeles: „our people", „my people"... Ce mai înseamnă „poporul meu" pentru românul multiplicat în circa 22 milioane de individualități egoiste? Nimic. Cel mult un termen desuet, rătăcit în acest început de secol XXI, în care cuvântul de ordine, în spațiul românesc, este atotputernicul „Eu". A spune astăzi „poporul meu" înseamnă a-ți aplica singur, de bunăvoie, eticheta de naționalist. Care nu e o laudă. S-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
să dea interviuri, să-l vază nația încliftat. La patru ace" (Flacăra lașului, 9.06.2009). Cum se vede, cuvântul e folosit în mod ironic, pentru a duce în derizoriu, prin aerul său învechit și vag interlop, aparențele de eleganță desuetă. Există și verbul a desclifta, care a fost înregistrat în limbajul hoților de buzunare: „prietenul meu a zis că trebuie s-o «cânte» pe una de portofel, pe care o «descliftase»> (îi desfăcuse fermoarul de la geantă, n.n.) mai înainte" (România
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
Sorin Lavric Cam toate substantivele care încep cu „anti“ au ceva respingător și desuet. Numai că aparentă detestabila nu le vine din miezul ostil pe care prefixul îl sugerează - „anti“ cere potrivnicie semeața cu sens agresiv -, ci din lipsă de autonomie a înțelesului cuvîntului. Cine e „anti“ nu stă pe picioarele lui, atîrnînd mereu
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
ales pe cel de-al doilea versant al ei. Ce o salvează (când o salvează) e aerul concret, contemporan, cotidian, familiar în cele din urmă. Căci, dacă despre Iancu Arsene sau despre multele priceperi ale acestuia Ion Gheorghe vorbește adeseori desuet sacramental, despre sine o face fără inhibiții: „Uită-te, domnule Nelu, cine eram, zise/ Iancu Arsene, dându-mi binoclul/ Înapoi: scrutase peste arbori și pe dealuri/ Drumul spre Monteoru; ca un astrolog/ Apropiind și depărtând lumea de sine;// Într-adevăr
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
ana, Elena Badea Considerat, în prezent, de multe ori un accesoriu desuet, mustața a fost și este purtată cu multă mândrie de nenumărați bărbați, printre care și actori, politicieni, oameni de știință sau, pur și simplu, personaje fictive, eroi ai desenelor animate, celebri. Charlie Chaplin, Che Guevara, Burt Reynolds, dar și Hitler
Vezi cum ar fi arătat 10 mustăcioși celebri fără mândra podoabă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64995_a_66320]
-
distincțiile din carte sînt vii, urgente și tulburătoare, ceea ce înseamnă că, fără o sensibilitate religioasă în stare a umple carcasa noțiunilor cu o carne intuitivă, filozofia medievală are rigiditatea costelivă a scheletelor lăsate în deșert. Dar niște schelete vetuste și desuete din a căror alură nu poți reface constelația afectivă a epocii din care au provenit. Prima impresie pe care o ai deschizînd cartea este că nimic din ce-i acolo nu te privește, totul părîndu-ți-se de o stranietate fantomatică: felul
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]