3,487 matches
-
21 = ( .27 )( .45 ) /15 = .81 Rădăcina pătrată a lui .81 este .9 care se potrivește cu coeficientul de saturație din figura 8.11. Când există doi factori comuni rangul matricei corelației ajustate va fi 2, nu 1. Cel puțin un determinant care implică două coloane și linii nu va fi zero, dar acelea cu trei sau mai multe coloane și linii vor fi întotdeauna zero. Există un principiu de bază despre corespondența dintre numărul factorilor comuni și rangul matricei corelației ajustate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și etice implicate. Sunt realități ale timpului prezent care aduc în prim plan două tendințe comportamentale, optimi-smul și pesimismul, confruntate fie cu succesul și satisfacția, fie cu deziluzia și frământările interioare. În acest context, tehnologia medicală trebuie asimilată ca un determinant al confortului și securității noastre existențiale, iar modul cum sunt folosite produsele tehnicii să fie un răspuns la necesitățile sociale, oglindind, în același timp, și nivelul de educație medicală al populației, dar și al indivizilor luați separat. Necesități sociale vs
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
acum multe dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul 75 Rezumat 76 Capitolul IV. Economia educației. Rentabilitatea investiției în educație. Școala capitalului uman 79 1. Introducere 79 2. Școala capitalului uman 79 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit 80 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație 82 5. Ratele de revenire din educație 83 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România? 88 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei 88 6.2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de interese din societate. Studiile sociologice ulterioare s-au îndepărtat într-o măsură substanțială de la acest proiect. Chiar dacă preocuparea pentru legăturile dintre educație și stratificarea socială persistă, analiza s-a mutat de la teme instituționale la analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare, fapt ce trebuie asociat amorsării creșterii numerice a școlarității în școlile secundare și cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unui anumit sistem social și politic. Weber a analizat școala din perspectiva birocratizării și a stratificării sociale, arătând că ea este o arenă a competiției pentru statusuri. • După al doilea război mondial, sociologia educației s-a arătat mai preocupată de determinanții rezultatelor școlare la nivel individual și de efectele rezultatelor școlare asupra mobilității sociale. • Sociologia educației a avut parte de o istorie paradigmatică zbuciumată. Până la începutul anilor ’70, dominante au fost studiile macro, bazate pe cercetări cantitative. A urmat o pendulare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
două fenomene, care, împreună, constituie la un oarecare punct de echilibru situația cuprinderii în învățământul superior românesc și evoluția acesteia. 1. Factorul cel mai important al dinamicii educaționale este, cred, cel puțin pentru ultimul deceniu, cererea de acreditări. Teoriile privind determinanții cererii de educație surprind de obicei compoziția cererii pentru situația unei piețe nerestrictive a muncii și a diplomelor, condiții pentru care și-a construit teoria și Gary Becker (1997), fără a analiza efectele unor politici restrictive în domeniu, cum a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
căci investiția în educație este o investiție ca oricare alta, și nu este cea mai rațională dacă actorul are la dispoziție căi alternative de investiție care produc beneficii mai mari) și să determinăm curba cererii de educație în funcție de preț. 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educațietc "4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație" Gary Becker (n. 1930) (1997, pp. 95-104) inventariază factorii care determină deciziile unui individ referitoare la durata și felul școlarizării sale: 1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și nu este cea mai rațională dacă actorul are la dispoziție căi alternative de investiție care produc beneficii mai mari) și să determinăm curba cererii de educație în funcție de preț. 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educațietc "4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație" Gary Becker (n. 1930) (1997, pp. 95-104) inventariază factorii care determină deciziile unui individ referitoare la durata și felul școlarizării sale: 1. Durata ciclului de viață al persoanei. Pentru orice investiție este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de date sunt similare, sugerând o bună fidelitate a datelor. În schimb, indicii de determinare (R2) variază puternic, ceea ce sugerează probleme în specificarea modelelor. Nivelul de instrucție, măsurat ca stoc de educație (număr de ani de școală), apare ca un determinant important al veniturilor pe persoană în familie. Constituie circumstanțe avantajoase pentru nivelul veniturilor unei persoane rezidența urbană într-un județ cât mai dezvoltat. Gradul de dezvoltare a localității, măsurat după sistemul autorului acestui model, are o influență slabă, dacă nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2 sunt doi determinanți ai continuării studiilor (probabilitatea de a fi student în 1979 este de 48% pentru cei care au dobândit calificativul „excelent” în 1972 și de 0,64% pentru cei care au promovat CM2 la mai puțin de 11 ani și inclusiv
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cei care au luat CM2 cu doi ani întârziere). • Mediul geografic joacă și el un rol: față de 42% dintre copiii de la țară, 72% dintre copiii care locuiesc în aglomerația pariziană intră în clasa a VI-a. • Mediul social este un determinant masiv. La toate nivelurile funcționează aceeași stratificare, în ordinea crescătoare a șanselor de acces: - agricultorii, muncitorii; - micii meseriași și comercianți și angajații acestora; - cadrele medii, profesiunile liberale și cadrele superioare. Copiii cadrelor superioare au avut în 1962 șanse de două
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
menținut serioase diferențe în realizările școlare ale diverselor categorii sociale. Obstacolele în calea egalizării șanselor de acces în școli au fost, în primul rând, de natură socială - reușita școlară a depins în întreaga perioadă de originea socială a candidatului. Principalul determinant al duratei carierei școlare evidențiat în studiul celor doi sociologi olandezi a fost nivelul de instrucție mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele culturale din familia de origine și, cu un efect mai slab, dar consistent
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din clasele avute. Chestiunea inegalităților în ceea privește șansele de acces ține în bună măsură și de problematica inegalităților rezultatelor școlare, adică a educabilității, în sensul în care, respectând poate în cel mai înalt grad postulatul meritocratic, rezultatele școlare sunt determinante pentru accesul la treptele ulterioare. Problema care se pune în mod evident este dacă atribuirea acestor rezultate reflectă doar talentul și abilitățile elevilor sau dacă intervin factori de genul accidentelor de naștere. 6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestuia. Partea empirică va valorifica datele referitoare la reprezentarea sistemului național de educație obținute în cadrul anchetei Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2003. 1. Cum se construiește încrederea în instituții?tc "1. Cum se construiește încrederea în instituții?" Literatura asupra determinanților încrederii instituționale este încă în curs de dezvoltare și face obiectul unei dispute între diferite școli de gândire. Bouckaert și colaboratorii (2002) identifică două abordări: perspectivele privind „identitatea”, respectiv „performanța”. Dezvoltând această analiză, se poate susține existența a trei mari
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
domestic și familial; - organizarea școlii și procesele de predare și învățare din școală. Aceste trei dimensiuni le voi dezvolta în secțiunile următoare, ilustrând teoretizările cu rezultatele unor cercetări relevante pentru fiecare. 1. Abilitățile: educabilitateatc "1. Abilitățile\: educabilitatea" Discursul recent despre determinanții rezultatelor școlare asociază uneori performanța la examinări sau la teste cu anumite resurse stabile, profunde, încadrate în conceptul de abilitate școlară. Se vorbește despre abilitate excluzând factorii contextuali ai învățării - statusul socioeconomic al familiei, organizarea școlii etc. - și făcându-se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei SWOT 144 7.3. Aplicații practice 146 Bibliografie 151 8. Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizaționale 153 8.1. Contextul teoretic al culturii organizaționale 153 8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționale 153 8.1.2. Evaluarea și modelarea culturii organizaționale 160 8.1.3. Particularități de manifestare ale culturii organizaționale în România 164 8.2. Ghid de acțiune pentru modificarea culturii organizaționale 166 8.3. Aplicație practică 168
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o corelație inversă între nivelul „forțelor” ce se exercită în industrie și nivelul performanțelor firmelor din acea industrie: cu cât forțele sunt mai puternice, cu atât nivelul performanței este mai scăzut. Acțiunea fiecărei „forțe” este asociată cu un număr de determinanți, explicându-se fiecare corelație performanță-factor de influență cu numeroase exemplificări. Din păcate, marea majoritate a exemplificărilor sunt din economia americană, iar posibilitatea de generalizare este scăzută. În plus, exemplificările nu au și argumente teoretice de natură economică, ceea ce ar fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
americană, iar posibilitatea de generalizare este scăzută. În plus, exemplificările nu au și argumente teoretice de natură economică, ceea ce ar fi fost de așteptat de la un economist de formația lui Porter. Cele cinci familii de determinanți sunt (Porter, 1980): 1. Determinanții rivalității, manifestați în industrie: • creșterea industriei; • costurile fixe/valoarea adăugată; • intermitența supracapacității; • identitatea de marcă; • diferențierea produsului; • costurile de transfer; • concentrarea și echilibrul dintre concurenți; • complexitatea informațională; • diversitatea competitorilor; • barierele de ieșire. 2. Determinanți ai puterii furnizorilor: • diferențierea intrărilor; • costurile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de determinanți sunt (Porter, 1980): 1. Determinanții rivalității, manifestați în industrie: • creșterea industriei; • costurile fixe/valoarea adăugată; • intermitența supracapacității; • identitatea de marcă; • diferențierea produsului; • costurile de transfer; • concentrarea și echilibrul dintre concurenți; • complexitatea informațională; • diversitatea competitorilor; • barierele de ieșire. 2. Determinanți ai puterii furnizorilor: • diferențierea intrărilor; • costurile de transfer de furnizor; • prezența intrărilor de substituție; • concentrarea furnizorilor; • importanța volumului producției pentru furnizor; • ponderea costului furniturii respective în totalul celei a industriei; • impactul intrărilor asupra costului sau diferențierii; • amenințarea cu integrarea în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prezența intrărilor de substituție; • concentrarea furnizorilor; • importanța volumului producției pentru furnizor; • ponderea costului furniturii respective în totalul celei a industriei; • impactul intrărilor asupra costului sau diferențierii; • amenințarea cu integrarea în aval față de amenințarea cu integrarea în amonte; • cadrul industriei. 3. Determinanți ai amenințării cu produse de substituție: • costurile de transfer; • înclinația consumatorilor spre produse de substituție; • relația preț-performanță; 4. Determinanți ai puterii consumatorilor: • concentrarea consumatorilor față de concentrarea firmelor; • volumul cumpărat; • costurile de transfer raportate la costurile de transfer ale firmelor; • informarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
industriei; • impactul intrărilor asupra costului sau diferențierii; • amenințarea cu integrarea în aval față de amenințarea cu integrarea în amonte; • cadrul industriei. 3. Determinanți ai amenințării cu produse de substituție: • costurile de transfer; • înclinația consumatorilor spre produse de substituție; • relația preț-performanță; 4. Determinanți ai puterii consumatorilor: • concentrarea consumatorilor față de concentrarea firmelor; • volumul cumpărat; • costurile de transfer raportate la costurile de transfer ale firmelor; • informarea consumatorilor; • integrarea în amonte; • produsele de substituție; • diferențierea produselor. 5. Bariere de intrare, cu referire la amenințarea nou-intraților într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ultimate Resource, Bloomsbury, Londra. 8. Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizaționaletc "8. Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizaționale" 8.1. Contextul teoretic al culturii organizaționaletc "8.1. Contextul teoretic al culturii organizaționale" 8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționaletc "8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționale" Teoria managementului ultimelor decenii ale secolului XX marchează apariția unor noi subiecte de interes asociate căutării continue a performanței, dar și fenomenului globalizării. Între acestea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizaționale" 8.1. Contextul teoretic al culturii organizaționaletc "8.1. Contextul teoretic al culturii organizaționale" 8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționaletc "8.1.1. Caracteristici, forme de manifestare și determinanți ai culturii organizaționale" Teoria managementului ultimelor decenii ale secolului XX marchează apariția unor noi subiecte de interes asociate căutării continue a performanței, dar și fenomenului globalizării. Între acestea un loc deosebit îl ocupă cultura organizațională. Deși apare relativ târziu, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau necunoscute. Multe dintre caracteristicile identificate la nivel național pot fi aplicate și organizațiilor, astfel că acestea din urmă ar putea fi raportate la spațiul descris conform celor patru „dimensiuni” ale culturii organizaționale. Trecerea în revistă a unor definiții, caracteristici, determinanți, componente ale culturii organizaționale, ca și a unor tipologii sau aspecte legate de determinarea sa națională, sugerează că domeniul prezintă o variabilitate extremă, permițând adaptări de utilitate strategică. Acest fapt înseamnă că formarea unei strategii implică în mod obiectiv și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]