1,762 matches
-
referă și la causa eficiens și la causa finalis, în cele ce urmează, respectând sensurile cu care folosește termenii C. Rădulescu-Motru, acest termen va sta numai pentru causa eficiens; iar termenul "finalitate" va sta pentru causa finalis.) Odată produsă anticipația, determinismul prin finalitate reface ordinea naturală însăși, dar nu în sine, ci integrată evoluției universale care a trecut energia în faza sa personalizată. Desigur, anticipația, ca fapt psihic ce aparține unității eului, își dobândește rolul potrivit contextului personalizat în care este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea are "un înțeles pur de dependență de natură cauzală, răsturnată în timp, scopul fiind prin natura sa posterior mijlocului. Cu această nomenclatură orice fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza finală) fiind de-limitată "existențial" prin investirea ei cu funcția de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideii după care natura își servește propria finalitate prin apariția omului esențială pentru ipoteza personalismului energetic, ca și pentru discuția despre statutul finalității în contextul sistemului filosofic construit pe seama ei este posibilă pe baza schemei logice (structurii formale) a conceptului determinismului prin finalitate. Am putea spune că finalitatea este relație universală, atâta vreme cât ea reprezintă ordinea evoluției energiei (existenței-ca-energie) și potrivit ei dobândesc semnificație atât cultura, cât și natura. Dar dacă astfel stau lucrurile, atunci putem spune, de asemenea, că tocmai relația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinările particularului, anumite fenomene. Atunci când aceleași fenomene sunt vizate ca elemente ale ordinii totale a lumii (existenței-ca-energie), "legea" lor este finalitatea. În prima parte a creației lui Rădulescu-Motru putem sesiza ușor un anumit interes totuși, semnificativ pentru problema raporturilor dintre "determinismul naturei" și "determinismul sufletesc". Interesul este legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomene. Atunci când aceleași fenomene sunt vizate ca elemente ale ordinii totale a lumii (existenței-ca-energie), "legea" lor este finalitatea. În prima parte a creației lui Rădulescu-Motru putem sesiza ușor un anumit interes totuși, semnificativ pentru problema raporturilor dintre "determinismul naturei" și "determinismul sufletesc". Interesul este legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
organic, psihic sau cultural, este supus cauzalității și finalității, totodată. Oricum, orice fapt din segmentul personalizat al energiei aparține, primar, ordinii de finalitate; de asemenea, natura, integrată cursului formelor energiei către corelațiunile de personalitate, aparține și ea ordinii de finalitate. Determinismul fenomenelor naturale apare, în contextul discuției despre persoană și mediu din Puterea sufletească, într-o poziție secundă față de cel sufletesc: "Din experiență și observațiune noi nu putem decât să inducem, ca foarte probabil, existența determinismului naturii; certitudinea însă absolută a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ea ordinii de finalitate. Determinismul fenomenelor naturale apare, în contextul discuției despre persoană și mediu din Puterea sufletească, într-o poziție secundă față de cel sufletesc: "Din experiență și observațiune noi nu putem decât să inducem, ca foarte probabil, existența determinismului naturii; certitudinea însă absolută a acestui determinism nu poate veni decât pe altă cale; ea este susținută pe baza determinismului sufletesc"146. Acest punct de vedere este apropiat de cel al unor epistemologi din secolul nostru de exemplu, K. Popper
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturale apare, în contextul discuției despre persoană și mediu din Puterea sufletească, într-o poziție secundă față de cel sufletesc: "Din experiență și observațiune noi nu putem decât să inducem, ca foarte probabil, existența determinismului naturii; certitudinea însă absolută a acestui determinism nu poate veni decât pe altă cale; ea este susținută pe baza determinismului sufletesc"146. Acest punct de vedere este apropiat de cel al unor epistemologi din secolul nostru de exemplu, K. Popper care afirmă că determinismul naturii, modelat teoretic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o poziție secundă față de cel sufletesc: "Din experiență și observațiune noi nu putem decât să inducem, ca foarte probabil, existența determinismului naturii; certitudinea însă absolută a acestui determinism nu poate veni decât pe altă cale; ea este susținută pe baza determinismului sufletesc"146. Acest punct de vedere este apropiat de cel al unor epistemologi din secolul nostru de exemplu, K. Popper care afirmă că determinismul naturii, modelat teoretic în forma determinismului științific, este de origine religioasă; prin urmare, că el nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolută a acestui determinism nu poate veni decât pe altă cale; ea este susținută pe baza determinismului sufletesc"146. Acest punct de vedere este apropiat de cel al unor epistemologi din secolul nostru de exemplu, K. Popper care afirmă că determinismul naturii, modelat teoretic în forma determinismului științific, este de origine religioasă; prin urmare, că el nu ar fi rezultatul experienței și "observațiunii", ci, cum socotește și filosoful român, al transferului modului de a înțelege faptele omului la înțelegerea fenomenelor naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
veni decât pe altă cale; ea este susținută pe baza determinismului sufletesc"146. Acest punct de vedere este apropiat de cel al unor epistemologi din secolul nostru de exemplu, K. Popper care afirmă că determinismul naturii, modelat teoretic în forma determinismului științific, este de origine religioasă; prin urmare, că el nu ar fi rezultatul experienței și "observațiunii", ci, cum socotește și filosoful român, al transferului modului de a înțelege faptele omului la înțelegerea fenomenelor naturii. Fără îndoială, C. Rădulescu-Motru nu neagă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
religioasă; prin urmare, că el nu ar fi rezultatul experienței și "observațiunii", ci, cum socotește și filosoful român, al transferului modului de a înțelege faptele omului la înțelegerea fenomenelor naturii. Fără îndoială, C. Rădulescu-Motru nu neagă determinarea fenomenelor naturale; dar determinismul naturii, ca mod de explicație, este un fapt istoric relativ târziu. Cauzalitatea psihică, de asemenea, ca fapt real, se manifestă în orice unitate sufletească. Și ea este asemănătoare cauzalității mecanice. Diferite sunt cunoștințele noastre despre acestea și, în urmare, atitudinile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eu, iar acesta având ca atribut esențial atitudinea anticipativă, face ea însăși parte dintr-o ordine de finalitate. În plus, personalitatea se definește printr-un mod de muncă, iar munca este forma cea mai complexă a anticipației, ceea ce înseamnă că determinismul prin cauzalitate nu mai este semnificativ pentru ea, finalitatea fiindu-i legea. În Vocația... se păstrează aceste sensuri ale cauzalității și finalității. Totuși, interesul teoretic al lucrării anume justificarea faptului că omul de vocație aduce noul în viața socială și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se supune legii cauzalității. Valabilitatea universală a ordinii de finalitate nu este afectată; personalitatea nu are nici o justificare dincolo de finalitate. Cauzalitatea este relație locală; finalitatea este relație universală. Dar finalitatea însăși este, întâi, relație locală, potrivit structurii formale a conceptului determinismului prin finalitate; ea dobândește universalitate prin extindere, din orizontul personalizării, la totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totalitatea existenței. Punctele de vedere asupra locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
locului finalității în filosofia lui C. Rădulescu-Motru se înscriu într-un spațiu de interpretare cuprins între susținerea fără rezerve a finalismului ca notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse unor legi generale ale naturii (așa procedează pozitiviștii: Comte, Sainte-Beuve, Renan, Taine); potrivit celei de-a doua, faptele din lumea omului sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psihici ce alcătuiesc împreună "datul originar" (regăsim această fundare la Spengler, afirmă Cassirer); fundarea metafizică (la care recurge Hegel) constă în stabilirea unui sens al istoriei, identificat cu libertatea totală, care nu poate fi împlinită decât de subiectul infinit, absolut. Determinismul prin finalitate din personalismul energetic, dacă ar fi fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar fi fost finalist s-ar fi încadrat în cea de-a treia modalitate de fundare; dar el nu pare a fi încadrabil în vreuna dintre aceste variante "fundaționiste", deși, pe de altă parte, pare a avea ceva din fiecare. Determinismul prin finalitate are o fundare antropologică; el este legat, cum ar spune Kant, de om ca scop final al existenței (și nu simplu scop al naturii). Faptele omului își au temeiul în existența umană însăși, deși aceasta este legată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
universului. În timp ce "fundările" despre care vorbește Cassirer sunt posibile fie prin raportarea faptelor umane la o parte a existenței (fizică, psihică), fie la evoluția care dizolvă fapta umană în oceanul învolburat al spiritului care se caută pe sine (Hegel), fundarea determinismului prin finalitate persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt dobândește înțelegere ideea "finalității naturii". Și tot pe acest temei înțelegem că rezultatul reconstrucției umanului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
organism. Totuși, ea nu este doar un principiu al unei facultăți reflexive, fără pretenția de a reprezenta o determinantă a realității organice (și nu numai), ca în filosofia kantiană. Și, contrar concepției kantiene, ea este constitutivă înseși realității organice. Schema determinismului prin finalitate este construită în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității, potrivit căreia un principiu al omului este extins asupra naturii. Analogia nu reprezintă și nici nu semnalează însă o identitate totală. Nu este vorba, în cazul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totală. Nu este vorba, în cazul acestor două concepte, despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite conceptul kantian al finalității și cel personalist energetic al determinismului prin finalitate sunt aceleași. Astfel, schema conceptuală a determinismului prin finalitate cuprinde cele două condiții sub care poate fi gândită finalitatea kantiană, anume ideea omului ca scop final al existenței lumii și cea a extinderii finalității asupra naturii. Prin urmare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite conceptul kantian al finalității și cel personalist energetic al determinismului prin finalitate sunt aceleași. Astfel, schema conceptuală a determinismului prin finalitate cuprinde cele două condiții sub care poate fi gândită finalitatea kantiană, anume ideea omului ca scop final al existenței lumii și cea a extinderii finalității asupra naturii. Prin urmare, vom regăsi și cele două operații logice din structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian al finalității: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale, afirmarea unității lumii pe temeiul finalității. Tocmai aceste operații, împreună cu condițiile care le fac posibile în conceptul determinismului prin finalitate, vor fi urmărite mai departe, în prezentarea justificării formale, a întemeierii "materiale" (de conținut) și a confirmării depline a conceptului determinismului prin finalitate în contextul personalismului energetic. II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]