601 matches
-
cerești după procesul creației. Este la fel cum cineva scrie Mersul trenurilor fără a face referire la procesul creației locomotivei, a liniei ferate și a Întregului complex al sistemului respectiv de transport, datorită cărora devine viabil Mersul trenurilor. Această interpretare deterministă a realității fizice bazate pe paradigma newtoniană Își are În continuare „admiratorii” săi Întrucât reușește să explice o gamă largă de fenomene mecanice, de la nave spațiale la automobile, de la sateliți la dispozitive casnice rudimentare; și totuși, la fel cum tabloul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acest peisaj newtonian este alcătuit din puncte ce par a fi dispuse Întâmplător (cuante), există Încă mulți oameni care cred că există un tip de ordine mecanică obiectivă care stă la baza tuturor lucrurilor, chiar și a punctelor cuantice. Viziunea deterministă a lui Laplace sa păstrat până În primele decenii ale secolului XX, când au fost formulate dubii față de posibilitatea unui astfel de calcul, chiar și În principiu. Motivul acestor dubii a fost principiul de incertitudine al lu Heisenberg, care afirmă că
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
surprinde o dinamică a calitativ-cantitativului și, În profunzime, a timpului spațiului cuantic. Științele morfogenetice au făcut pași deosebit de importanți În Înțelegerea și explicarea vieții, producând teorii superioare ideilor, principiilor și legilor de cunoaștere a realității, propuse de științele pozitiviste și deterministe. Incertitudinea reclamată tot mai acut de universul psihic uman impune să fie admisă existența unui suport spațio-temporal cu proprietăți cuantice, pe fundalul căruia se manifestă incertitudinea. Premisa de referință pentru acest tip de suport este universul interior al individului Înțeles
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
grecescul methodos - drum, cale de urmat) desemnează o serie de demersuri sau reguli pe care le adoptam În vederea atingeri unui scop. Modelul reprezintă transcrierea matematică a unor ipoteze simplificate despre starea sau evoluția unui fenomen sub influența anumitor variabile. Modelul determinist este modelul care nu conține variabile aleatoare și care determină cert starea sau evoluția fenomenului. Modelul statistic (stohastic) este modelul În care intervin, pe lângă variabilele măsurabile sau observabile, una sau mai multe variabile aleatoare. Motivația reprezintă ansamblul factorilor care declanșează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu garantează că cele transmise elevului sunt însușite întocmai. Ca ofertă tipică de manual, lecția de istorie oscilează între o listă de cuvinte și articularea unei intrigi cu personaje și întâmplări bine delimitate unele de altele. Construcția didactică rămâne ascendent-cronologică, deterministă și evenimențială, dar lăsând profesorului posibilitatea de a adapta textul-standard la variate conjuncturi de utilizare. Programa și structura subiectelor de examen accentuează această denaturare. Lecția se transformă în explicare de cuvinte, nu de situații. Ca într-o problemă de matematică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cel puțin aparente i se dă o coerență explicativă. Această organizare lasă a se înțelege că nu se poate face o legătură cu prezentul decât dacă am parcurs tot ansamblul istoriei, de la origini, ceea ce îndeamnă la o lectură genealogică și deterministă a istoriei. Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, L'historie enseignée entre coutoume disciplinaire et formation de la conscience historique: l'exemple français, în Nicole Tutiaux-Guillon, Didier Nourisson (eds.), op. cit., p. 33. Nu este însă singura abordare posibilă. În spațiul anglo-saxon, se practică insistent
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capadociană, și zeiței egiptene Isis. Elementelor religioase li s-au adăugat și penetrarea ideilor filozofice ale elenismului printre categoriile cele mai elevate ale Romei atrase îndeosebi de gândirea stoică; odată cu acestea au preluat și critica distructivă a divinităților și concepția deterministă a lumii. La Roma scepticismul propagat în cercurile romane de prestigiu referitor la credința în vechile divinități și la cultul oficial nu putea să rămână ascunsă, pentru ca în final sfera religioasă privată a familiilor capitalei să fie contagiată. Participarea destul de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sacerdotul Petosiris a scris o operă astrologică fundamentală din care s-a inspirat întreaga literatură astrologică succesivă. O contribuție deosebită în propagarea astrologiei a avut-o filozofia stoică; aceasta a luat poziție în favoarea astrologiei, în care își vedea confirmată doctrina deterministă despre cursul fatal al tuturor evenimentelor din lume. Împotrivirea pe care i-a adus-o academicul Carneas din Cirene (214-129 a.Chr.) a fost contrabalansată de autoritatea lui Poseidonius, care a conferit credinței astrologice posesia unui sistem cu baze științifice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pozitivistă sau cea interpretativă (hermeneutică) sau cea holistică sau cea a cercetării calitative sau cea a identității. Dincolo de aceste criterii întâlnim în referințe și combinații între categoriile de paradigme. Astfel paradigma analitică-empirică-pozitivistă-cantitativă a dominat ghidarea cercetării în educație, prin abordarea deterministă a realității, cu studiul analitic al relațiilor cauze-efecte, cu scopuri derivate din experiența descoperirilor inductive și deductiv-experimentale, cu interpretare pozitivistă și măsurare cantitativă. Sau paradigma constructivistă-hermeneutică-interpretivistă-calitativă pune accent pe latura umană în construcția cunoașterii realității, în raportarea la diferite interpretări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
defini elementele contextului antrenat (date psihologice necesare, strategii, metode, relații, acțiuni, agenți, situații, mijloace, reflecții, predicții, dificultăți, în jurul unor obiective prioritare), • indică ce principii să fie respectate, care descriu moduri de stabilire a relațiilor între elemente, acțiuni, șanse, relații (cauzale, deterministe, probabiliste), cum se stabilesc ipotezele de soluționare, • cum să coreleze cu metateoria asupra structurării generale a activității, a relațiilor între microproiecte, a dinamicii lor, • să distingă clar baza psihologică (teoriile învățării, procesele psihice) de cea pedagogică (context, metode, resurse, conținut
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
enumerării de metode. Ci designul nou trebuie să indice orientarea (design-oriented) în sistemul posibil, cu alternative de acțiuni, conform obiectivelor urmărite, să ilustreze o gândire flexibilă asupra evoluției relației cauze-efecte în desfășurarea procesului văzut probabilistic, iar nu o viziune strict deterministă asupra efectelor, ca în behaviorism. Teoria proiectării noi, pornind de la design-oriented, facilitează trecerea: • de la focalizarea pe predare la cea pe învățare, pe dezvoltare a educaților, adică îi transformă din pasivi în activi și le schimbă rolurile, • de la activitatea cu clasa
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asupra identificărilor culturale). Pentru a ne forma o primă idee despre conceptualizarea de-a lungul timpului a relației structură-acțiune, macro-micro sau societate-individ, putem să ne raportăm la următoarea schemă simplificatoare (Tabel 1): Tabel 1. Relația societate-individ Autor Model Relație Durkheim determinist Individul e produsul societății Weber interpretativist Societatea e creația indivizilor Berger & Luckmann constructivist Societatea e creația indivizilor care la rândul lor sunt produsul său Marx conflictualist Indivizii reproduc și / sau transformă societatea Sursa: adaptat după Bhaskar (1997) În prezent, se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în special ale teoriilor identității etnice și naționale, vezi: Smith (1999: 3-19), Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004: 26-31). Cel dintâi desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor identități fixe, statice, cu pronunțat caracter determinist, omogenizant 10, iar cel de-al doilea strânge în jurul său teorii care susțin ideea unor identități contextuale, procesuale, instrumentale, schimbătoare, inventate 11. Toate aceste puncte de vedere sunt însoțite de discursuri despre cultură, trăsături culturale, structuri, "granițe", categorii, putere, actori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
31). Pentru a rezuma, să vedem ce răspunsuri la întrebările noastre vizavi de ce este, care sunt elementele componente și care e geneza identității oferă teoriile enumerate mai sus. În primul rând, avem ideea unei identități colective înțelese ca suprastructură, preexistentă, deterministă, ca esență identificabilă în toți membrii unei entități sociale; ca idee consecventă sau subînțeleasă acesteia este ideea de caracter diacronic. Identificăm apoi ideea genezei biologice și culturale și ideea importanței legăturilor de tip afectiv sau emoțional. Fără îndoială, toate aceste
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asupra identității, a venit momentul să oferim soluția la întrebarea: Este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât și pe cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce, in extremis, solipsismul. El este pe cât de simplu, pe atât de paradoxal: identitatea este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ana-Maria) prezentată la conferință internațională AROSS Transmodernity: Managing Global Communication (23-25 octombrie 2008). 28 Paul du Gay (2007) introduce sintagma "economie culturală" în cartea Productions of Cultures/ Cultures of Production pentru "a sugera atât continuitatea, cât și ruptură din cadrul perspectivelor deterministe asupra studiului vieții economice". Dacă prima abordare implică o analiză a vietii economice drept economie politică în cadrul economiei neoclasice, cea de-a doua urmează o fisură în cadrul procesului de obiectivare cu care a fost asociată economia și, în același timp
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a crea, susține și restructura pattern-uri de interacțiuni sociale în cadrul comunităților virtuale. Din această perspectivă, funcționarea comunităților online se bazează pe o mixtură de reguli sociale și tehnice. Relația dintre interacțiunea socială și tehnologie nu este una de tip determinist. Trăsăturile tehnice ale comunităților virtuale facilitează sau inhibă, după caz, interacțiunile sociale dintre membrii acestora. Varietatea de interacțiuni sociale este facilitată sau constrânsă de tehnologiile de mediere computerizată a comunicării. Deși tehnologia poate fi utilizată ca unealtă socială în multiple
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și nu a cunoscut niciodată limba decît ca pe un produs moștenit de la generațiile precedente și pe care îl luăm ca atare"270. În această situație, tradiția în a vorbi limba este cea care fundamentează știința lingvistică, iar această formă deterministă se prelungește și în tradiția de a aprecia faptele de limbă sau limba în general 271, ceea ce produce anumite orientări în folosirea limbii. În acest mod se întemeiază conștiința lingvistică și, în măsura în care aceasta determină aptitudinea de a discerne în utilizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al atracției gravitaționale, care este un aspect al normalității, în vreme ce lipsa acestei "poveri" ar produce neobișnuitul.). S-ar putea crede în acest caz că limba, fiind un instrument foarte necesar pentru viața umană, este acceptată ca atare, cu toate aspectele deterministe limitative, așa cum este acceptat orice rău necesar. Conștiința vorbitorului nu întemeiază însă o asemenea judecată și reține mai degra-bă opinia libertății sale lingvistice în actele de vorbire, pe care le realizează potrivit scopurilor și intențiilor sale, căci există un echilibru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lor în spațiu ? Putem împărți numeroasele opinii pe acest subiect în două mari categorii: una care explică evoluția economico-socială printr-un factor unic și privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz, discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibi liste". 3.7.1. Teorii moniste Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu, cu teoria sa privind climatul, germanul Jurgen Ratzel acum 120 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fizicii nu pot explica de ce s-a produs totul astfel. Teistul vede evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
eficiența pentru țara de origine și țara-gazdă; impactul asupra structurii economiilor naționale din punctul de vedere al ocupării forței de muncă; tipuri de investiții străine directe (fuziuni și achiziții, investiții greenfield etc.); orizontul de timp (scurt, mediu și lung); abordări deterministe și stocastice sau bazate pe teoria jocurilor strategice. Ceea ce este important pentru eficiența ex-ante a unor proiecte de investiții vizează activitatea de a evalua costurile și beneficiile unor cheltuieli cu investițiile pentru perioade viitoare, utilizând tehnica actualizării (Zaman, Geamănu, 2006
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factorului ecologic sau de mediu asupra celui economic, social, financiar și tehnologic; se poate afirma că luarea în considerare a noțiunilor de sustenabilitate și complexitate a dezvoltării economico-sociale a imprimat noțiunii de investiții, respectiv modelării acesteia necesitatea trecerii de la abordări deterministe la abordări probabilistice (stocastice), precum și de la abordările lineare la cele nelineare, în ceea ce privește raportul om natură, în condițiile în care se intensifică necesitatea abordărilor multi-, inter-, intrași transdisciplinare. 5.2. Concluzii cu caracter aplicativ-operațional Deschiderea externă a economiei românești a însemnat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
maximiza preferințe cunoscute și fixate descrise prin funcții de utilitate definite și independente de timp. 3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a lui Alfred Marshall, pornește de la ideea că se poate determina o legătură deterministă sau probabilistică între cauză și efect și că această legătură este previzibilă. Când o piață financiară este supusă unui șoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutățile privind evoluția economiei, piața poate să absoarbă acest șoc și să revină, după
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]