1,233 matches
-
la dezagregarea obștei. Este de subliniat că astfel de acte sunt scrise în sat și în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
papă, după Sfanțul și Marele Sinod, partida ortodoxă moldo-valahe este în măsură, este chiar mandatata de recentul succes electoral, să facă un pas înainte împreună cu Președintele Țării, Preafericitul Daniel și Preafericitul Lucian cardinal Mureșan, să taie nordul gordian al izolării, devălmășiei sărăciei și al anonimatului. Linkuri: http://vorba.16mb.com/ce-asteapta-romanii-de-la-papa-francisc http://www.clipa.com/a6208-STATUL-SI-BISERICA-2014-%E2%80%93-UN-DIALOG-CU-ION-OLTEANU-2.aspx http://confluente.ro/Viorel roman statul si bise viorel roman 1388742302.html https://www.academia.edu/23211919/Papa Francisc in Romania Bremen Bucuresti 2015 http://www.amosnews.ro/ce-asteapta-romanii-de-la-papa-francisc-2016-11-03 http://www.asiiromani.com/2016
ROMÂNIA 2017 ŞI ANTIINTELECTUALISMUL PROTESTANT ŞI ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352820_a_354149]
-
în pagină. Dar poți să radiografiezi Duhul? Pot fi fotografiați îngerii? Poate fi descris inefabilul? Da, acel ceva - poate fi prins în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu, fărâmele de vitraliu, pot fi citite pe bucățele, în devălmășie. Împreună, alcătuiesc segmentul numit viață. Cu toate ingredientele. Nu lipsesc însă din notațiile diurne, mâhnirile adânci pricinuite de absența persoanei iubite. Jurnalul trădează sufletul poetei în toată splendoarea nudității lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea doar trăiește, pe când eu exist. Îmi uzez deliciile înclinațiilor „ și (vorba lui Cioran) mă gândesc la
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
-
mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei. Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... Citește mai mult Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat de întunericul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv ce mă descompune spre a-mi concilia ortodoxiile așternutului în care îmi osândesc liturghiile desfătărilor. Îmi gândesc senzațiile. Dar mă repudiază religia. Instinctele îmi atată suplețea, plăcerile - nedesăvârșirea, sexualitatea - știința. Devălmășia perversă a rațiunii mă aruncă în monotonia digestiei.Tocmai de-aceea moartea își schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... XV. VREME ESTIVALA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012. Caleașca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
canonică, dar are curajul de a impune un Eminescu al său”, a punctat lect. univ. dr. Crina Bud. Aceasta a mai observat efortul autorului de construcție a unui discurs critic despre polimorfism, precum și capacitatea acestuia de a face ordine în devălmășia studiilor despre Eminescu, într-un capitol dedicat eminescologiei. „Voi continua să scriu și voi continua să cred că Eminescu este încă un poet deschis. Atât cât îmi este în putință, încerc să transmit mai departe această pasiune a mea de
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
și cu teamă, sexul era un subiect aproape pierdut printre discuțiile cotidiene, mare caz se făcuse la școală cu manualul de anatomie, al cărui rost nu știuse nimeni să li-l explice și inițierea în tainele vieții se făcea în devălmășie nevrotică. După cîteva luni, Estera își luase inima în palme și i-o oferise lui, zeului, dar acesta i-o respinsese aproape cu grosolănie, reproșîndu-i că ce mai așteaptă, să tragă el de ea, alte fete erau mai insistente și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
dare de mână! Primăvara scoate din amorțire sămânță și zvâcul din sângele țăranului, dar face și ea, primăvara, atâta cât poate. Scoate la iveală sămânța ce-o are, că-i de buruiană sau că-i din aceea cu rod, în devălmășie, pentru că numai țăranul știe să le așeze, în rostuială, pe toate... În amintirea copilăriei mele, tata ieșea să se întâlnească cu primăvara la câmp prin februarie cănd, draga de ea, dădea primele semne de sosire, atunci când apuca zăpada să se
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
rânduite, rostuite, se cuibăresc într-un colț al minții și rodesc înțelepciune. Dar, pentru ca minunea aceasta să se întâmple, e nevoie ca un tainic imbold să se așeze de-a curmezișul vorbirii tale și tu să rămâi în ascultare. În devălmășia vorbirilor de astăzi, puțini sunt preocupați de ceea ce spune celălalt, majoritatea vor să se audă vorbind... A vorbi fără a asculta e zicere răsucită în vânt... E lăsată de la Facerea Lumii o Săptămână Mare, o Săptămână a Patimilor când ne
CEL CE A SPÂNZURAT PĂMÂNTUL PE APE de DONA TUDOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358779_a_360108]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > DUPĂ RĂZBOI, MULTI VITEJI ... Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului E totul vraiște. E că după o vijelie. După furtună. După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
SAFIR Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real si de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție. Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În prima secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a țâșnit neguros din
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
X. TALISMANUL DE SAFIR, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016. N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție. Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a țâșnit neguros din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
răvășite de somn, de întâia respirație îndrăgostită, de rufe năpădite de soare, de ... Citește mai mult N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție.Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a țâșnit neguros din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
luptă cu procurorii. Se luptă și cu vorbele.... VII. DUPĂ RĂZBOI, MULTI VITEJI ..., de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 585 din 07 august 2012. E totul vraiște. E că după o vijelie. După furtună. După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Citește mai mult E totul vraiște. E că după o vijelie. După furtună. După taifun.E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem.Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hartie.Alta este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rânduite, rostuite, se cuibăresc într-un colț al minții și rodesc înțelepciune. Dar, pentru că minunea această să se întâmple, e nevoie ca un tainic imbold să se așeze de-a curmezișul vorbirii tale și tu să rămâi în ascultare. În devălmășia vorbirilor de astăzi, puțini sunt preocupați de ceea ce spune celălalt, majoritatea vor să se audă vorbind... A vorbi fără a asculta e zicere răsucita în vânt... E lăsată de la Facerea Lumii o Saptămână Mare, o Săptămână a Patimilor când ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
rânduite, rostuite, se cuibăresc într-un colț al minții și rodesc înțelepciune.Dar, pentru că minunea această să se întâmple, e nevoie ca un tainic imbold să se așeze de-a curmezișul vorbirii tale și tu să rămâi în ascultare.În devălmășia vorbirilor de astăzi, puțini sunt preocupați de ceea ce spune celălalt, majoritatea vor să se audă vorbind... A vorbi fără a asculta e zicere răsucita în vânt...E lăsată de la Facerea Lumii o Saptămână Mare, o Săptămână a Patimilor când ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
în 2005, și de Suhurlui, cea mai tânără comună, înființată în 2008. Primarii acestor localități ne-au spus că se gândesc că ar trebui să i se cumpere un loc pe Lună președintelui Băsescu, înainte ca România să ajungă o devălmășie. Comunele au fost înființate prin referendum și pentru organizarea administrativă a localităților independente s-au investit mulți bani. Rădești: „Înapoi, în evul mediu” Ioan Porumb, primar PSD: „Am un montaj cu fotografii de dinainte și de după ce am devenit comună
Primarii celor mai noi comune gălăţene se tem () [Corola-blog/BlogPost/339947_a_341276]
-
că s-a reluat acest obicei, ca ziua de luni să fie dedicată de către TVR teatrului. Este foarte important faptul că există acel moment în care cei doritori de teatru pot să vadă piese din patrimoniul național și universal. În devălmășie, haos și sminteală, este fundamental pentru public să aibă un reper, asemenea unui decalog, iar un astfel de reper poate fi Teatrul Național de Televiziune.”, a declarat Coca Bloos în seara evenimentului. „Pe lângă impactul pe care îl are asupra publicului
Alina Gherman: Premieră TV: Piesa „Quartet” a Casei de Producţie TVR, luni, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVRplus.ro () [Corola-blog/BlogPost/339465_a_340794]
-
în piață, dar pe urmă au fost scoși, fiindcă s-a spus că nu se mai ține miting. - Pe la ce oră a fost asta? - 8,40 - 9,00. Deci, cînd intrau, i-au scos. Și aici s-a produs marea devălmășie, că unii au plecat acasă, alții n-au mai intrat unde trebuia... - Stai. Deci s-a făcut o tentativă de scoatere a oamenilor din piață. Cine a dat ordinul ăsta? - Nu știu. - Păi cum, voi nu primeați niște directive, de la
De cealaltă parte a baricadei () [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile, livezile, etc. De notat că terenurile arabile erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi transmise ereditar, după principiul patriarhal (din tată în fiu); în timp ce terenurile nearabile erau stăpânite în devălmășie, adică fiecare membru al comunității se putea folosi de el. Prin comunitate înțelegem toți locuitorii unei obști sătești. Aceasta se împărțea la rândul ei în familiile individuale și cetele de neam. O familie individuală constituia familia simplă, aceeași care o
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care avea să se desăvărșească la Rucăr în perioada 1633-1641. Se mai știe că după răscumpărarea din rumânie, sătenii, determinați de "iuțeala vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de capital, pârcălabii, preoții, neguțătorii, foloseau de multe ori acte false. Nu puține sunt plângerile
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]