380 matches
-
exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. Relevanța discutării satelor din Vrancea ca studii de caz pentru analizarea modului de exploatare în comun a resurselor rezidă atât în caracteristica devălmașă a formei de proprietate, cât mai ales în existența, la nivelul satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
guvernează sistemele de resurse, trebuie să ținem cont de diferențele care apar între regulile formale (scrise sau provenite de la o autoritate) și cele informale - în uz (cele care funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel informal vs nivel formal) evoluează de la conflict (mai ales în ceea ce privește recunoașterea proprietății) la integrare (modificarea regulilor de la nivelul comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și Ostrom, 2003, p. 74). Raportul dintre acordul comunității asupra corectitudinii regulilor și nivelul de respectare a acestora, fără a fi necesară impunerea forțată, poate fi înțeles prin prisma relațiilor juridice existente între acaparatorii locali și populația băștinașă din satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 74). Raportul dintre acordul comunității asupra corectitudinii regulilor și nivelul de respectare a acestora, fără a fi necesară impunerea forțată, poate fi înțeles prin prisma relațiilor juridice existente între acaparatorii locali și populația băștinașă din satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acestora, fără a fi necesară impunerea forțată, poate fi înțeles prin prisma relațiilor juridice existente între acaparatorii locali și populația băștinașă din satele devălmașe. În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care fac posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
depind de carateristicile resursei, de metodele de exploatare și de excludere de la dreptul de utilizare și de raportul dintre regulile de la nivel operațional și cele de la nivel constituțional (Ostrom, 2007a, p. 215). Aceste caracteristici le întâlnim și în cazul satelor devălmașe din Vrancea. Numărul de participanți este reprezentat de totalitatea locuitorilor (cel puțin în faza inițială era foarte dificil ca cineva din afara comunității să aibă acces la resursele acesteia). Interacțiunile sociale se desfășurau după obiceiul locului - cunoscut, agreat și respectat de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
recompenselor și pedepselor (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66 67; Ostrom, 2007b, pp. 38-39). Aceste reguli guvernează activitatea actorilor care exploatează resursele, atribuind drepturi de acces și utilizare a resurselor comune. Această tipologie poate fi identificată și în cazul satelor devălmașe. De exemplu, în ceea ce privește regulile de acces, putem discuta despre dreptul de participare a membrilor comunității la utilizarea bunurilor, drept obținut prin naștere. O parte dintre regulile stabilite pentru funcționarea sistemului intră în atribuțiile adunării obștești. Aceasta stabilește cât și unde
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de decizie. În teoria lui Ostrom există trei niveluri de decizie care influențează regulile, acțiunile și rezultatele așteptate: a) nivelul operațional: influențează deciziile permanente și interacțiunile zilnice ale participanților; b) nivelul alegerii colective: influențează
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și impunere special desemnați. Spre deosebire de nivelul operațional, regulile de la nivelul alegerii colective și cele de la nivelul constituțional afectează comunitatea ca întreg și este nevoie ca respectarea lor să fie impusă (Kiser și Ostrom, 2003, p. 81). 3.3. Caracteristicile satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără individualizarea clară
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
special desemnați. Spre deosebire de nivelul operațional, regulile de la nivelul alegerii colective și cele de la nivelul constituțional afectează comunitatea ca întreg și este nevoie ca respectarea lor să fie impusă (Kiser și Ostrom, 2003, p. 81). 3.3. Caracteristicile satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără individualizarea clară a drepturilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
impusă (Kiser și Ostrom, 2003, p. 81). 3.3. Caracteristicile satelor devălmașe Satele devălmașe din Vrancea sunt comunități închise endogame și xenofobe (Stahl, 1944, p. 324), care acceptă cu greu intervențiile exterioare. În faza inițială a dezvoltării sociale a satelor devălmașe se practica exploatarea în comun a proprietății obștii, fără individualizarea clară a drepturilor de proprietate. Regulile de acces depind de fenomenele biologice majore care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la nivel constituțional. Un exemplu în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
duc la apariția unor conflicte care au avut ca final disoluția sistemului devălmaș. Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care face posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele devălmașe există un conflict puternic între normele dreptului cutumiar, care asigură dreptul de folosire devălmașă a bunurilor comune, și normele dreptului civil, care face posibilă delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
delimitarea drepturilor de proprietate individuală și ieșirea din indiviziune. Deseori, normele arhaice internalizate de membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I, p. 17). Costa-Foru și Stahl (1932) susțin că membrii comunităților devălmașe nu cunosc termenii specifici dreptului civil. Accesul la proprietate se face prin naștere și este limitat de apartenența la comunitate, dreptul de uz al proprietății se face prin naștere, iar transferul prin înzestrare, fără a exista vreun act care să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
poate aștepta ca ceilalți membri ai comunității să-l penalizeze (Ostrom, 2007a, p. 47). De aceea apare tendința de închidere a comunităților și de creare a unor bariere ce interzic accesul celor din afara comunității la exploatarea resurselor. În cazul comunităților devălmașe din Vrancea, reacția negativă a băștinașilor față de cei pătrunși în comunitate este observabilă și se poate explica prin teama că resursele financiare și tehnice ale noilor apropriatori vor duce la o exploatare disproporționată a sistemului de resurse și la individualizarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială a dezvoltării satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reglementări ale modului de exploatare a terenurilor agricole, cum ar fi aratul în același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
avea grijă de părinți (Costa-Foru și Stahl, 1932). Unul dintre criteriile care stăteau la baza înzestrării era munca depusă pe proprietatea familiei. Apartenența obșteanului la comunitate era o condiție fundamentală pentru a putea beneficia de dreptul de folosință asupra bunurilor devălmașe. Regulile de intrare și ieșire din comunitate erau nașterea și moartea, adică principalele condiții biologice care influențează viața (Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu permiteau interzicerea unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție, dat fiind că prin căsătoria acestora era permis
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putea să decidă neînzestrarea unuia dintre copii, nu era recunoscut juridic și apăreau conflicte odată ce persoana urgisită se adresa justiției (Costa-Foru și Stahl, 1932). Atât în studiile de caz prezentate de Ostrom, cât și în modul de utilizare a proprietății devălmașe prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]