921 matches
-
tatona dacă monumentul n-ar putea fi vândut și mai scump altcuiva decât amatorului propus de ofițer, fără știrea acestuia, așa încît să-și rezerve o sumă mai mare. Pe acea vreme de panică incipientă, oamenii cu bani, de frica devalorizării sau a altor accidente inerente războiului, căutau a-i vîrî în ceva solid. Bijuteriile constituiau primul mod de investiție, după aceea imobilele, cu oarecare îndoială în privința celor din urmă, din cauză că experiența arată că rechizițiile sau regimurile postbelice diminuează ori suprimă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
măcar o varză”, iar Emil Cioran (“Tratat de descompunere”) remarca faptul că “începem să trăim cu adevărat doar la capătul filosofiei, pe ruinele ei”. Cu toate acestea, corolarul comun al tuturor abordărilor scoate în evidență caracterul specific filosofiei, și anume, devalorizarea acesteia atunci cănd devine modă, atunci cănd - așa cum precizează Heidegger -, este “răstălmăcită și utilizată abuziv, în conformitate cu imperativele zilei, pentru a sluji cine știe ce intenții cu totul străine de ea”.De aceea, legitimitatea filosofiei rezidă în interogarea “privitoare la extraordinar, la ceea ce
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
operator simbolic ce retraduce în mod eficient raporturile ierarhice sub forma legăturilor de fidelitate personale și exprimă, în limbajul contradicțiilor proprii, tensiuni și conflicte de diferite categorii. Așadar, în întreprinderea deja evocată, rudenia se dovedește a fi registrul principal al devalorizării cadrelor și șefilor autohtoni, plasați de fiecare dată într-o poziție simbolică de veterani pentru a putea fi astfel violent acuzați de favoritism și, reciproc, de nereguli față de subordonați. Idiomul rudeniei, care se extinde la raporturile clientelare și de origine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atragă într-o acțiune în care noi nu ne recunoaștem" (idem, p. 118). Terorismul relațional se alimentează permanent din "toate resursele afectivității", din "nevoia noastră puternică de a menține raporturile de forță în avantajul nostru, făcând apel la culpabilizarea, la devalorizarea sau descalificarea punctului de vedere al celuilalt" (ibidem). Totodată, acest tip de terorism este alimentat și susținut de "îndoiala și de neîncrederea care se declanșează în noi în momentul în care el este folosit împotriva noastră sau în direcția noastră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
află sentimentul că nu putem fi iubiți" (p. 124). Și cu cât pare-se scade respectul de sine, cu atât suntem mai vulnerabili la sentimentele de invidie 63. Prin urmare, constatarea unor avantaje, a unei superiorități provoacă un simțământ de devalorizare și (ne) zdruncină stima de sine (componentă importantă a idenității noastre, pe care încercăm să o păstrăm și să (ne-)o protejăm). De aceea, Fr. Lelord și Ch. André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a idenității noastre, pe care încercăm să o păstrăm și să (ne-)o protejăm). De aceea, Fr. Lelord și Ch. André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de sine afectată la nivelul obișnuit. Între acestea, reținem: • devalorizarea avantajului celuilalt; • găsirea la celălalt a unor dezavantaje care vor compensa avantajul lui față de noi; • devalorizarea globală a celuilalt; • devalorizarea sistemului care i-a permis celuilalt să obțină avantajul; • la toate acestea, putem adăuga și pura și simpla sinceritate față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Fr. Lelord și Ch. André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de sine afectată la nivelul obișnuit. Între acestea, reținem: • devalorizarea avantajului celuilalt; • găsirea la celălalt a unor dezavantaje care vor compensa avantajul lui față de noi; • devalorizarea globală a celuilalt; • devalorizarea sistemului care i-a permis celuilalt să obțină avantajul; • la toate acestea, putem adăuga și pura și simpla sinceritate față de noi înșine, autoanaliza și judecata echilibrate (Epstein, 2008, p. 159). Strategiile prezentate, menite să (ne) controleze
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de sine afectată la nivelul obișnuit. Între acestea, reținem: • devalorizarea avantajului celuilalt; • găsirea la celălalt a unor dezavantaje care vor compensa avantajul lui față de noi; • devalorizarea globală a celuilalt; • devalorizarea sistemului care i-a permis celuilalt să obțină avantajul; • la toate acestea, putem adăuga și pura și simpla sinceritate față de noi înșine, autoanaliza și judecata echilibrate (Epstein, 2008, p. 159). Strategiile prezentate, menite să (ne) controleze invidia, nu au același
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
suntem mai degrabă victime ale rumirațiilor, ale oboselii, pesimismului și culpabilității (simptome care ne împing spre repunerea în discuție ca oameni și ca ființe utile/ valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine de sine, anxietate, descurajare etc.). Ea "ne poartă către gaura neagră a eșecului, a inutilității, a slăbiciunii. Ne simțim inerți. Totul este inutil și gol. Ne simțim înfrânți și dorim
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt mai puternici decât mine; • nu prea am cu ce contribui la această situație; • în viață, este bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sănătate somatică, ceea ce îi atrage blamul colegilor), și datorită sentimentului de insucces caută alt mediu unde se simte valoros. * Caracterul necorespunzător al pedagogilor față de copilul cu suferințe psihice sau senzoriale, agresivitatea colectivului din care face parte. * Atitudinea părinților față de școală (devalorizarea importanței școlii sau nemulțumirea continuă a părinților față de activitatea școlară a copilului transformă scoală într-o sursă de anxietate pentru acesta). b) fuga cu caracter impulsiv: * Copilul simte impulsul de a fugi datorită unei tensiuni psihice ce nu o poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îi este teamă să interacționeze cu ceilalți și se îndoiește de capacitățile sale fizice; ajunge astfel să se închidă în sine, păstrând un ideal de grandoare pe care nu îl va putea atinge niciodată, ducând la accentuarea depresiei și a devalorizării propriei persoane. 3) Crizele anxios depresive sunt rezultatul unei nevroze infantile, în care predomină tulburările de organizare a personalității, și se manifestă prin fobii (frica de a fi trist, de a fi deprimat, de a avea idei suicidare); simptomul cel
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
realpolitik. (Johnston, 1999, pp. 263-264) Potrivit lui Johnston, conceptul de realism al identității provine din cercetările asupra formării identității de grup și conflictelor generate de aceasta. În literatura din domeniu se afirmă că generarea identităților de tip ingrup duce direct la devalorizarea celor de tip outgrup. La rându-i, acest fapt duce la interpretări concurente ale relației cu outgrupul. Este important să notăm că ingrupul nu respinge și nici nu este suspicios față de outgrup, din cauza vreunei amenințări concrete la interesele ingrupului, așa cum
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru monopolul accesului la calificare ("căile mântuirii"); • Norbert Elias (1897-1990), în lucrarea sa despre procesele de excludere (Logiques de l'exclusion, trad. fr., Fayard, Paris, 1997; ed. I germană, 1965), descrie aceste procese de devalorizare și stigmatizare: grupurilor fizice și umane le sunt întotdeauna asociate obiecte materiale și noțiuni simbolice. • Antropologul Françoise Héritier arată (Masculin/ féminin, la pensée de la différence, Odile Jacob, Paris, vol. 1, 1996, vol. 2, 2002) că diviziunea sexuală a societăților este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
A lăsa arta pe seama pieței este ca și cum s-ar lăsa religia pe seama pieței, o trădare a demnității inerente a artei, ca și a religiei. Mai mult, pe măsură ce arta și cultura sunt deschise din ce în ce mai mult concurenței pe piețele internaționale, rezultatul este devalorizarea acestora, pe măsură ce formele tradiționale sunt abandonate pentru urmărirea preaputernicului dolar sau euro. Cea mai mare parte a artei a fost și este produsă pentru piață. Într-adevăr, istoria artei este în mare măsură istoria inovației prin intermediul pieței ca răspuns la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pus capăt epocii Brettton-Woods. În viziunea lui Kindleberger, sistemul Bretton-Woods a fost pînă la urmă subminat din cauză că unele puteri mijlocii (Franța și Germania) au refuzat să împartă povara sistemului. Statele Unite nu mai erau destul de puternice pentru a impune altor țări devalorizarea monedei. Puse în fața unei creșteri a deficitului balanței de plăți și a refuzului celorlalte țări de a schimba această stare de lucruri, Statelor Unite nu le rămînea altceva de făcut decît să pună capăt sistemului de schimb al aurului. Această interpretare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Gen și putere Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 11 Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gen 17 Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilor 43 Discriminarea de gen în tranziție. Diferențe de tratament între grupurile sociale 71 Corpuri femeiești, putere bărbătească. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966) 93 Egalitatea de șanse
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
asupra cheltuielilor zilnice din gospodărie decid femeile. Lipsa parteneriatului de gen în viața privată afectează participarea femeilor la viața publică. Totodată, circumscrierea activităților femeilor în spațiul casnic, prin menținerea dihotomiilor public/privat, natură/cultură, a determinat o naturalizare și o devalorizare a muncilor femeilor. Această devalorizare are consecințe semnificative asupra accesului femeilor la putere, care se repercutează la nivelul reprezentării intereselor femeilor în plan politic și cauzează diferențe semnificative la nivel salarial. Femeile au fost și au rămas îngrijitoarele de bază
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
decid femeile. Lipsa parteneriatului de gen în viața privată afectează participarea femeilor la viața publică. Totodată, circumscrierea activităților femeilor în spațiul casnic, prin menținerea dihotomiilor public/privat, natură/cultură, a determinat o naturalizare și o devalorizare a muncilor femeilor. Această devalorizare are consecințe semnificative asupra accesului femeilor la putere, care se repercutează la nivelul reprezentării intereselor femeilor în plan politic și cauzează diferențe semnificative la nivel salarial. Femeile au fost și au rămas îngrijitoarele de bază ale societății datorită înclinațiilor așa-
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Steve J., „Fencing off the deviant: The role of cognitive resources in the maintenance of stereotypes”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 77, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilortc "Gen Și putere \: devalorizarea Și revalorizarea muncii femeilor" Alice Iancu Spațiul românesc politic și cultural de tranziție se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
of cognitive resources in the maintenance of stereotypes”, în Journal of Personality and Social Psychology, nr. 77, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993. Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilortc "Gen Și putere \: devalorizarea Și revalorizarea muncii femeilor" Alice Iancu Spațiul românesc politic și cultural de tranziție se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile de putere. Tema lucrării de față o constituie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Spațiul românesc politic și cultural de tranziție se caracterizează printr-o deteriorare a relațiilor de gen, reflectată și printr-un acces redus al femeilor la pozițiile de putere. Tema lucrării de față o constituie abordarea acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
lucrării de față o constituie abordarea acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie. Cauze ale devalorizării muncii femeilor ă invizibilitatea și naturalizarea Miza acestui demers este aducerea în prim-plan a cauzelor devalorizării muncii femeilor și investigarea legăturii cauzale dintre această devalorizare și accesul dificil al femeilor la pozițiile cu putere de decizie, în principal în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie. Cauze ale devalorizării muncii femeilor ă invizibilitatea și naturalizarea Miza acestui demers este aducerea în prim-plan a cauzelor devalorizării muncii femeilor și investigarea legăturii cauzale dintre această devalorizare și accesul dificil al femeilor la pozițiile cu putere de decizie, în principal în sfera politică. Deși originea acestei devalorizări nu poate fi identificată sau analizată în mod exhaustiv în cadrul acestui
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]