504 matches
-
la o presiune mereu crescândă. Împăratul Aurelian ( 270-275) se vede pus În fața unei grele dileme: fie să abandoneze Dacia, retrăgând trupele de aici pe linia Dunării, unde erau mai necesare, fie să păstreze provincia traiană cu riscul de a vedea devastate ținuturile sud - dunărene. Împăratul optează pentru prima soluție, sacrificând Dacia intereselor superioare ale Imperiului. Din ordinul său, trupele și administrația romană părăsesc, În anul 271, provincia creată de Traian, lăsând pe loc o numeroasă populație puternic romanizată. Dacii liberi Sub
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
nu ne mai aflam în Europa; ne apropiam de Orient, de ruinele și singurătățile sale dezolante; tocmai părăsisem regiunile civilizate pentru a cădea fără tranziție în mijlocul unui creștinism pe jumătate barbar și al unui islamism degenerat! Și totuși aceste maluri devastate au fost înfloritoare cândva! Li se rezervă oare un viitor compensator? Oare va trece turcul în sfârșit înapoi peste Bosfor? Vor reuși oare într-o bună zi descendenții colonilor romani, ce populează azi Valahia, Moldova, Transilvania și Banatul Ungariei, să
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prin Pacea de la Adrianopole și prin Tratatul de la Unkiar-Skelessi, care interzicea Bosforul navigației europene. Nu intră în domeniul nostru decât să menționăm noile mizerii care apăsară asupra Principatelor în timpul acestui interregn. În sfârșit, rușii plecară, lăsând țara mai ruinată, mai devastată ca niciodată. Administrația lor nu fusese totuși complet inactivă. Rămase după ocupație un document istoric, faimosul Regulament Organic despre care s-a vorbit atât. Acesta fu o binefacere, pentru că întemeia opt coduri diferite, cuprinzând toate ramurile administrative, și crea dispoziții
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sistematică a torturii de către Gestapo, rămîn simbolurile degradării conștiinței umane și ale crimei absolute împotriva umanității. În sfîrșit, se poate afirma că decăderea Europei, începută înainte de 1914, accentuată de Războiul cel Mare, este desăvîr-șită de acest nou conflict sinucigaș. Ruinată, devastată, pradă unei violente opoziții între comuniști și liberali, primii sprijinin-du-se pe masele populare care aspiră la dreptate socială, ceilalți găsind uneori sprijin la reprezentanții dreptei reacționare (este mai ales cazul Greciei), Europa din 1945 este incapabilă să joace un rol
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lui Tarrant va cădea ca un trăznet asupra tuturor. Ea îi informează că, în urmă doar cu cîteva ore, Lady Diana a decedat într-un cumplit accident la Paris (ulterior, radioul și televiziunea vor confirma tragicul eveniment). Tarrant se simte devastată, mai ales datorită faptului că, în chiar acea dimineață, pe lîngă articolul despre Ludlow, îi apărea în Sentinel și un fragment coroziv de jurnal, în care Diana era ridiculizată. Spune Fanny acolo despre Prințesa de Wales: "Ține la această dublă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
erau de așteptat avantaje și din faptul că zona respectivă era o sursă de venituri din taxe și de forță de luptă. Trasarea frontierei nu era însă o chestiune ușor de rezolvat. Regiunile slovenă și croată fuseseră create în ținuturi devastate și depopulate; necesitatea de a apăra zona față de pericolul atacurilor de peste graniță era și ea clară, chiar dacă era vorba doar de bande de tîlhari. În schimb, zonele de frontieră din Transilvania erau dens populate, mai ales ținuturile sașilor; nu exista
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un op masiv, la interfața dintre ficțiune și memorialistică, din dorința ardentă de a consemna ororile trăite de șvabii din Banat după deportarea lor în URSS, în 1945, ca parte a operațiunii denumite de sovietici "munca de reconstrucție" a țării devastate de război. Sunt smulși, astfel, din comunitățile lor, de-a valma, simpatizanți ai hitlerismului, alături de critici acerbi ai acestuia (cum ar fi însuși naratorul, Hans Jung), țărani, dar și intelectuali in spe (Hans, Martha Gröber, al cărei tată, directorul liceului
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
Covrig Roxana Sâmbăta neagră în Capitală. O fată a fost împușcată în ochi, în plină stradă. Atacatorul, un interlop cunoscut pentru agresivitate în zonă, a fugit. Mama tinerei a ajuns la fața locului. Ea este devastată și nu se poate ține pe picioare. După ce a împușcat fata, bărbatul a început să împuște oamenii de pe stradă, care încercau să aplaneze conflictul. Mai multe persoane au apelat numărul unic de urgență 112. O fată a fost împușcată în
Conflict ARMAT în Capitală. O fată a fost împușcată în cap de un interlop. Doi bărbați, răniți la nimereală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60454_a_61779]
-
unui rău iremediabil, de a-și fi nenorocit băiatul. O nenorocire atrage atrage în mod fatal alta, de aceea acceptăm tot ceea ce urmeză, incest, sinucidere. Uităm de penisurile tăiate, de orgasmul provocat prin automutilare. Ne vor umări, multă vreme, chipurile devastate al eroilor prinși într o capcană fără scăpare. Acesta este Kim Ki duc. Greu să nu ții cu el.
Veneția, 2013: Un infern numit familie by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/73354_a_74679]
-
împușcă caii în cap la soldații care se încaieră sau cîntă sau așteaptă, o stranie "poezie" a războiului. Tot aici avem și una din scenele memorabile ale filmului; febricitat din cauza septicemiei care-l va ucide, Robbie pătrunde într-o clădire devastată, totul are un aer halucinant, filtrat printr-o o retină impresionată de febră. În clădirea devastată se văd urmele unui tapet elegant cîndva care-l amintește pe cel al castelului. În acest loc, Robbie este întîmpinat de mama sa care
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
a războiului. Tot aici avem și una din scenele memorabile ale filmului; febricitat din cauza septicemiei care-l va ucide, Robbie pătrunde într-o clădire devastată, totul are un aer halucinant, filtrat printr-o o retină impresionată de febră. În clădirea devastată se văd urmele unui tapet elegant cîndva care-l amintește pe cel al castelului. În acest loc, Robbie este întîmpinat de mama sa care-i spală picioarele într-un lighean, iar imaginile apar pîlpîitoare, încețoșate, cu un halou, o clipă
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
care însă doresc cît mai multe amănunte. Lucru speculat de mentorul care le instorisește în detaliu cum au decurs etapele racolării și instruirii curajosului său discipol - cercetaș în copilărie, pușcaș în Vietnam, călăuză în Berlinul divizat și fotograf în Beirutul devastat. Evocările sînt învăluite într-o tentă nostalgică, conferită și de virarea în sepia și de imaginile furate din zborul helicopterului. Pe măsură ce amintește principiile dure ale profesiei inoculate învățăcelului, maestrul - învestit cu farmecul imbatabil (deși ușor fanat) al lui Redford - le
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
Badea Lady Gâgă a fost nevoită să iși amâne o serie de concerte din secțiunea nord-americană a turneului ei mondial, ea informându-și, marți, fanii că o inflamație severă la nivelul articulațiilor nu îi permite deocamdată să meargă. "Sunt total devastată și disperată. Am ascuns această accidentare și durerea resimțită în fața colaboratorilor mei, în ultima lună, sperând că mă voi vindeca, dar, după concertul de aseară, am constatat că nu pot să mai merg", a explicat cântăreața americană într-un comunicat
Lady Gaga, total devastată și disperată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72689_a_74014]
-
iluziile și frustrările existenței; însă ușor uimită, cu rezerva și modestia tuturor întrebărilor ei. Georgina, a șoptit iar înspre umbre. Printre rămășițele trupului tău, printre viermii flămânzi și febrili, chiar și acolo sufletul-mi va dăinui, străvechi locuitor de pe pământul devastat, acum văduvit de cămin și de patrie, orfan care-și caută ființele îndrăgite, printre strigăte anonime și dărâmături. A hoinărit până-n zori, apoi s-a întors acasă și a încercat să doarmă. Somnul i-a fost zbuciumat și chinuitor. A
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
1918. Regina l-a amenajat și l-a lăsat moștenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din țară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat și devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parțial amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987, castelul a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.
Castelul Bran a fost scos la vânzare. Vezi prețul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31723_a_33048]
-
și lipsa de omenie... Observația amară a acestei regine urgisite în drum spre ghilotină, că regele fusese totuși dus la locul de execuție cu trăsura, de pe care fuseseră scoase însemnele monarhiei, crinii, una trasă de doi cai nărăvași din grajdurile devastate ale curții regale, pe când ea - dusă într-o cotigă prăpădită cu o mârțoagă costelivă...
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
ei originalitate.” Deocamdată, tot singura a rămas. O ultimă imagine a lui Cioran încă în viață provine de la Simone Boué: „Din când în când, are străfulgerări extraordinare, redevine el însuși - o izbucnire a vechii ironii devastatoare supraviețuind într-un sine devastat.” După un an, citează din versurile shakespeariene „Duncan is in his grave./ After life fitful fever he sleeps well.” Citesc cărți românești actuale de parcă aș fi ajuns pe un continent străin. O iau pe fiecare în sine, pentru sine; contextul
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
înțeleg expresia de sine - decât justețea lor. De aceea, e impropriu să-l tratezi, cum se întâmplă la noi, ca pe un Învățător. Singurul adversar de temut al părerii mele despre umorul quasi permanent al lui Cioran este chipul lui devastat. Reproșurile adresate de el - și de alții - filozofiei ca sistem îl justifică pe scriitor, însă a pretinde să extragi o idee generală dintr-o înclinație proprie este pueril. Cioran și-a iubit și limba, și locul copilă riei. Norocul lui
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4862_a_6187]
-
pe mine mincinos! Vă rog eu foarte politicos (...) Deocamdată soțul dumneavoastră a făcut o evaluare când dumneavoastră erați consilsier al prim-ministrului A.P: Dacă ridicați tonul la mine să știtți că plec din emisiune V.C: Și sunt absolut devastat!
Ciutacu, amenințat de Andreea Paul: "O să fiu devastat" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/58043_a_59368]
-
ce are mai reprezentativ și mai adînc „specific” ca identitate poetică. Mai substanțial, în orice caz, decît Primele poeme ale lui Tzara. Un Fundoianu melancolic și vitalist, elegiac și revoltat, obosit de inteligență și de cultură, captiv într-o provincie devastată și într- o lume bătrînă, dar dornic să-și transgreseze „epuizarea” prin evadări în spații imaginare sau în natura agrestă, prin contactul brut cu materia, cu „pămîntul bun” al trupului feminin iubit (muza multor poeme fiind, se știe, Maria Rudich-Raicu
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
români de religie mozaică din anii '40-'41, continuate ulterior de Mareșalul Antonescu. Amintesc, în acest sens, Pogromul din București, care a avut loc în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941. In acele zile negre, membrii "Legiunii Arhanghelului Mihail" au jefuit, devastat și distrus numeroase sinagogi și obiective evreiești din București, au torturat și asasinat femei, copii și bărbați evrei. Masacrul din pădurea Jilava, masacrul de la "Abator" etc. au dovedit o violență inumană, fără margini, a Mișcării Legionare, izvorâtă dintr-o intoleranță
Evreii, scandal cu BOR după discursul unui călugăr by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77915_a_79240]
-
afecțiunea. Jurnal de lector, volumul din 1944, se deschide cu o scurtă însemnare intitulată Brăila și alte fantasme în care autorul spune cum a dat peste o gravură a lui Michel Bouquet din secolul XIX, cu o imagine a portului devastat, sărac, pustiu. Contemplarea gravurii îl melancolizează făcându-l să-și aducă aminte de grădina lui Tiriplic, aceea dinaintea ridicării statuii lui Traian și a ceasornicului monumental, cu „silueta lui de Turn Eiffel degenerat”. Trecând cu gândul în alt decor își
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
vă mai vine să râdeți cu gura până la urechi?" Am și scris o tabletă în România liberă pe această temă, dar protestele venite nu din partea elevilor, ci ale părinților lor m-au descurajat, făcându-mă să înțeleg că în România devastată cultural și moral de comunism există un cult al mediocrității, mai grotesc și mai primejdios decât cultul lui Ceaușescu. Adepților și practicanților acestui cult le recomand, în scop terapeutic, o carte extraordinară, o carte de convorbiri cu chirurgul Irinel Popescu
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
mat al humii/ eu însămi stam la capul tău/ ca la celălalt capăt al lumii.” Ajunsesem la ea: „ea-mi deschisese poarta, și tocmai aflasem/ că nimeni nu moare în brațele nimănui.” Într-o parte, avem corpul chinuit de boală, devastat și împuținat, devenit un cadavru în jurul căruia se fac cele cuvenite. Singurătatea acestui corp din care viața s-a scurs este îngrozitoare, iar sora „de dincoace” o veghează și o contemplă pe „sora noastră”. În partea cealaltă, însă, central este
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
în maxilare, mușchi de atlet în urma unei stăruitoare cure antireumatismale, când, la mijloc de bulevard știi, fără să ai nevoie să întrebi, dacă te duci sau te întorci. Încă din timpuria antichitate agerii elini remarcaseră puținele foloase ale unei senectuți devastate, unui personaj al mitologiei lor, căruia cu totul întâmplător i-am uitat numele, i se acordase nemurirea, nu însă și eterna tinerețe. Ajunsese, decrepit, muncit de suferinți, disperat, să cerșească zeilor o imposibilă moarte. Atâta cât îmi îngăduie puterea de
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]