KorAP: Find »[drukola/base=deversor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...16 >

400 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea secțiunii conductei deversoare BD. * Din punct de vedere al gradului de murdărire, dimensionarea, respectiv stabilirea raportului de diluare al apelor uzate care pătrund în emisar, prin conducta deversoare, se face respectând indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația: (2.39) în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată. De fapt, raportul de diluare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apele de ploaie, calculul raportului de diluare, n, respectiv al coeficientului de diluare, n0, se poate efectua cu suficientă exactitate. Astfel, determinarea consumului biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar, după deversor, se face folosind relația: (2.40) în care: CBO5e,am - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar; c - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apelor uzate amestecate cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apelor uzate amestecate cu apele de ploaie; în general, se poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare, rezultă din ecuația: (2.41) Dacă din debitul de ape meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul acestui grafic se determină:raportul dintre debitul Q și al apelor uzate q; posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimată prin valoarea s, în funcție de calitatea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de acumulare k al rețelei, cu ecuația: cQ Vk × = 300 (2.42) în care: V - volumul tuturor spațiilor existente, care pot acumula ape de ploaie și uzate, [m3]; Qc - cantitatea totală de ape uzate și de ploaie, în amonte de deversor, [m3/s]; 300 - secunde, timpul maxim de acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe feluri. Cel mai răspândit este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe feluri. Cel mai răspândit este deversorul lateral simplu (cu lamă simplă deversantăă (figura 2.105Ă. Se remarcă bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe feluri. Cel mai răspândit este deversorul lateral simplu (cu lamă simplă deversantăă (figura 2.105Ă. Se remarcă bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura de vărsare a conductei de evacuare. Dimensiunile și forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe feluri. Cel mai răspândit este deversorul lateral simplu (cu lamă simplă deversantăă (figura 2.105Ă. Se remarcă bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
lamă simplă deversantăă (figura 2.105Ă. Se remarcă bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite în prezent, deoarece conduc la pierderi importante de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite în prezent, deoarece conduc la pierderi importante de nivel. Uneori, problema depunerilor și antrenarea lor din camerele de deversare creează probleme deosebite; montarea unor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite în prezent, deoarece conduc la pierderi importante de nivel. Uneori, problema depunerilor și antrenarea lor din camerele de deversare creează probleme deosebite; montarea unor panouri submersibile

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite în prezent, deoarece conduc la pierderi importante de nivel. Uneori, problema depunerilor și antrenarea lor din camerele de deversare creează probleme deosebite; montarea unor panouri submersibile soluționează, în parte, această problemă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]