778 matches
-
1995)26. Tabelul nr. 2.5. Scalele clinice ale MMPI Scale clinice Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5 Scala 6 Scala 7 Scala 8 Scala 9 Scala 10 Hipocondria Depresia Isteria Devianța psihopatică Masculinitate Feminitate Paranoia Astenia psihică Schizofrenia Hipomania Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-l deține cei aflați în poziție de putere și de autoritate. Ele sugerează că, în loc să ne mulțumim cu explicațiile oficiale [...], ar trebui să descoperim prin noi înșine adevărul despre fenomene [...]. Analizele interacționiste adoptă o poziție relativistă față de acuzațiile și definițiile devianței, construite de oamenii respectabili și de puterile stabilite, și o tratează nu ca pe expresia unor adevăruri morale incontestabile, ci ca pe materialul brut de analiză în științele sociale." Howard Becker, 1985, p. 232. Teoria acțiunii • Care raționalitate? Cum am
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a acestei calități, ceea ce poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
excomunicare, descalificare sunt în centrul acestei analize (ceea ce, în registrul lexical al lui Bourdieu, corespunde legitimării). Este vorba de probe sau proceduri care permit unui obiect, unui individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de munca "antreprenorilor de morală", care creează normele în numele unei cauze pe care o consideră justă și mobilizează colectivele care contribuie la elaborarea definițiilor. În lumile artei și culturii, "universuri parabolice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism, 36, 77, 280-282, 284, 303. Devianță, 264, 293-294. Dezinteresare, 171, 215, 220, 249. Dezvoltare culturală, 156, 205. Difuzare, 63, 70, 76, 78. 98, 110, 124, 174, 178, 206, 211, 213, 217, 241, 263, 274, 299. Dispozitive, 39, 56, 65, 102-103, 115, 120, 224, 228, 273. Distincție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ei socială actuală: participă la construirea ei și, ca feed-back, se alimentează din ea. Codul penal este stabilit în funcție de cerințele votanților și ale publicului: "Legislatorul nu evoluează decât în funcții de aceste reacții bazate pe reprezentarea mentală a ceea ce este devianța, delincvența, criminalitatea, justiția, pedepsirea și reprimarea infracțiunilor, gestionarea necesară a situației". Dufour-Gompers, Dictionnaire de la violence et du crime, art. "Reprezentări", Erès, 1992. Astfel, în secolul al XIX-lea, loviturile sângeroase nu erau decât arareori penalizate când era vorba de o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
socializare 144 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării 149 Cap. 6 GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictualistă asupra socializării 149 Cap. 6 GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestuia. Toate tipurile de studii de caz menționate pot fi aplicate fie unui caz singular, fie unui caz multiplu. Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Perspective teoretice asupra societății și interacțiunii umane Cultura și structura socială Socializarea Grupuri și organizații Devianța, crima și controlul social În partea a doua a lucrării examinăm dinamica societății. Pornim de la ideea că întreaga viață socială se realizează prin acțiuni umane variate în care subiecții acestora constituiți în grupuri de mărimi diferite sunt indivizii. Esențial în cadrul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
numai prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri sau homosexualitatea. Alții se gândesc și la modul în care unii indivizi femei și bărbați
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri sau homosexualitatea. Alții se gândesc și la modul în care unii indivizi femei și bărbați își vopsesc părul în culori strălucitoare sau se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
indivizi femei și bărbați își vopsesc părul în culori strălucitoare sau se îmbracă într-un mod cu totul neobișnuit. Desigur că o bună parte vor menționa crimele violente. Nu există nici un dubiu că sunt oameni care atunci când se referă la devianță au în vedere și distrugerea mediului înconjurător sau contrafacerea unor produse destinate consumului. Pe de altă parte, pentru oamenii din domeniu este un loc comun afirmația că nu există consens asupra a ceea ce este considerat de către oamenii care trăiesc în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ușurință că toate acțiunile considerate deviante sunt dezaprobate de un segment numeros de oameni. Pentru a face acest lucru aceștia se raportează la regulile și normele, tradițiile și obiceiurile ce guvernează viața socială. De aici deducem că prin noțiunea de devianță ne referim la comportarea care nu este conformă cu așteptările și normele care există într-o societate. Ne propunem să examinăm cum și de ce unele comportamente devin dezaprobate social, adică cum și de ce ele sunt definite ca deviante. În acest
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezaprobate social, adică cum și de ce ele sunt definite ca deviante. În acest scop vom analiza de ce și în ce măsură oamenii se angajează în comportamente deviante și cum și de ce încearcă societatea să controleze astfel de manifestări. Desigur vom examina rolul devianței în ansamblul societății. Dar toate acestea numai după ce vom vorbi pe scurt despre noțiunea de "ordine socială", care este strâns legată de acțiunea umană. Orice societate se caracterizează printr-un set de norme și valori distincte, care contribuie la stabilirea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale. Acest lucru se petrece cu deosebire în perioadele de mișcări sociale, de trecere de la un sistem social-politic la altul. Ei bine, tocmai necesitatea explicației variațiilor și abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
abaterilor de la comportamentul social în raport cu aranjamentele sociale normative, a condus la apariția sociologiei devianței, care constituie astăzi una dintre cele mai importante și răspândite sociologii de ramură. Pentru că, așa cum spune Sorin M. Rădulescu (1994, p. 24), Problema "centrală" a sociologiei devianței o constituie, în esență, relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei anumite societăți, într-o anumită perioadă a existenței sale. Același autor evidențiază mai departe că Pentru ca să poată funcționa în mod adecvat, orice societate sau grup social trebuie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asemenea abordare, care în mod esențial se raportează la normele sociale, mulți oameni consideră unele comportamente ca fiind deviante deoarece acestea violează natura umană sau moralitatea absolută. Însă sociologii tind să respingă această motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociologii tind să respingă această motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile culturale. Reprezentând, într-o anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea societății în ansamblul său sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale grupului social și, ca o consecință, sunt respinse și dezaprobate social. Astfel definită, devianța arată lipsa de adeziune
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale grupului social și, ca o consecință, sunt respinse și dezaprobate social. Astfel definită, devianța arată lipsa de adeziune la normele și valorile grupului și încălcarea standardelor de comportament stabilite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale grupului social și, ca o consecință, sunt respinse și dezaprobate social. Astfel definită, devianța arată lipsa de adeziune la normele și valorile grupului și încălcarea standardelor de comportament stabilite (a prescripțiilor normative care indică cum trebuie să se comporte individul într-o anumită situație). Prin urmare, un comportament deviant este un comportament atipic care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așteptările instituționale, intrând în conflict cu standardele acceptate în cadrul unui grup sau sistem social atât din punct de vedere social cât și cultural. Comportamentul deviant variază în raport cu regulile normative ale sistemului social respectiv. În acest sens, teoria sociologică concepe fenomenul devianței în două sensuri: (1) un sens restrâns predominant normativ "devianța negativă" -, care desemnează încălcarea standardelor normative, a regulilor de conduită și a mijloacelor legitime de atingere a scopurilor sociale care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]