KorAP: Find »[drukola/base=devianță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...31 >

769 matches

Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752

mult de jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituționale. Dragomirescu, V.T. (1976, p. 31), definește devianța ca fiind o reacție normală a unor oameni normali, plasați în condiții anormale. Într-un sens foarte larg, devianța (Rădulescu S.M.

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Merton, R.K., de a defini obiectul de studiu al socio-criminogenezei. Aceștia au formulat primele definiții ale comportamentului deviant. După T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituționale. Dragomirescu, V.T. (1976, p. 31), definește devianța ca fiind o reacție normală a unor oameni normali, plasați în condiții anormale. Într-un sens foarte larg, devianța (Rădulescu S.M., 1998, p.17) semnifică devierea, abaterea de la un anumit set de norme sociale. Maurice Cusson (1997, p. 440) numește

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
T. Sellin devianța este ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduită sau a ordinii instituționale. Dragomirescu, V.T. (1976, p. 31), definește devianța ca fiind o reacție normală a unor oameni normali, plasați în condiții anormale. Într-un sens foarte larg, devianța (Rădulescu S.M., 1998, p.17) semnifică devierea, abaterea de la un anumit set de norme sociale. Maurice Cusson (1997, p. 440) numește devianța ca fiind ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept nonconforme cu așteptările, normele

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
ca fiind o reacție normală a unor oameni normali, plasați în condiții anormale. Într-un sens foarte larg, devianța (Rădulescu S.M., 1998, p.17) semnifică devierea, abaterea de la un anumit set de norme sociale. Maurice Cusson (1997, p. 440) numește devianța ca fiind ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept nonconforme cu așteptările, normele sau valorile lor, și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiuni. Devianța poate fi definită drept nonconformism, față de

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Maurice Cusson (1997, p. 440) numește devianța ca fiind ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept nonconforme cu așteptările, normele sau valorile lor, și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiuni. Devianța poate fi definită drept nonconformism, față de un set dat de norme respectate de o parte semnificativă de oameni în cadrul unei comunități sau societăți (Giddens, A., 2001, p. 189). Conform dicționarului de sociologie (Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1998, pp. 165-167), devianța

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Devianța poate fi definită drept nonconformism, față de un set dat de norme respectate de o parte semnificativă de oameni în cadrul unei comunități sau societăți (Giddens, A., 2001, p. 189). Conform dicționarului de sociologie (Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1998, pp. 165-167), devianța reprezintă orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale unei societăți ori ale unui grup social particular. Definit ca un tip de comportament care se opune celui convențional sau conformist, devianța cuprinde nu numai încălcările legii

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Vlăsceanu, L., 1998, pp. 165-167), devianța reprezintă orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale unei societăți ori ale unui grup social particular. Definit ca un tip de comportament care se opune celui convențional sau conformist, devianța cuprinde nu numai încălcările legii (infracțiunile ori delictele) ci orice deviere, abatere, de la regulile de conviețuire și imperativele de viață ale unei forme de viață colectivă. Devianța include o gamă extrem de largă de acte sau conduite: de la cele excentrice sau

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Definit ca un tip de comportament care se opune celui convențional sau conformist, devianța cuprinde nu numai încălcările legii (infracțiunile ori delictele) ci orice deviere, abatere, de la regulile de conviețuire și imperativele de viață ale unei forme de viață colectivă. Devianța include o gamă extrem de largă de acte sau conduite: de la cele excentrice sau bizare (ținută, limbaj, gestică nonconformiste), la cele imorale care sfidează morala publică, până la cele cu caracter antisocial (infracțiunile sancționate de legea penală), sau asocial (bolile psihice). Devianța

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Devianța include o gamă extrem de largă de acte sau conduite: de la cele excentrice sau bizare (ținută, limbaj, gestică nonconformiste), la cele imorale care sfidează morala publică, până la cele cu caracter antisocial (infracțiunile sancționate de legea penală), sau asocial (bolile psihice). Devianța nu se referă doar la comportamentul individual ci are în vedere și activitățile grupului - de la persoanele fără adăpost, la bandele de cartier sau adepții cultului Hare Krishna. Deși sunt considerați excentrici sau se află la marginea societății sunt tolerați de către

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
și activitățile grupului - de la persoanele fără adăpost, la bandele de cartier sau adepții cultului Hare Krishna. Deși sunt considerați excentrici sau se află la marginea societății sunt tolerați de către semeni și constituie ceea ce numim subculturi deviante. În sociologie termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
sunt tolerați de către semeni și constituie ceea ce numim subculturi deviante. În sociologie termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
tolerați de către semeni și constituie ceea ce numim subculturi deviante. În sociologie termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale unui act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
act deviant (inovațiile și invențiile) devianța negativă îndreptată contra valorilor unui grup social (infracțiunile) și devianța neutră reprezentând acele acte sau conduite tolerate de grup (excentritatea, nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
nonconformismul). * Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Forma de manifestare a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
a devianței - devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
devianță deschisă (identificată de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
de agențiile de control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri de viață (organizații

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
control social), devianța ascunsă care caracterizează în special patologiile sexuale sau actele de corupție ale oficialilor publici și care în marea lor majoritate rămân ascunse societății. * Tipul de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri de viață (organizații criminale, rețele de

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]