354 matches
-
banii degeaba. După absolvirea Facultății, orice alte cursuri, studii trebuie plătite și ai nevoie și de tot timpul liber ( din afara serviciului) pentru a le face. Fă studiile și învață la momentul (vârsta) potrivită, nu pierde timpul degeaba. Nu te lăsa deviat (derutat) de la învățătură, ca să nu regreți mai târziu. Nu ai cum recupera timpul pierdut cu ocupații nefolositoare. Fii foarte calculat și chibzuit în consumarea timpului și petrece-l numai cu acțiuni care îți sunt de folos. Dacă ai timp disponibil
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de vârste diferite, Ibrăileanu se exprimă într-un articol din 1925, intitulat Idealism. Sunt ironizate "aranjamentele" scriitorilor de a-și crea "o mică lume ideală în mijlocul acestei lumi de mizerie" (Opere, VI, p. 220). Pe damele "fine", "caritabile", le consideră "deviate", anormale. Eroarea acestor scriitori constă în fetișizarea naturii feminine: "ei cred că inteligența fascinează atât de mult sexul "fin"". Alt argument, ce-l găsim și-n aforisme, este incompatibilitatea dintre intelectualul de rasă, cu atât mai mult a celui în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
piatra de mormânt care marca sfârșitul fiecărei zile și stuful prin care Își respira Întoarcerea la viață În fiecare dimineață. Ați auzit de artiști ai instalațiilor? Ei bine, Obiectul era o artistă a exhalațiilor. Avea un repertoriu Întreg. Era Suflul Deviat, În care sufla politicos fumul prin colțul gurii În altă direcție decât spre interlocutor. Mai era Gheizerul, când era furioasă. Mai era Doamna Dragon, când scotea câte-un fuior pe fiecare nară. Și Reciclarea Franceză, când dădea drumul fumului pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gloatei, din brutalitatea trăsăturilor comune, din repetitivitatea generalului... Eroarea este un mod necesar al activității spiritului; partea de devenire a spiritului consistă în corecturi continue, revenire în mișcare, reluarea a ceva anterior care, de îndată ce este reluat, apare ca ceva corectat, deviat, mai bine înțeles, perceput în mod mai evoluat. Dar dacă eroarea este un motor pozitiv și fecund al felului în care spiritul își este sieși prezent, ca să se revadă pe sine reflectat de acest act de prezență, dacă, deci, eroarea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
care l-au urmat apare această deviere, o mișcare care nu este înscrisă în cursul ei, pe care latinii au numit-o clinamen (Lucrețiu). Este ceea ce putem traduce cu termenul de „înclinație“, cu sensul că e vorba de o mișcare deviată, neprevăzută, care are un caracter propriu. Or, această înclinație reprezintă însăși mișcarea gândirii, apariția ei imprevizibilă, diferită și de altă natură față de cursul normal al lucrurilor. Dacă denumim acest clinamen înclinația care intervine în mod inexplicabil în fluxul atomilor, ca
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
trebuiește asigurat prin institute care să introducă în arhitectonica artei pe aceia a căror formă fizică, dispozițiune specific artistică și cultură generală prezintă cel puțin un prognostic favorabil pentru viitoarea lor dezvoltare. Măsura geniului se-nțelege că nu se lasă deviată nicicând; ba geniul adevărat poate chiar să-și bată joc de aceste institute și să-și sape calea prin noroiul vieței la ținta sa firească. Abia cu întemeierea unor asemenea institute, a căror necesitate se simte din ce în ce mai tare, arta noastră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dispozițiile de iubire, în loc să se orienteze direct spre femeie sau, la femeie, spre bărbat, se revarsă în manifestări, în acțiuni generoase și în receptivitatea universală pe care nu o întîlnim în iubirea realizată în mod natural. Căci entuziastul este un deviat superior al Erosului. Paradoxul lui este de a nu iubi o femeie, de a nu-și epuiza iubirea în cultul reciproc dintre sexe, ci de a o revărsa în acea abandonare dezinteresată, care face din orice entuziast o ființă pură
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pictură, că, dimpotrivă, s-au remarcat puțin în unele științe cu care înclinările feminine nu pot avea nici o afinitate? În esența sa, femeia este o ființă accesibilă numai la valorile vitale ale Erosului și complet inaccesibilă la valorile suprapuse sau deviate ale acestor valori vitale. Îmi place femeia fiindcă alături de ea încetez să gândesc și pot cu deplinătate să realizez, pentru scurt timp, experiența iraționalului. Alături de femeie, uiți că suferi din cauza spiritului, treci peste dualitățile chinuitoare și revii înspre un fond
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nimic în mijlocul suspinelor de voluptate. De ce să pierdem astfel de căi, de ce să neglijăm astfel de prilejuri? Trebuie numai o sclipire de amarnică luciditate în culmea uitării sexuale, pentru ca moartea sexuală să nu mai apară o iluzie sau o fantezie deviată. Dacă oamenii vor ajunge vreodată la o stare în care să nu mai poată suporta monotonia, platitudinea și vulgaritatea existenței obișnuite, atunci orice prilej de trăire absolută va fi un motiv de sinucidere. Imposibilitatea de a supraviețui exaltării aceleia infinite
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
etice sau internaționale. Se poate concepe că națiunile vor ajunge cândva la o astfel de neutralitate, încît să le fie indiferente puterea și dominația? Atâta timp cât istoria va avea la bază un ritm biologic și cât valorile specific istorice vor dezvolta deviat un imperialism vital, această neutralitate nu va fi nici posibilă și nici de dorit. O mare națiune se ridică pe dărâmăturile alteia sau pe umilirea altora. Gloriile naționale se scaldă într-o mare de sânge, ca toată istoria de altfel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a deschis televizorul. În mână apucă la întâmplare un ziar pe care începe să-l citească dintr- un capăt în celălalt. Nu scoate o vorbă, nu comentează nimic, stă, citește, cântărește, meditează, apoi ochelarii îi luneca încet-încet pe nasul puțin deviat spre stânga și adoarme încet cu “Scânteia” pe piept, îmbrăcat în haine de muncă. Anica îl strigă: - Gheorghe!... Gheorghe!... Școală, Gheorghe, școala să fac patul!.. Gheorghe sforăie ritmic și, pe chipul lui blând și istovit de muncă, Anica citește cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
că, din nefericire nu ne alegem noi lumea în care trăim și e posibilă o neînțelegere și, într-un moment în care starea aceasta a devenit acută și stresantă, reconstituie o lume, construită deja, dar trecută prin filtrul unei lucidități deviate. Întâlnim în acest roman mai toate perspectivele narative cunoscute și poate ceva în plus, neînscrise în vreo curgere cronologică. La acestea se adaugă așa zisele unități narative cu planuri schimbate și cu actanți diferiți. S-ar putea trage concluzia că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
jobenului și pornite cu colțurile de sus în afară, stăteau ca niște urechi blegi de măgar. Buza de sus țuguiată, făcea cu cea de jos un X roșu spălăcit, între un nas drept și puternic și o bărbie scurtă și deviată. Dar ceea ce era cu adevărat remarcabil în slăbănoaga înfățișare a individului tragic și ridicol, am observat-o cu o clipă mai târziu, când o pietricică țâșnită ca din praștie de sub cauciucul unui automobil, îl pocni, zbârnâind, în partea stângă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
s-a literaturizat lexical în asemenea măsură încât, dintr-o germană incandescent heideggeriană - „nimicul nimicește fără a fi expus ca atare“ - și din limba alcătuită, bolovănos, din substantive, cultivată de comandamentul general, a luat naștere un amalgam a cărui viitură deviată a măturat din cale tot ceea ce realitatea găsea în materie de obiecții meschine: „În conformitate cu ordinul Führer-ului, se aștepta ca a douăzeci și cincea divizie de tanchiști-grenadieri să închidă spărtura frontului la Cottbus și să o asigure împotriva penetrării de către câini... Caracterul manifest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de cine sau cum creată) este o formă deviată a voinței de putere. Ne înstăpânim treptat asupra spațiului prin mașini, prin viteză, cedând însă din libertatea noastră pentru a avea mașinile. Libertatea de a face ce? Poate de a ne urma adevărata natură, sau pentru a da curs căii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
incită, însă, mai curând, în mod deliberat, comparația cu Despre eroi și morminte, capodopera tenebroasă și torturată a romancierului argentinian Ernesto Sabato. Dacă bărbații și femeile care încearcă să funcționeze cât pot de normal în paginile Plicului negru par puțin deviați, aceasta este parte din țelul artistic al romancierului - sunt ființe pe care sistemul le-a dementizat. Într-o grăitoare scenă a acestui dens și strălucit roman, Manea omagiază doi mari scriitori români - dramaturgul Ion Luca Caragiale și George Bacovia, poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
revin. Nu credeam că e tot așa grav! afirmă Davey. —O, chiar nu este, spun, în timp ce îmi îndrept spatele și-mi șterg ochii. Câte șervețele am udat astăzi? Apa vărsată în bar pare să aibă deodată un sens simbolic - lacrimi deviate. Dar am sfârșit plângând, oricum. Pare destul de grav, continuă Davey, fără să renunțe. —A fost doar un șoc, am susținut încercând să-i abat atenția. De exemplu, cum te-ai simți dacă ai întoarce capul și ai vedea-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fost totdeauna de părerea celor care cred că femeile cântăresc instantaneu și instinctiv nu doar masculinitatea viitorului partener, ci și statutul lui social: așa aleg, chiar și cele care se devotează rataților, infirmilor vieții, dintr-un instinct matern excesiv sau deviat. Nu era Însă cazul Christei, care, doar Într-o cămașă a lui, Încheiată strâmb pe sânii mici, ușor muiați (doar alăptase deja de două ori), deschisese larg ferestrele, nepăsătoare la cei care o zăreau din mansarda de vizavi, și, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aici, persoane reale, dar și proiecții imaginare ale acestora - personajele - Își detestă, Într-adevăr, tații, aproape toți au un atașament și o dependență psihică exagerate față de mame (sau de ființele În care ele sunt proiectate), aproape toți au o sexualitate deviată. Pot fi Însă probate toate acestea? Cu siguranță. Biografiile lor rezumate pe tot parcursul cărții noastre, dar mai ales În Hit Parade o demonstrează din plin. Să reluăm povestea taților absenți (la propriu sau la figurat) În cazul lui Byron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și Înțelegere, le interpretează unii feminizarea. Nu Întotdeauna Însă. Atunci când acest dublu feminin e căutat În exterior și proiectat asupra unei persoane de același sex, de obicei un adolescent sau un bărbat foarte tânăr, voci radicale denunță revoltat comportamentele sexuale deviate ale dandy-lor, incriminând În primul rând pederastia acestora (În sens extins). Aceleași glasuri Îi impută dandy-ului deficitele endocrine, impotența, sexualitatea blocată, exhibiționismul, narcisismul (ca autoerotism). Legături primejdioase tc "Legături primejdioase " Dacă femeile sunt excluse (cu cele câteva relative excepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
afective, ei Își proclamă dreptul la emancipare morală și la a-și determina acțiunile după bunul lor plac. Fără a profesa deschis răul, ei neglijează regulile morale În vigoare pentru a crea un cod particular În cadrul căruia pot să subziste, deviate, unele valori tradiționale aristocratice: onoarea, singularitatea, distincția, mândria ș...ț De obicei, dandy-ul deturnează noțiunea de rău și pe cea de păcat, corelându-le cu niște considerații pe care morala clasică le-ar judeca drept aberante. Pentru Brummell, răul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de Melania Lupu. Începu să râdă încetișor: Nu zău, nu m-ar mira deloc. Locotenentul impasibil își privi ceasul. ― E încă devreme. Abia 6. ― Perfect, mergem. Nu uita ordinul de percheziție. De la fereastra lui Dincă, maiorul reperă în linie ușor deviată, la o distanță de 20 sau 30 de metri, locuința Melaniei Lupu. Recunoscu perdeaua fină cu medalioane de dantelă apoi pentru câteva clipe, silueta bătrânei umblând la storuri. Jaluzelele coborâră. Cristescu privi un timp dungile subțiri de lumină care se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se căznească. Se auzi un hohot de râs și o voce puternică, joasă, îi apostrofă: ― Clubul francmasonilor! Ce naiba moșmondiți acolo? Era un bărbat de 28 sau 30 de ani, bine clădit cu fața măslinie și trăsături neregulate. În ciuda nasului puțin deviat, a gurii prea subțiri și a obrazului asimetric, emana un farmec deosebit. Ochii, deschiși, aveau un zâmbet al lor, plin de lumină. Valerica Scurtu îi aruncă o privire de otravă. Tânărul, doar în slip, se apropie alene cu o curiozitate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vînătoare. CÎțiva pași mai Încolo, o pancartă anunța: „Bombă neexplodată!“ Strada - aceeași pe care trecuseră cu o seară Înainte - era de nerecunoscut. „Ce activitate uriașă a avut loc În numai cîteva ore!“ Își spuse Rowe. Oamenii lipiseră afișe, circulația fusese deviată - În fine, era o Londră destul de deosebită de aceea pe care o știa. Fețele oamenilor i se părură vesele, radioase chiar - ca În primele ore ale unei zile de sărbătoare națională. Oamenii erau bucuroși, desigur, că supraviețuiseră. Domnul Prentice se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]