376 matches
-
footnote> Autorul consideră că literatura indirectă salvează spiritul de artificialitate, autenticitate. Anton conferindu-i Holban este acesteia pentru autoreferențialitate și autoreflectare de tip proustian în demersul epic, cu accent pe experiență și exprimarea nemijlocită în detrimentul formulei: „artă pentru artă”. Scriitorul dezavuează fantezia și invenția ca și criterii ale artei, odată cu înțelegera acesteia simultan ca exercițiu de sinceritate și ars combinatoria. „Anton Holban este cel mai proustian dintre romancierii noștri. Analist și introspectiv, el creează tipicul roman al veleităților literare ale personajului
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ucis din întâmplare a stricat puțin imaginea pe care ar fi putut să o facă domnul Petre Roman în fața viitorului său electorat. Rămas viu, acest student ar fi putut trece drept un golan oarecare și ar fi fost asimilat „pegrei”, dezavuate cu seninătate de distinsul om politic care este departe de a fi un învins. În fond, ce căuta el, tocmai în secunda aceea, în locul unde a picat petarda aruncată de sus, de pe acoperiș, pentru liniștea noastră?! Aceasta ar fi întrebarea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
determine o schimbare politică În țară, Gh.I.Brătianu a aderat la pactul de neagresiune electorală cu P.N.Ț și Partidul lui Corneliu Zelea Codreanu, Totul pentru țară, alianță care urmărea căderea guvernului Gh.Tătărăscu. Aceasta, În ciuda faptului că Gh.I.Brătianu dezavua cu toată convingerea țelurile și metodele acestei formațiuni extremiste, condamnând public actele teroriste ale Gărzii de Fier. De altfel , Într-o ședință a Camerei Deputaților din 1937, Gh.I.Brătianu a reproșat guvernului Tătărăscu atitudinea incoerentă față de Garda de Fier, măsurile
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
protest lui Carol pentru plecarea sa în România. Diplomatul prusac nu era în acel moment singurul care susținea o asemenea idee; ambasadorul Angliei la Berlin, lordul A. Loftus, spusese la rândul său lui Bismark că regele Prusiei trebuia să-l dezavueze public pe Carol din cauza gestului său. Pentru liniștirea spiritelor din cadrul cercurilor politice englezești, reprezentantul prusac deja menționat declara imediat că, deși regele Prusiei nu putea face un act de dezaprobare publică a prințului Carol, participanții la Conferință urmau să primească
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță nu l-ar fi dezavuat pe Saussure din caietele consacrate versului Saturnian latin (Adam și Goldenstein 1976: 42-59; Adam 1985: 103-118). Rima în /it/ se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se regăsește la sfîrșitul prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Londra. În octombrie 1944, Mikolajczyk, sosit la Moscova în compania lui Churchill, s-a văzut constrâns să accepte frontierele impuse de Stalin și fuziunea guvernului de la Londra cu Consiliul Național din Lublin, cu un avantaj numeric pentru cel din urmă. Dezavuat de colegii săi, Mikolajczyk a fost înlocuit la conducerea guvernului în exil de către socialistul Arciszewski, decis să apere integritatea teritorială a țării sale. Dar acest fapt nu a modificat cursul evenimentelor. Marile puteri aliate erau hotărâte să regleze soarta Poloniei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului românesc, pusă la cale de mai mulți slujitori ai condeiului, care, lipsiți de onestitate, și-ar fi adus laude reciproce, în timp ce pe alte coloane ale articolelor ar fi dezavuat și bagatelizat munca celor de la Luceafărul. Principalul vizat era Mihai Ungheanu, o tânără speranță a criticii literare românești în 1968, un adversar neîmpăcat al revistei și, în opinia lui Eugen Barbu, un om stăpânit de duhul subiectivității, părtinitor cu apropiații
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul de la Păltiniș, dezavuează atitudinea lui Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și cu mine. Încercarea de a mă retrage din partid primise ca replică amenințarea că voi fi eliminat din cercetare, determinându-mă să aleg o cale de exprimare politică neașteptată pentru supraveghetori: candidatura la funcția de secretar general al PCR, dezavuând politica lui Ceaușescu și propunând un program de reforme 18. Această "radicalizare", blocată la rândul ei din motive pe care le voi analiza în altă parte, fusese efectul direct al sabotării proiectului de schimburi academice pe care încercasem să-l
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și a sa, aceasta va începe dezinvolt, optimist, cu aspirații frumoase, apoi, constrînsă de evenimente descurajante, obosește, pierde din elanuri și abnegație, se întunecă ori se convertește la idei pe care, într-un climat normal, ar fi trebuit să le dezavueze. Că Bacovia a fost un ins dezinteresat de evenimente nu e o noutate. într-o notă din primul volum al Dosarului, am citat, ca ilustrare, următoarea mărturie (trasă nițel spre anecdotă) a lui Pan M.Vizirescu: „în vara anului 1930
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
contra, uneori, au dat impresia că nu fac altceva decît să compătimească în mod exagerat și ineficient. Discret și demn, Bacovia n-a reacționat, deși unele din relatări luau o turnură dramatică, senzațională. Intim, le-a aprobat sau le-a dezavuat? Singurul lucru sigur e că, publicistic, tăcerea lui „a omorît” interesul față de ele. Și astfel, perioade destul de lungi, a fost „lăsat în secret”, ceea ce înseamnă uitat. Am impresia că n-am fost suficient de convingător cînd m-am îndoit (v.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
economice, negaționism sau discurs rasist) a rămas nesancționată de o justiție impotentă și complice la acest profund și iritant derapaj moral al societății românești mă face să mă gândesc la o pandemie. Multă lume nu numai că nu l-a dezavuat pe CVT, dar s-a și complăcut, complice, în marea lui bălăcăreală. Neașteptat și trist, mulți s-au regăsit în falsa lui virilitate, în dezinvoltura cu care vitupera pe oricine, în "curajul" lui de a spune lucruri de nespus, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect protocronismul anilor 70 ai secolului trecut, pe care-l dezavuează cu atâta insistență autorii cărții, a avut tocmai darul (mult prea târziu din păcate) de a readuce la locul lor simbolurile culturii și științei noastre, reținând din operele lor ceea ce este important și constructiv. Așa s-a întâmplat și cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inepții ce întrec pe cele din contractul social ai lui Rousseau" cum spune Paulescu. Atacă în egală măsură sentimentele (sau mai bine zis manifestările instinctive) de patriotism și naționalism pe care nu numai că nu le recunosc, dar le și dezavuează opunându-le internaționalismul, noțiune abstractă, neviabilă, nefiind susținută decât în mică măsură de umanitarism, sentiment palid în comparație cu cel național și care nu va rezista în evoluția societăților comuniste. De altfel realitățile istorice din țările fost comuniste au demonstrat din plin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și modele sociale folosite. El demonstrează că la originea acestei stări de fapt stă natura conflictuală a omului, generată de instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” în devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur în detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le-a suferit încă de la începutul existenței sale; însuși cuvântul traumă îl aflăm formulat (în sens de leziune) încă din antichitate, iar prima înregistrare istorică a unei leziuni traumatice îngrijită medical, este și mai veche. Războaiele, pe care noi le dezavuăm, au determinat pe chirurgi să realizeze mai rapid mijloacele eficiente, sisteme din ce în ce mai perfecționate în conduita față de pacientul traumatizat. Sistemul civil de management al traumelor este diferit de cel din teatrele de operațiuni dar este inspirat din acesta. Introducerea și folosirea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Amplu miting cu aproximativ 10.000 de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Protest total împotriva regimului dictatorial al comunistului Voronin. Acuze deschise și argumentate de fraudare a alegerilor de către regimul lui Vladimir Voronin, vasalul declarat al Moscovei. Manifestanții au dezavuat manipularea opiniei publice internaționale prin clasica idee comunistă a instigării populației la o lovitură de stat pusă minuțios la cale de "agenturile străine", (adică de România). L-am văzut și noi în decembrie 1989 pe fratele roșu de peste Prut al
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Baal prin miracolul aprinderii focului sacrificial de pe Muntele Carmel ar fi suspectă de farsă sau iluzionism. Din punctul meu de vedere o asemenea interpretare este superficială, vulgară și greșită. Cred că până la urmă tot Eliade avea dreptate. Proorocii veterotestamentari au dezavuat religiozitatea cosmică, dar au pus accentul pe revigorarea spirituală a omului. Au pariat pe fervorea dăruirii totale lui Dumnezeu. Acest ideal al Sfântului Prooroc Ilie este și astăzi de mare actualitate. Sfântul Ilie citea politica vremii în cheie profund religioasă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
accedere la absolut, la eternitatea ființei spirituale a omului și la posibilitatea ispășirii de rău. Mai atrăgătoare și convingătoare li se păreau a fi religiile orientale, în special cele indiene. În această privință, Mircea Eliade avea perfectă dreptate. Hippyoții care dezavuau religiile cărții iudaismul, creștinismul, islamul nici nu le cunoșteau. Nu citiseră, unii dintre ei, niciun psalm, nicio pagină din Pateric sau din Coran. S-au lăsat fascinați de o mulțime de maeștri orientali (guru), unii autentici (puțini), alții farsori (cei mai mulți
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
spirit nonconformist Spiritul conducător, autoritarismul și puterea de a comanda și a influența se bucură de aprecierea celor mai multe persoane din închisori, care situează această valoare pe locul doi în ierarhia valorilor interpersonale. Deși mai mult de 25% din indivizii testați dezavuează autoritarismul ca mod de manifestare publică, se pare că, o dată ajunși în postura de a lua decizii privind soarta altora, nu se pot abține să nu îl practice. Tendințele autoritare cresc pe măsura înaintării în vîrstă și sînt ceva mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost, sunt și vor fi pe vecie ale noastre"830. În cursul anului 1935
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la Vichy, este prezent la Alger cu ocazia debarcării. El tratează cu anglo-saxonii, îl numește pe Giraud comandant al trupelor și își asumă funcțiile de șef al statului francez în Africa de Nord. Pétain a refuzat să meargă în Africa de Nord și îl dezavuează pe Darlan. Germanii intră în zona liberă și flota se autodistruge la Toulon la 27 noiembrie 1942, pentru că nu putuse ajunge în Africa de Nord. Atitudinea lui Pétain duce la pierderea sprijinului acelei părți a populației care spera că acesta va reintroduce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Edgar Poe. Inspirat de Schlegel, în recenzia la romanțul Undine: A Miniature Românce, de Baron de la Motte Fouqué, publicată în ediția din septembrie 1839, Burton's Gentleman's Magazine, în analiza imaginației, pe care o face cu acest prilej, el dezavuează "geniul rău la prozaicului" ("evil genius of mere matter-of-fact") și îi opune "misticul sau curentul subteran al sensului"59, prin care, după cum spune gânditorul german, "esențe incomprehensibile" devin "esențe supranaturale", divine 60. "Valea Usher", i.e., spațiul poetic, sugerează, așadar, Ion
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
atare, acesta recomandă prezervarea splinei de câte ori radicalitatea oncologică nu este încălcată, chiar și în operațiile de tip pancreatectomie totală [83]. Există autori care de principiu consideră că păstrarea splinei în cursul pancreatectomiei distale interferează cu radicalitatea oncologică și ca atare dezavuează prezervarea splinei [78, 84]. REZECȚII EXTINSE Limfadenectomia extinsă Limfadenectomia are un rol important în intervențiile radicale pentru cancer pancreatic. Necesitatea unei stadializări exacte impune obținerea unui minim de 12 ganglioni conform AJCC/UICC. Există studii, care demonstrează o îmbunătățire a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
legea, cât și opinia publică sunt mai indulgente cu soțul adulter decât cu femeia care "a călcat strâmb". Aceasta nu este respinsă, exclusă din societate, așa cum pățește o fată tânără care și-a pierdut floarea fecioriei. Însă comportamentul său este dezavuat. Această contradicție, această luptă între dorință și teamă este rezolvată în mai multe feluri. Pentru multe femei, balanța sentimentelor se înclină de partea datoriei. Afecțiunea față de soț, simțul normelor sociale sau forța virtuții triumfă asupra oricărui alt considerent. Fidelitatea față de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]