818 matches
-
cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru - «aranjamente», socoteli de ordin etic și economic, cu totul independente de sensul intrinsec al judecății”. Fină este și observația că Nu reprezintă jurnalul existențial al unui mare timid, înspăimântat de lume și dezgustat de o literatură din care vrea să evadeze. Când coboară stilul și se angajează într-o polemică mai profană (de pildă, cu Pompiliu Constantinescu, într-o problemă legată de misticism), V. nu are succes. Limbajul este țeapăn, arogant, profesoral și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
îngreunez situația. Totul eșuase. Ușa se trânti în urma ei. Acum nu mai simțeam nevoia să trag cu urechea, nu mă mai însuflețea nici un dram de curiozitate, sufletul meu se închircea de groază în fața interiorului acestei case, acestui menaj. Mă simțeam dezgustat de mine însumi, de el, chiar și de ea. Am pornit spre casă, mergând nici repede, nici încet. Mi-am adus aminte să-mi iau jerseul, umezit acum de rouă. Am găsit casa cufundată în beznă. Lumânările căzuseră din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Titus, el era centrul universului, el era cheia. Mă treceau valuri de durere și de bucurie, dar eram conștient de absoluta necesitate de a le ascunde. Trebuia să caut să nu-l alarmez, să nu-l jignesc, să nu-l dezgust. S-a întors mult prea repede, cățărându-se instabil, în fugă, pe stânca abruptă și înmânându-mi binoclul cu un zâmbet, primul pe care l-am văzut pe fața aceasta rezervată, suspicioasă, semicopilărească. — Poftim. Știați că acolo, între stânci, zace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și despre tatăl său cu o duioșie de om matur, de părinte îngrijorat, nefirească parcă la un simplu adolescent. Trecuse prin vremuri de război, de secetă și foame. Se simțea responsabil de soarta tuturor. Dacă societatea, pe Eminescu, l-a dezgustat, pe Goga l-a îndurerat. Labiș s-a gândit la un viitor pe care l-ar fi vrut curat. Ficțiunea omului nou, pentru dânsul, cel care alesese dintre tendințele vremii pe cea mai generoasă, era o realitate. În chip mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a demola scena a fost dejucată de proaspăt unita țărănime. Poetul încă nu renunțase la scheme, întrebuințând tacâmul de rigoare; scrâșnetele cu spume la gură și ura care țâșnea ca niște cuțite din ochii chiaburilor. Curând schemele proletcultiste îl vor dezgusta pe Labiș iar poezia sa anecdotică nu va mai fi selectată în volum. Versurile de acest fel vor rămâne înmormântate în pagini de revistă ori pur și simplu în manuscris. Scurtă, perioada ieșeană a fost pentru Labiș o perioadă de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se face o transformare de sentimente. Sigur că durerea acută persistă, dar se simte înșelat. Simte că fata n-a răspuns cu sinceritate la sentimentele lui. Gândul lui este acum de a-i spune ei în față cât e de dezgustat. Ce l-a indignat e că ea a luat bani. În concepția lui de tânăr cinstit, acest fapt are ceva dezgustător. Mai e la el o ură teribilă împotriva părinților pe care i-ar omorî. Sâmbătă, 29 iulie. La ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
intelectual... Ptiu! Ești un bețiv ordinar, asta ești! Rămăsesem pironit locului și nu știam ce să fac, să mai aștept sau să mă retrag în camera mea cu gândul ca a doua zi, de dimineață, să plec. Scenele astea mă dezgustau până la greață. Când îl vedeam pe unchiul meu fornăind pe nas de nervi și pe mătușa mea atacând cu o furie crescândă, vroiam să plec imediat. Unchiul scotea niște sunete ciudate, șuierate și se răsucea în scaun încercând cu disperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
decât ungurii). În realitate, grație uniformizării comuniste, provinciile României au ajuns să semene destul de bine Între ele și, În afara unor voci izolate, nimeni nu pomenește de vreo federalizare. Visează poate la ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
întreabă într-o seară: „ Cum ai dat tot de pomană? Cum se dă de pomană: din suflet. Ai dat măcar cui merita? Eu nu știu cine merită sau nu. Erau lucruri adunate de mama ta în mulți ani. Da, lucruri care au dezgustat-o în cele din urmă. Lucruri care mie și fiicei mele ne provocau numai durere când le vedeam. Ai curaj. Știi că lucrurile alea nu-i trebuiesc mamei acolo unde e? Știi că nu ajung la ea, nu? Da, știu
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
neplăcut de la prima vedere. Râzând tot timpul, se lăuda fără nicio modestie cu isprăvile aviatice din timpul zborurilor deasupra portului Salonic; de o galanterie aproape grețoasă cu cele mai multe doamne, schimbând uniformele de câteva ori pe zi, omul acesta m-a dezgustat profund. N-am putut înțelege cum un om excepțional, ca Mussolini, a încredințat acestui dandy de proastă calitate rolul de Ministru de Externe, numai pentru că s-a căsătorit cu fata lui și de aceea nu m-am mirat prea mult
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
conducerea școlii, cu cuvinte calde rostite de colegi în astfel de ocazii și cu o cupă de șampanie, însoțită de urările de sănătate și o pensie liniștită și îndelungată. Așa s ar fi cuvenit să fie, așa se proceda altădată... Dezgustat și revoltat de modul ilegal și necolegial în care s-a conspirat izgonirea lui din școala pe care a slujit-o cu devotament și dragoste, a jurat să nu-i mai calce pragul, conștient fiind că nu ar putea suporta
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tori ai lui Kissinger. Alsop nu duce nici el lips) de dușmani. Mulți Îl cred un colportor rapace și militarist. Poate chiar este. Plec cu el s) bem ceva, nu s)-mi declar sprijinul pentru ideile sale. Acestea m-au dezgustat uneori, dar totdeauna m-am simțit bine În compania lui. Îmi place vocea lui de Magoo. Ochelarii rotunzi Îi stau pe vârful nasului. Își petrece timpul În biblioteca Universit)ții Georgetown, cu un teanc de c)rți pan) În tavan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
psihologia socială), criticul evaluează o operă prin prisma funcției ei educative și de cunoaștere. Față de manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul. Poezia lui Mihai Eminescu e prețuită pentru frumusețea formei, însă criticul se arată sensibil în primul rând la latura ei protestatară, de revoltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz... / Mincea-Constituțiune / O bat ciocoii cu haz!“ Ură și disprețuire Dezgust ș-amară căire Iată ce ți se dă azi! O să cazi! — O să cazi! Ieri trecea din gură-n gură Ca o tainică murmură De acorduri îngerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Însă... un vânt din pustie C-o teribilă urgie Urlă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
munca lor care le satisfăcea dorințele moderate, moravurile se caracterizau prin sobrietate și simplitate. Apariția teatrului nu putea să aducă decît urmări rele: "Muncile ar înceta de a mai fi distracțiile lor, de îndată ce ei ar cunoaște altele, acestea i-ar dezgusta de primele". Spectacolele au urmări păgubitoare cînd poporul este bun prin el însuși. El este conciliant cînd admite plăcerile teatrului pentru oamenii din marile orașe, corupți, așadar, de civilizație, motivele fiind acestea: "pentru a distrage poporul de la mizeriile sale, pentru
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu ar porni de la zero, ci s-ar baza pe oameni care au trecut prin actualele partide, au de acum o școală a comportamentului de partid democratic și ar putea eventual să se adreseze acelor segmente din electorat care sunt dezgustate, revoltate, dezamăgite, deziluzionate. Aceștia pot fi descamisados, precum cei care l-au adus la putere pe Perón. Am mai spus-o, Europa de Est Își așteaptă Perónii. Noi nu știm ce fel de Peróni. Ar putea să fie un Juan Domingo Perón
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
interesant, psihologii au remarcat că nu este vorba doar de o simplă declarație. Într-adevăr, cu cât participanții se declarau mai dezgustați, cu atât erau mai stimulate zonele cerebrale legate de emoții. Am putea crede că femeile spun că sunt dezgustate în virtutea unei reguli, aceea că fetele sunt prin fire mai ușor de impresionat decât băieții. În plan social, sunt conștiente că se așteaptă asta de la ele. Ei bine, nu. Studiul lui Kamara arată că nu este vorba de o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
la gestiunea afacerilor Statului republican. Calea revoluționară nu mai este deci singura posibilă. Începînd cu anii 1901-1902, această politică acuzată adesea de "dreyfusism" va fi violent combătută de cîțiva socialiști sau de unii gînditori izolați, care se revendică drept marxiști: dezgustați de ceea ce ei consideră a fi o adevărată trădare a doctrinei, aceștia vor întreprinde treptat o revizuire a marxismului care-i va duce foarte departe de mișcarea muncitorească. Georges Sorel (1846-1922)36 este cel mai important dintre ei, iar consecințele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de Germania. În Imperiul Austro-Ungar, unde chestiunea naționalităților este primordială, socialiștii sînt incapabili să facă față ascensiunii lor. Revizionismul de stînga, inspirat de idealurile lui Sorel, reprezintă o manifestare în plus a acestui eșec înregistrat de socialism, față de problema națională: dezgustat de practica reformistă a socialismului ortodox, el concepe tot mai mult socialismul ca pe o noțiune morală, un ideal exaltant pe care încearcă apoi, într-o a doua etapă, să-l concilieze cu idealul național, căutînd astfel să realizeze sinteza
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sertar. Din relatările sale, am reținut că are printre altele o istorie a literaturii române, de 10.000 pagini! Poate că e vorba, mai degrabă, de o istorie a culturii românești. 383 familiale și sociale, care pe mine m-au dezgustat toate în Iași. Soția mi-a fost bolnavă (...) și n-a mai putut ieși mult timp din casă, dar acum mai iese cu greu. Eu pot sta la masă să scriu, dar nu mă pot ținea pe picioare și merge
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe Îngerul lui Dumnezeu (Geneză 32). Fără să mai suporte aerul artificial al discuțiilor „savante”, convențiile sociale pline de ipocrizie, cultura hedonistă și foarte indulgentă a „intelectualilor” din exil care uitaseră degrabă suferința celor de acasă, dar mai ales fiind dezgustat de slava deșartă a lumii (pe care i-o oferise deja o carieră artistică plină de succes), preotul Sofronie decide să părăsească Parisul pentru a îmbrățișa viața de rugăciune neîncetată pentru sinele său păcătos și pentru întreaga umanitate: monahismul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fahrbüher z. Wissensch. Kritik, 1827, Nr. 7-8, 181-188), în Werke, vollständige Ausgabe, de la p. 360 la p. 435 din vol. XVI, Berlin, 1834 [277]. Spre deosebire de A.W. Schlegel și v. Humboldt, Hegel nu demonstrează o admirație necondiționată față de Bhagavad-gītă; dimpotrivă, "dezgustat de discursurile plictisitoare, de repetările și contradicțiile din "Cîntul celui Fericit", este bucuros să observe cînd, după părerea lui, poetul nu se ridică dincolo de obișnuitele superstiții indiene la o concepție etică cu adevărat religioasă și filozofică, și conceptului de yogă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care așteptau în sufrageria casei lui Bârsan, au rămas foarte contrariați de această apariție, s-au dat la o parte și, fără să spună nimeni nici un cuvânt, vedeam cum pe fiecare dintre noi îl munceau gânduri din trecut și-l dezgustau priveliștile prezentului. În jurul uniformei lui Bidianu se instituise o răceală de gheață și pe fiecare minută creștea golul din jurul lui. în această atmosferă apăsătoare mi-am adus aminte de cuvintele pe care Constantin Papanace i le-a spus chiar lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi trecut"137, cuplînd astfel istoria la fondul nostru de neliniște organică, singura formă de îndoială care angajează și potențează subiectivitatea umană (cum se întîmplă la Pascal sau Șestov) și care o poate vindeca de dezgustul de istorie. Dar de ce dezgust? Pentru că, între altele, ideea de progres fusese într-un fel compromisă. Era o idee alterată, va spune Cioran. Motivul: se petrecea, în vremea sa, o transformare cu totul de neînțeles pentru om: "Creștinismul este terminat, dar și istoria. Omenirea a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză ...uimit când nu înțelegeți ce se întâmplă; totul e atât de neobișnuit. Tristețe ...descurajat; nimic nu merge. Mânie ...mânios, iritat, enervat. Dezgust ...dezgustat ca atunci când este vorba despre ceva respingător. Dispreț ...ca cineva care nu este bun de nimic. VIII. Teamă ...înspăimântat, ca și cum ați fi în pericol; foarte tensionat. IX. Culpabilitate ...regretând; dezolat în legătură cu ceva ce ați făcut. X. Rușine ...de parcă ar râde
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]