345 matches
-
Cod penal infracțiunea de înșelăciune, existând o continuitate a acestei infracțiuni în legile penale succesive. În opinia celuilalt membru al completului, operează dezincriminarea parțială în ceea ce privește condițiile cerute de lege pentru tipicitatea infracțiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parțiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat și alte dezincriminări parțiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeași modificare a condițiilor cerute pentru tipicitatea infracțiunii, în sensul modificării numărului de zile de îngrijiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
În opinia celuilalt membru al completului, operează dezincriminarea parțială în ceea ce privește condițiile cerute de lege pentru tipicitatea infracțiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parțiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat și alte dezincriminări parțiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeași modificare a condițiilor cerute pentru tipicitatea infracțiunii, în sensul modificării numărului de zile de îngrijiri medicale corespunzător noii reglementări sau în cazul infracțiunii de luare de mită ipoteza în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
avut consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969, a fost dezincriminată și nu mai figurează ca variantă agravată a înșelăciunii din noul Cod penal. În aceste condiții, s-a arătat că operează o dezincriminare parțială, înlăturându-se dispozițiile art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 de la încadrarea juridică a faptei față de inculpatul B.V., ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 4 din Codul penal. IV. Punctele de vedere ale procurorului și ale inculpaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
1969 de la încadrarea juridică a faptei față de inculpatul B.V., ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 4 din Codul penal. IV. Punctele de vedere ale procurorului și ale inculpaților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Reprezentantul Ministerului Public a arătat că intervine dezincriminarea art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior - infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului, motiv pentru care a apreciat că se impune a fi sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 475 din Codul de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
majoritară a fost în sensul că în situația infracțiunii de înșelăciune comise sub imperiul Codului penal anterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială a formei agravate, prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii. În acest sens s-au exprimat: Curtea de Apel București, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
Cluj, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Sector 1 București, Judecătoria Sector 2 București, Judecătoria Sector 6 București, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Șimleu Silvaniei, Judecătoria Toplița. Opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate) prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii în situația infracțiunii de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni) comise sub regimul legii anterioare prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia specialiștilor în drept penal asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat în sensul că este improprie referirea la instituția dezincriminării și la efectele acesteia în cazul în care legea nouă renunță la o agravantă prevăzută de legea veche. Dezincriminarea presupune că o faptă concretă, tipică, în raport cu legea veche, nu mai îndeplinește condițiile de tipicitate în raport cu legea nouă. Or, în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
formează obiectul sesizării. Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat în sensul că este improprie referirea la instituția dezincriminării și la efectele acesteia în cazul în care legea nouă renunță la o agravantă prevăzută de legea veche. Dezincriminarea presupune că o faptă concretă, tipică, în raport cu legea veche, nu mai îndeplinește condițiile de tipicitate în raport cu legea nouă. Or, în cazul simplei renunțări la o agravantă, fapta concretă este tipică și în raport cu legea nouă, doar că ea se va încadra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
nouă. Or, în cazul simplei renunțări la o agravantă, fapta concretă este tipică și în raport cu legea nouă, doar că ea se va încadra în forma de bază a infracțiunii (sau într-o altă formă agravată, preluată din legea veche). Sintagma dezincriminare parțială, utilizată uneori în doctrină, face referire la ipoteza în care se restrânge sfera de aplicare a unui text de incriminare, astfel că anumite fapte comise sub legea veche nu mai reunesc condițiile de tipicitate în raport cu legea nouă, în timp ce altele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
rămân tipice (de exemplu, dintre faptele de tulburare de posesie comise sub imperiul legii vechi rămân tipice cele comise prin violență, amenințare, desființarea semnelor de hotar, dar nu mai sunt tipice cele comise fără folosirea unor asemenea mijloace). Prin opoziție, dezincriminarea ar fi totală, atunci când incriminarea este suprimată in abstracto, astfel că toate faptele care erau tipice sub legea veche în raport cu un anumit text de incriminare sunt lipsite de corespondent în legea nouă (de exemplu, faptele de prostituție comise sub imperiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat) comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii. Forma agravată a infracțiunii din reglementarea anterioară urmează a se reține prin raportare la pragul valoric existent în cuprinsul art. 146 din Codul penal anterior. Opinia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
corespondentă celei prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior. În ceea ce privește faptele comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în curs de judecată, nepreluarea acestei forme agravate a infracțiunii de înșelăciune din legislația anterioară nu echivalează cu dezincriminarea acesteia, ci va produce consecințe exclusiv pe tărâmul aplicării art. 5 din Codul penal. În cazul în care o formă agravată a unei infracțiuni nu se regăsește ca atare în noua reglementare, nu intervine dezincriminarea, în măsura în care, potrivit legii noi, fapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
legislația anterioară nu echivalează cu dezincriminarea acesteia, ci va produce consecințe exclusiv pe tărâmul aplicării art. 5 din Codul penal. În cazul în care o formă agravată a unei infracțiuni nu se regăsește ca atare în noua reglementare, nu intervine dezincriminarea, în măsura în care, potrivit legii noi, fapta săvârșită îmbracă forma-tip a infracțiunii. S-a arătat că din punct de vedere procesual incidența unei legi de dezincriminare, în cursul fazei de judecat�� a procesului penal, are ca efect achitarea inculpatului conform art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
formă agravată a unei infracțiuni nu se regăsește ca atare în noua reglementare, nu intervine dezincriminarea, în măsura în care, potrivit legii noi, fapta săvârșită îmbracă forma-tip a infracțiunii. S-a arătat că din punct de vedere procesual incidența unei legi de dezincriminare, în cursul fazei de judecat�� a procesului penal, are ca efect achitarea inculpatului conform art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, or, în cazul invocat, inexistența formei agravate a infracțiunii de înșelăciune în legea noua generează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
penal, prin raportare la varianta agravată a infracțiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal." Ambele decizii sunt relevante pentru situația de față, chiar dacă au în vedere ipoteza faptelor definitiv judecate, deoarece s-a statuat indirect asupra inexistenței unei dezincriminări în cazul modificării prin legi succesive a cuantumului consecințelor deosebit de grave prevăzute în forma calificată a infracțiunii. În cazul dezincriminării efectele s-ar fi produs ex tunc, indiferent de data la care intervenea legea de dezincriminare, înainte sau după rămânerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
pentru situația de față, chiar dacă au în vedere ipoteza faptelor definitiv judecate, deoarece s-a statuat indirect asupra inexistenței unei dezincriminări în cazul modificării prin legi succesive a cuantumului consecințelor deosebit de grave prevăzute în forma calificată a infracțiunii. În cazul dezincriminării efectele s-ar fi produs ex tunc, indiferent de data la care intervenea legea de dezincriminare, înainte sau după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, și nu ar mai fi fost necesară verificarea incidenței legii penale mai favorabile faptelor definitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
indirect asupra inexistenței unei dezincriminări în cazul modificării prin legi succesive a cuantumului consecințelor deosebit de grave prevăzute în forma calificată a infracțiunii. În cazul dezincriminării efectele s-ar fi produs ex tunc, indiferent de data la care intervenea legea de dezincriminare, înainte sau după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, și nu ar mai fi fost necesară verificarea incidenței legii penale mai favorabile faptelor definitiv judecate. În urma verificării practicii judiciare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au identificat decizii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
și Justiție s-au identificat decizii de speță relevante în problema de drept supusă discuției din care rezultă că, în cazul infracțiunii de înșelăciune, a fost înlăturată varianta agravată determinată de producerea consecințelor deosebit de grave, însă această modificare nu generează dezincriminarea faptei care corespunde tiparului de incriminare reglementat de legea nouă și se regăsește în varianta agravată a înșelăciunii săvârșite prin folosirea de mijloace frauduloase (Decizia nr. 2.854/2014 pronunțată în Dosarul nr. 13.307/62/2012, Decizia nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
3.020/2014 pronunțată în Dosarul nr. 7.303/118/2012). X. Dispoziții legale incidente Art. 1 alin (1) din Codul penal - Legalitatea incriminării "Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni." Art. 4 din Codul penal - Aplicarea Legii penale de dezincriminare "Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni." ... Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal "Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
vigoare nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal și nici cele ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal și nu conduce la dezincriminarea infracțiunii de înșelăciune. XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția penală în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul judecătorului-raportor și chestiunea de drept supusă dezlegării, reține următoarele: A. Cu privire la condițiile de admisibilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
Secția penală în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul judecătorului-raportor și chestiunea de drept supusă dezlegării, reține următoarele: A. Cu privire la condițiile de admisibilitate ale sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție constată că a fost sesizată cu două chestiuni de drept: dezincriminarea parțială a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și dezincriminarea parțială a infracțiunii de furt cu consecințe deosebit de grave. Dintre acestea, doar chestiunea privind infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave face obiectul dosarului Curții de Apel Brașov, astfel încât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de drept supusă dezlegării, reține următoarele: A. Cu privire la condițiile de admisibilitate ale sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție constată că a fost sesizată cu două chestiuni de drept: dezincriminarea parțială a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și dezincriminarea parțială a infracțiunii de furt cu consecințe deosebit de grave. Dintre acestea, doar chestiunea privind infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave face obiectul dosarului Curții de Apel Brașov, astfel încât Înalta Curte de Casație și Justiție se va pronunța în ceea ce privește problema
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
pentru a putea fi reținută săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave, ca element constitutiv al acesteia, conform noii legislații, se cere existența unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei, astfel că în speță operează dezincriminarea. De asemenea, problema de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu s-a comunicat de către procurorul general al Parchetului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
stabilit cu valoare de principiu influența schimbării cuantumului consecințelor deosebit de grave asupra mecanismului aplicării legii penale mai favorabile în ipoteza faptelor definitiv judecate, fără a se pronunța în mod direct asupra excluderii caracterului legii noi ca fiind o lege de dezincriminare. B. Cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării Problema de drept are în vedere aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, și nu aplicarea legii penale de dezincriminare. Faptul că în Codul penal în vigoare nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]