503 matches
-
geografic pe care l-am făcut țară, ca acum totul să se ducă pe apa sâmbetei, într-un proces invers, de aglutinare într-o retortă din care să se scoată omul nou, omul european, cu identitate multiplă și conștiință comunitară, dezinteresat de trecutul lui, de neam, de limbă, de tradiții. Așa cum Europa Unită, în fond o federație cu instituții comune, centrale și organisme administrative locale, ale fiecărui stat component, nu este o creație recentă, nici omul european nu-i o invenție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Rusia. O activă „Partidă Națională” din ambele principate, concentrând spiritul național, și-a fixat ca obiectiv imediat și precis Unirea Moldovei cu Țara Românească. La moșia Mânjina ă Galați a patriotului boier Costache Negri, pe cât de patriot pe atât de dezinteresat, se întâlneau mințile luminate de dincoace și de dincolo de Milcov. Pe lângă revista „Dacia Literară”, Mihail Kogălniceanu scoate la Iași, în 1856, „Steaua Dunării” care poate fi considerată drept publicația unirii. În plan economic, desființarea vămii dintre Moldova și Țara Românească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
risipit banul public fără nici un rost. Dacă se instituie comisii locale pentru miniștri, de ce să nu facem comisii și pentru primării și consilii locale și pentru toate instituțiile care se hrănesc 246 din banii publici? Statul nu trebuie să se dezintereseze de felul în care sunt cheltuiți banii care circulă în interiorul granițelor proprii sau, și, în acest domeniu, trebuie să vină alții să-ți pună fermoar la buzunare? FMI-ul vede tot, știe tot și poate tot, iar românii, care stau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a acestei dimensiuni este extrem de diversă. Iată câteva situații tipice pe care le putem întâlni: - conducătorul este interesat de realizarea maximală a tuturor celor trei dimensiuni; acesta este cazul ideal, conducătorul de acest tip putând fi numit Realizatorul; - conducătorul se dezinteresează de toate dimensiunile fără discriminare; el mai degrabă încurcă, blochează realizarea scopurilor grupului și organizației; este un conducător numit Negativul; - conducătorul se centrează exclusiv doar pe una dintre dimensiuni: doar pe sarcină (Autocratul); doar pe relațiile umane (Altruistul); doar pe
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
mare filantrop și, oricâți bani ar fi avut, ca profesor, deputat, restaurator al monumentelor istorice (Curtea de Argeș), veniturile de la moșii, dobânzi bancare, banii nu-i ajungeau. Era „mână spartă” și inimă largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit mare parte din avere: vinde moșia de la Iași, dă în arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fi arestată. Iar rezultatul fu că mi-au înaintat plecarea cu două zile, deși dr. Fessler mai ceruse în scris șase zile pentru îngrijirea dinților. Și el, pentru mine, și dr. Elias, pentru Lia, s-au arătat curajoși și dezinteresați în apărarea noastră. Prietenele noastre, asemenea, ne dădeau semne de simpatie: Didina Canta cuzino și Zoe Romniceanu au făcut o petiție către Lupu Costache pentru a protesta contra închiderii a două directoare de spital. Trebuia să o subscrie toate directoarele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nu, domnule, spuse Brunetti după o pauză de gândire. Cred că avem destui În momentul de față. E doar o chestiune de rdare până ce va face un pas greșit. Asta precis se va Întâmpla cât de curând. Patta era complet dezinteresat de felul În care se prezenta chestiunea. El voia o arestare, retrocedarea tablourilor și suportul lui Viscardi În cazul În care se hotăra să candideze pentru un post În consiliul orășenesc. — Bine, anunță-mă când ai ceva, zise el, concediindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și sănătoasă. Se uita atent la femei, le măsura siluetele, sânii, picioarele, coafurile. Era unul dintre bărbații care știu să aprecieze, care acordă meritul cuvenit calităților unei femei. Complimentele pe care le făcea nu stânjeneau pe nimeni. Încerca o plăcere dezinteresată În a clasa femeile. Dar manierele lui de abordare erau civilizate, nu se dădea În spectacol, și puține femei se arătau iritate de interesul lui. Când a sosit Herbst, eu m‑am eclipsat. Fiind prieteni de aproape o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
oarecum în aer la mănăstire, din punct de vedere administrativ, se grăbește el cu completarea, ca nu cumva eu să trec concluzii greșite, mor de foame, părinte, ce concluzii să trag? Părintele Ioan era o fire mai contemplativă, s-a dezinteresat de bunurile mănăstirești, nici eu n-am crezut până n-am ajuns stareț că birocrația își întinde ghearele și în acest Ioc care prin definiție ar trebui să fie rupt de tot ce-i lumesc dar, îmi umplu farfuria cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lor erau condiționate de virtuțile încrederii confirmate, reciprocității și performanței - virtuți impuse nu prin ritual și nici prin revelație, ci prin interesul pe care îl avea fiecare membru al societății pentru ca atât el însuși, cât și ceilalți să-și îndeplinească dezinteresat obligațiile”. Sună cunoscut? Ar suna în majoritatea societăților apusene libere, dar nu într-o cultură românească, unde, atât cât era, liberalismul se baza pe tradiția franceză a „liberalismului construit”, în locul tradiției britanice a laissez-faire-ului. în multe privințe, analiza lui Gellner
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mazilu, Ion Băieșu, Alexandru Ivasiuc, D. R. Popescu, Sorin Titel, D. Țepeneag, Petru Popescu, George Bălăiță ș.a.), intră, observă criticul, în polemică implicită cu proza schematică și conformistă a anilor ’50. Remarcându-le modernitatea, comentatorul constată că acești autori se dezinteresează de stricta „verosimilitate”, au capacitate de sinteză, preferă adesea reprezentările metaforice și simbolice, deconstrucția, tehnica sugestiei, retragerea în parabolă și vizionarism, eseismul. Ei refac legăturile cu marea proză interbelică. În acest volum, cronicile sunt organizate pe baza unor idei structurante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
profesorul are posibilitatea de a deveni „un exemplu nu abstract și impersonal, ci concret și direct pentru fiecare elev. El este un exemplu de eroism și curaj pentru copilul pe care-l știe înfricoșat și șovăielnic, un exemplu de iubire dezinteresată pentru cel pe care-l bănuiește lacom. el oferă toate exemplele și în același timp intimitatea relațiilor care îl pun în față cu un singur copil; este un singur și de neînlocuit exemplu. El poate să adopte această atitudine numai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
eforturile redactorilor pentru a le păstra independența. 2. Viața ziarelor. Restricțiile la hîrtie au determinat reducerea, începînd din 1941, a cotidienelor la două pagini iar formatul lor nu a încetat să descrească. Tirajele au scăzut cu regularitate, pe măsură ce francezii se dezinteresau de conținutul lor. Știrile locale și informațiile administrative de toate categoriile, indispensabile într-o epocă în care viața cotidiană, aprovizionarea în special, punea probleme atît de dificile, constituia singura veritabilă sursă de interes a acestor publicații. A) Reorganizarea ziarelor. Viața
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
cercetarea științifică rezolvă probleme, alții le creează continuu. Și, într-o lume în care scientismul orb alimentează convingerea că este licit să se facă tot ceea ce se poate face din punct de vedere tehnologic, oamenii de credință nu se pot dezinteresa de progresul științei, mai ales de cercetarea biomedicală, lăsând astfel persoana umană pradă valurilor noii barbarii tehnologice, în stare să domine omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, în frenezia tendinței oamenilor formați după voia altor oameni. Nu tot
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
mântuirea noastră. Galileo Galilei a urmat această linie de gândire atunci când a fost silit de împrejurări să se clarifice pe deplin în privința relației dintre știință și credință. Galilei a susținut că cercetarea lumii create, pe baza experienței, condusă de năzuința dezinteresată de cunoaștere a adevărului, nu poate contrazice ceea ce se spune în Sfânta Scriptură. Căci atât cartea naturii, cât și Scriptura ne sunt date de Dumnezeu. Prin urmare, ele nu pot să fie în conflict una cu cealaltă. De câte ori rezultatele cercetării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și Grădina Icoanei" fiind reluate în trilogia "Somnul vameșului") și unul la Paris ("Le second messager", Editura Albin Michel, 1985, la recomandarea lui Paul Goma), obținuse premiul USR în 1979, dar și Prix de la Liberté PEN Club Français (1985). Complet dezinteresat de realismul socialist, fascinat în schimb de realismul magic și parabolic ("totul începe în real și se termină în metafizic..."), sparge calota glacială a totalitarismului ceaușist, a cărui cenzură îi interzisese să publice romanul "Al doilea mesager" (inclusiv ecranizarea realizată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
încercarea de a controla evoluția canonică. Deruta criticii ar fi catastrofală: revizuindu-se (și revizuind), ea încearcă să oprească fuga pămîntului literar de sub picioare. În sfîrșit, s-a ivit și ideea că întreaga dezbatere este inutilă, într-o lume complet dezinteresată de revizuiri și de tot tacîmul. Iertat să-mi fie cuvîntul, dar ideea cu pricina e o prostie. Niciodată astfel de lucruri n-au interesat întreaga societate. Nici Maiorescu, nici Lovinescu nu concepeau revizuirile ca valabile pentru toți contemporanii lor
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
și atunci spun: Dumnezeul meu mă digeră/ Dumnezeului meu îi e foame/.../ Dumnezeul meu face zi de zi exerciții de înviere și moarte pe pielea mea /.../ El se naște din slăbiciunile mele, în ele locuiește nimicul/ sau ceva atît de dezinteresat de semnificație/ încît seamănă cu nimicul, dar el îmi iubește/ nimicul...” Și sentința finală: „el știe că nimicul meu e sămînța nimicitorului care vrea să mă știe mut”, locuind o patrie necuvîntătoare. Negru pe negru și Nimicitorul aduc sau, mai
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
Emil Hurezeanu, marți seara, la Digi24. Hurezeanu crede că că președintele Traian Băsescu exagerează cu declarațiile sale. Șeful statului a spus, marți, în timpul unei declarații de presă, că nu a mers la Johannesburg pentru că nu a avut bani, arătându-se dezinteresat de discuția lui Ponta cu înaltul oficial american. "N-a fost prea tentat de deplasări și de ceremonii Traian Băsescu niciodată. E un fost marinar obișnuit cu porturile și bucuros când se întoarce acasă", a comentat analistul politic.
Ce spune Hurezeanu despre întâlnirea Ponta - Obama by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33634_a_34959]
-
manifestări foarte OK. Îl cred, când spune că se simte bine în Secuime și că va merge acolo și după ce nu va mai fi președinte. A avut o atitudine mai amicală față de secuime. Astăzi, însă, membrii comunității maghiare sunt mai dezinteresați de politica de la București. Și de faptul că UDMR se vede mai puțin, apare mai rar la televizor. -Asta nu e vina politicienilor români sau a mass media! -Aveți dreptate, e vina UDMR. -Va fi perceput gestul lui Traian Băsescu
Gyorgy Frunda: cum vor vota maghiarii după ce Băsescu a respins-o pe Rozalia Biro by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/79046_a_80371]
-
ne întăresc. Răbdarea ne apropie mai mult de Cele Sfinte-singurele care contează. Exista o Justiție Divină în fața căreia toți vom da socoteală. Pentru o viață demnă și plăcută lui Dumnezeu, trei repere sunt, după mine, importante: Credința, Familia, Prietenia sinceră, dezinteresată".
Condamnare Voiculescu. Gabriela Firea: Suntem la răscruce by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81425_a_82750]
-
teze noi, concepte inedite și definiții personale". Critic literar a cărui operă nu a fost, cum s-a mai spus, până acum comentată la justa ei valoare, Mihai Zamfir ne expune, prin ansamblul operei sale, cealaltă față a criticii literare: dezinteresată de biografism și factologie, atrasă de fluxul și refluxul formelor literare, fascinată mai degrabă de devenirea interioară a textului literar, de arhitectura sa inefabilă, dictată de recurențe și lentori, de metamorfoze ale expresiei și rezonanțe fastuoase ale ideii.
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
16 iunie, un deputat clujean a făcut o interpelare ministrului Sănătății, cerând reînființarea acestei unități de elită, momentan redusă la statutul de clinică în cadrul Spitalului Sf. Spiridon. Situația este cu atât mai ciudată cu cât parlamentarii de Iași par complet dezinteresați de această ipoteză de lucru, scrie Știritelem.ro. "Spitalul Sfântul Spiridon, conform unui ordin stupid, este din categoria patru. Până la categoria unu, i-ar mai trebui 15 specialități (...) Cine ar fi crezut că IGH ar putea fi destiințat?", a spus
Subiectul care ar putea să bată SCANDALUL Mircea Băsescu-Bercea Mondial by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62068_a_63393]
-
Eliot, e Dumnezeu. Un Dumnezeu care însă nu se poate detașa de imanența făpturii umane, putînd fi „urît și agresiv”, chiar „violent și vicios”: „el se naște în slăbiciunile mele, de obicei,/ în ele locuiește nimicul sau ceva atît de dezinteresat de semnificație,/ încît seamănă cu nimicul, dar el îmi iubește nimicul,/ cu asta m-a dat întotdeauna gata, el știe că nimicul meu/ e sămînța nimicitorului care vrea să mă știe mut”. Să fie prin urmare o transcendență ratată? Un
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
a ajusta pe poetul intelectualist Valéry la patul procustian al filosofiei vitaliste". De unde și concluzia că spiritul francez, punînd cu predilecție în funcțiune resursele vocației sale analitice, s-ar arăta "neprimitor față de disciplina esteticii generale". Și, în plus, că "se dezinteresează de problematica specială a criticii", adică evită discuțiile asupra obiectului și metodelor criticii. "Anestetică" și "afilosofică", critica franceză își relevă în schimb cu prisosință latura moralistă. în centrul său se află în permanență imaginea omului în sine ca și-n
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]