662 matches
-
tragic, încă din nuvela În azil), până la individualitățile active, dinamice și, la nevoie, agresive, în stare să recurgă la combinații surprinzătoare pentru a se insinua și a se fixa cât mai aproape de vârfurile eșafodajului social și decizional. Reperul central în dezlănțuirea unor porniri psihice distructive este Olga, fire romantică, naivă, dar și posesivă. Prim-planul acțiunii este ocupat de inginerul Ion Dragomir, proaspăt îmbogățit, de soția lui, Lili, ființă vicleană și egoistă, și de Cora, doctorița căsătorită cu un personaj cameleonic
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
Kurt Treptow, ale cărui legături ajungeau foarte sus, În zona serviciilor secrete. Au loc, la Începutul și la sfârșitul anului, niște grațieri dubioase. Aș menționa și două lucruri foarte grave, ce par să intre oarecum În desuetudine: e vorba de dezlănțuirile de antisemitism ale lui Vadim Tudor, de conflictul pe față pe care Îl are cu Michael Guest, ambasadorul Statelor Unite. Au existat și alte episoade care nu pot să nu trimită la epoci revolute: simboluri naziste pe pereții Teatrului Evreiesc din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
putea să mă tulbure sau să mă sperie...“. A tăcut și am ghicit că tăcerea sa stătea la pândă. Părea să estimeze tropăitul pașilor pe deasupra capetelor noastre, să-l asocieze strigătelor ce răspundeau celor dindărătul ușii, să compare zgomotele cu dezlănțuirea furtunii. Glasul lui, care relua povestirea, dădu acelui vacarm o aparență de ordine. — La mai puțin de un an după asta, nu-mi mai rămânea nimic din acel orgoliu. Brăzdam Satele-Unite, țară întinsă în care mă simțeam, pe atunci, precum
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgera» se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului se nuanțează într-un sens: - activ și pozitiv, când creează mișcarea, precum vântul care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand. Le dernier de Croisés (1957), fie pe teme culturale (Poezia lirică
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
spaimă și oroare. Situându-se în sfera de influență a romanticii germane (Bürger, Uhland), dezvoltă, în plăsmuiri demonice și macabre, un cortegiu baroc al morții (Herol, Dochia, O noapte pe morminte). Reușitele țin de atmosfera lunatecă propice surdelor prevestiri ale dezlănțuirii forțelor malefice și de viziunea cvasionirică a cavalcadelor. Capodopera genului rămâne Mihnea și baba, în care ritmul și sonoritățile sugerează tonalități sumbru-halucinante: „Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul; / Fug legioanele, zbor cu cavalele, / Luna dispare; / Cerul se-ntunecă, munții se
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Este o indiferență care neliniștește, amenințătoare. În fața ei, ne asigură filozoful german, te întâmpină simpla lipsă de sens. Și, deo potrivă, ceea ce se opune cu violență posibilității sensului, absurdul însuși. Astfel întâlnită, natura ne apare absurdă în ea însăși, simplă dezlănțuire de forțe fără nici o măsură. Este însă suficient de clară această idee? Înainte de toate, este ea de înțeles, așa cum ne lasă aceste pagini să o aproximăm? Să admitem că, în primă instanță și cel mai adesea, noi nu întâlnim natura
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Acest din urmă gest, insondabil într-o privință, infirmă ideea simplei absențe a sensului în cele petrecute. Cei doi, care au îngenuncheat atunci în chipul cel mai firesc, au resimțit sigur altceva decât puterea oarbă a naturii în simpla ei dezlănțuire. 18. Dorința de a exprima absurdul ca atare Ca într-un fel de întrecere retorică, atemporală, s-au formulat propoziții absurde sub cele mai variate intenții. Un exemplu bine cunoscut este cel oferit de Noam Chomsky, mult reluat în scolastica
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Este o indiferență care neliniștește, amenințătoare. În fața ei, ne asigură filozoful german, te întâmpină simpla lipsă de sens. Și, deo potrivă, ceea ce se opune cu violență posibilității sensului, absurdul însuși. Astfel întâlnită, natura ne apare absurdă în ea însăși, simplă dezlănțuire de forțe fără nici o măsură. Este însă suficient de clară această idee? Înainte de toate, este ea de înțeles, așa cum ne lasă aceste pagini să o aproximăm? Să admitem că, în primă instanță și cel mai adesea, noi nu întâlnim natura
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Lui. Acest din urmă gest, insondabil întro privință, infirmă ideea simplei absențe a sensului în cele petrecute. Cei doi, care au îngenuncheat atunci în chipul cel mai firesc, au resimțit sigur altceva decât puterea oarbă a naturii în simpla ei dezlănțuire. 18. Dorința de a exprima absurdul ca atare Ca întrun fel de întrecere retorică, atemporală, sau formulat propoziții absurde sub cele mai variate intenții. Un exemplu bine cunoscut este cel oferit de Noam Chomsky, mult reluat în scolastica acestui timp
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Tony Pavone o suportă din greu, fiind la un pas de a nu mai coborî niciodată din pat! De data aceasta fazele ucigașe Îl surprinse În apartamentul său, cu o dezarmantă exactitate. A patra duminecă În jurul orei două după amiaza. Dezlănțuirea fazelor atomice, undele radioactive de șoc, Îl obligă să zacă pierdut Într’o periculoasă letargie, În timp ce vedeniile apocaliptice se repetau numai În situația când se Încumeta să țină ochii deschiși. Ca de fiecare dată, după aproximativ patruzeci și opt de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
trăi, de-a supraviețui marelui Cataclism, Îi Înduioșară Într’o așa manieră Încât se sărutară Îmbrățișindu-se, ștergându-și fiecare unele lacrimi. Tony Pavone Îl interogă. „Spune Șefule, cum ai suportat cutremurul?? E interesant să știu, unde te aflai În momentul dezlănțuirii lui...!?” Șeful Șantierului păstră tăcere câteva momente. Își turnă Într’o ceașcă ceai pregătit de el pe același electric reșeu, sorbind conținul cu evidentă plăcere. Îl privi căteva momente pe sub ochelarii săi fumurii,apoi izbugni În râs, silabisind. „Am fost
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
originea teogoniei, ele presupunându-se a fi întrebări existențiale ce se ridică în fața dramei omului. Neliniștit de propriile „înțelegeri”, autorul găsește o baricadă în poezie, dar fără să vadă în aceasta o liniște, drept pentru care versurile pentru el sunt dezlănțuiri ale unor obositoare semne de întrebare. Astăzi, lucrează la un roman autobiografic, intitulat „Aurora”. </biography> ELOGIU Știu! Voi sunteți arhitecții pricepuți la arta pură, Care nu scriu poezie nelipsită de măsură! Voi sunteți aceia care nu se-abat de la trohei
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alungite, trădând mult antrenament, cu un picior care știa să pășească în așa fel încât să atragă toate privirile trecătorilor, era o ispită de care niciun băiat n-ar fi fugit. În seara aceea se simțise singură și dornică de dezlănțuire. Nu prezentam niciun interes pentru ea, eram departe de a fi genul masculului cu care să se antreneze, dar eram singurul disponibil la o oră așa de târzie. N-o deranjase că eram inhibat și lipsit de orice inițiativă. Știa
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și el și Ana; fața lui era a unui om și vesel și trist totodată. Aș fi vrut să-l întreb: „Ce vreți să spuneți?” - „Nimic!” avea să-mi răspundă cu vocea lui calmă de om al câmpiei, obișnuit cu dezlănțuirile naturii, ca seceta, grindina, inundațiile, pe care trebuie să le suporți cu înțelepciuni ancestrale, cu o lungă, interminabilă răbdare până la ivirea unui alt an cu soare și ploi binefăcătoare. - Să mergem, spusei de data asta eu, luându-i după umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
deportare în Siberia se dorea a fi înăbușită în sânge, de către cei care se opuneau acesteia. Armata a 14-a rusă, hoarde de cazaci aduși cu avioane de pe Don, mercenari și foști pușcăriași de drept comun au fost implicați în dezlănțuirea în Transnistria a unei terori de o cruzime inimaginabilă, atacând sate, școli, grădinițe de copii, instituții, locuințe, omorând la întâmplare civili lipsiți de apărare. Acordul de încetare a focului semnat între autoritățile de la Chișinău și Tiraspol a fost încălcat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
privitor/ Al naturii cu-a ei vrere...”; „Timpul urcă pe-a lui treaptă,/ Toamna-și scutură veșmântul”; Plânge copacul de lângă fântână,/ Adâncul de ape se rupe și el...”; O, tu, toamnă, doamna mea,/ Spune-i vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot ce atinge. Este acel ceva care mă îndreptățește să afirm că pastelul este cheia de boltă a liricii poetei. Vera Crăciun adulmecă, simte plurisenzorial
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
nu le zăresc. Deprinderea de a contempla, mai ales, mizeria orașului. În această dimineață obosită, parcă cea mai obosită a anului. Când orașul, amorțit, pare a fi fugit din sine, retrăgându-se în cotloane neștiute spre a se pregăti pentru dezlănțuirea de la noapte. Parcă pentru a-și linge rănile de peste an și a mai pune un strat de fard peste coșcovelile amărăciunii. Cobor, ca de obicei, spre Cișmigiu, privind peste umăr la mine, cel ce încă mai stă în ușa berăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
drum de la frunte până sub bărbie, după o Încercare nereușită de a-mi intra În gură, apoi s-a terminat cu pupatul și a Început strănutatul. Primul m-a stropit pe gât, dar a reușit să se prăbușească Înainte de adevărata dezlănțuire și a strănutat o pată uriașă și umedă pe partea din față a fustei mele. — Ce fetiță cuminte, am mormăit Încurajator, simțindu-mă ușor vinovată că o țineam În aer, la o lungime de braț distanță În timp ce tremura din tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Durerea lui nu trebuia să Întâlnească nimic În cale. Durerea lui era sfântă. Era singura care avea dreptul la răzbunare. Mongolii doreau răzbunarea din adâncul sufletelor lor, dar nu schițau nici un gest. Era doar dreptul lui Andà de a porunci dezlănțuirea iadului. Așteptau cu toții, privind În pământ. Andà Îngenunche lângă trupul lui Amir. Îi mângâie fața, Încet, cu ochii Închiși. Îi mângâie părul negru. Ridică privirile În sus. Cerul era albastru, ca ochii lui. Eternul Cer Albastru. Încet, mâna dreaptă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
propria lui piele șuvițele lor ude, răsucite ca niște liane. Și, ori de câte ori femeia deschidea ochii, îl străfulgerau imagini dintr-un paradis verde-albăstrui. Dante Negro uitase pentru ce venise. Trăia intens fiecare moment, de parcă ar fi fost direct implicat în acea dezlănțuire a împerecherii. Medicul îl cercetă, inventariind la rece toate semnele răvășirii. Obrazul albit, broboanele de sudoare de pe tâmple, tresărirea jugularei, buza rănită, sângele. ― Ar muri extrem de fericit, nu crezi? Nici un răspuns. ― Hai, trage! Termină-l! îl îndemnă Guibert. Pictorul auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care o omora în viața lui, ceea ce însemna că viața lui de-acum înainte nu mai putea fi aceeași. Nu se simțea vinovat, deoarece considera că luptase pentru o cauză dreaptă, dar acum îl îngrijora faptul că putea fi cauza dezlănțuirii unuia din acele războaie tribale despre care îi auzise vorbind de atâtea ori pe părinții și bunicii săi, când, la un moment dat, nimeni nu mai știa cauza acelor morți, nici numele celui ce le pornise. Iar tuaregii, puținii imohag-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sub cuier, și-mi torn un pahar cu vin. Nu e nevoie să abuzez în seara asta. Am avut o zi ușoară. De când cu anunțul logodnei lui Barney, Finn l-a ignorat complet, taciturn, ca de obicei, dar astăzi, după dezlănțuirea de la Ex-ii Anonimi, a fost deosebit de binedispus, cu toate că l-ar fi trimis oricând pe Barney în ținutul celor cu coarne. N-a stat locului o clipă, i-a provocat pe toți la partide de fotbal de masă și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sânii rotunzi de sub decolteu rochiței. Inundat de iubire o îmbrățișeză pe Teofana atât de tare, încât îi simte sânii sub pieptul său și nu scapă nicio parte a feței nesărutatată, important deliciu fiind buzele-i catifelate. Copleșită de această năvalnică dezlănțuire a stărilor sufletești, Teofana se lasă din nou dusă de valul dulce al iubirii. Hai să ne culcăm, că mâine ne trezim de dimineață, se smulge Teofana din brațele lui Alexandru care nu i-ar mai fi dat drumul niciodată
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cimitirul "Eternitatea", fiind doborâte cu sălbăticie și vandalizate crucile de piatră și lespezile cavourilor, multe cadavre înhumate aici fiind dezgropate de autori neidentificați, dezmembrate total sau parțial și risipite în batjocură, pe aria mai multor parcele. Lumea vorbește deja despre dezlănțuirea unui cult internațional satanic, cu atât mai mult cu cât au mai fost descoperite și leșurile a zece bărbați, dintre care jumătate erau gardieni angajați de către Primărie, pentru paza perimetrului obiectivului. Ipoteza satanistă a fost sprijinită și a luat amploare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]