15,959 matches
-
mici plesnituri de prosoape, șfichiuieli ale dușurilor pe pielea udă. Am coborât din paturi și ne-am apropiat de prag, ușor aplecați nu atât de povara anilor, cât de cea a tainei Împărtășite, pe care-o simțeam a fi spre dezlegare. Când am ieșit pe coridor, parcă aveam treisprezece ani și genunchii jupuiți de nenumărate căzături. Ciuleam urechile la zgomotele vesele care veneau dinăuntru. Oare ce făceau ele acolo? Erau acoperite de clăbuc? Poate, ne gândeam, cu prosoapele albe Înfășurate În jurul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
instituții și chiar unități militare ca pompieri, chimiști, etc. aveau mari dubii dacă mai consumă sau nu brânză iradiată. Din punct de vedere legal nu eram îndreptățit de a decide în nici un fel vreo hotărâre care să dea sau nu dezlegare pentru consumul brânzei sau produselor lactate puse pe piață. Aceste probleme aparțineau Sanepid Iași, autorizat în acest scop, dar care nu se manifesta oficial în nici un fel în public. Noi nu aveam aparatură de control nuclear pentru măsuratori fine, dar
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
terminînd cu Erou fără voie (1994), Un regat pentru o muscă (1995). Un roman În 12 capitole ce se asamblează polifonic, fiecare reprezentînd o mișcare spre centru și În profunzime, dar și un lent avans spre deznodămîntul anunțat, spre o dezlegare a enigmei de fond, perceptibilă În toți porii partiturii. GEO VASILE, Grefierul și victima, În revista Contemporanul ideea europeană, nr. 44, 16 noiembrie 2000 ...m-am lăsat și eu furat de spectacolul ei spumos, Încîntător la toate nivelele: al scriiturii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
femeie cu zece ani mai mare decît el -). Renunțarea, prețul suprem al iubirii (el a plîns ca un prost, iar ea și-a văzut de nuntă, de soțul ei... și timpul a trecut... Instinctul mi-a spus că sunt trădată. Dezlegarea cu foc viu mi-a salvat căsnicia (Mama Lucica vă ajută -). Nora, cuscra, amorul. Amantul m-a distrus... Alături de fotografii intens colorate, se găseau acolo tot felul de relatări ale unor experiențe de viață, izbitor de asemănătoare Între ele, care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Preotul a Învățat să adune toată viața de la enoriași, de la parastase, de la nunți și botezuri. In casa preotului nu vezi nimic. Totul este camunflat . Vrei să te spovedești, vrei să-i spui tot ce te frământă, vrei să-ți dea dezlegare de la ...gândurile necurate. Vrei să-ți Încurajeze ura. Totuși Îți este frică. Nu ai Încredere că va păstra taina spovedaniei, ești convins că, după ce Își va umple burdihanul cu mâncare, te va trăda, te va da pe mâna poliției sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
împinge de la spate?! A alungat gîndul, s-a încărcat cu nenumărate trebușoare, fleacuri, mărunțișuri, și-a făcut planuri de restructurare a Serviciului, s-a apucat să recitească dosare clasate pentru a le repune pe rol, a încercat să dea singur dezlegări asupra cărora hotărîse casarea, făcuse o mie și unul de lucruri inutile și toate au fost în zadar. Întrebarea zăcea în adîncurile subconștientului, dar el știa că ea există acolo, că e vie și indestructibilă. Și mai știa că întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tovarășa îi învățase. Încerca aceeași senzație pe care o trăia, de fiecare dată, în fața darurilor din jurul pomului de Crăciun. Ambalajul, legat cu grijă, ascundea o taină anume și ea nu se grăbea s-o descopere. Privea cutiile încercând să amâne dezlegarea misterului. Mai devreme sau mai târziu, era nevoită să le deschidă. Atunci taina se împrăștia, sfâșiată de mâinile ei. În ultima dimineață în care îmbrăcă uniforma apretată de ciclul I, se așeză la locul ei și aruncă, o ultimă privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din tergal, avea cizme noi, maronii, la gât îi atârna un lănțișor de aur cu cruciuliță. La masă, așa cum erau așezate una în fața alteia, Carmina își privi concentrată sora, o privi până în fundul ochilor de parcă se aștepta să găsească acolo dezlegarea. Ea se lăsa examinată fără nici un moment de împotrivire. Era atâta neprihănire și sinceritate acolo încât te dezarma. Carmina lăsă brusc furculița pe masă. Mereu se lăsase înșelată de aerul de mironosiță al Elenei, acum știa, știa sigur că privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sfârșit, gemu Sidonia și zâmbi ostenită. O mică, mare certitudine. Nici nu aș fi bănuit după atâta platitudine.Bizar. Ajunsă acasă o să-și facă pasiențe, jos, pe covor, cu spatele rezemat de dormeză, o să învârtă cărțile până o să-i dea dezlegările toate. Atunci îi văzu pe Fana și pe Ovidiu urcând scările în spirală. Erau drepți, supli, siguri pe ei, luminoși, avansau către ea ca două feline invincibile. Aveau amândoi pe chip o frumusețe statuară. De la Trofin luaseră siguranța trăsăturilor Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
razi cu briciul asemenea gărgăuni! Ceea ce nu înțelegeau frizerii era faptul că exmatriculații aveau umerii aduși în față, parcă apăsați de rucsacul greu al cerului și Lună, ghiulea legată cu lanțul de ancoră de glezna piciorului. Obosiți ca de o dezlegare a celor mai încâlcite mistere decât ceilalți locuitori ai orașului veșnic, Brăila, comportamentul studenților plecați în grabă de unde au venit, așa cum cercetau panourile electronice pentru un tren în care o dată la o sută de ani se urcau câțiva călători și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de complicații inutile, și cu un umor forțat, autorul evocă momente din viața politică a României comuniste. Personajele istorice apar sub alte nume decât cele reale sau sunt indicate prin aluzii puerile, astfel încât lectura se transformă într-un fel de dezlegare de cuvinte încrucișate: „După marile alegeri din toamnă, Giacomo fusese propulsat spre putere și era mulțumit. Și-a dat seama că nu va precupeți nimic pentru a rămâne acolo! Apoi l-a chemat și pe doctorașul ăla doritor de viață
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
compara cu el singurătățile: două borcane de sticlă în care urmează să închizi ermetic toamna. Amăgirea că se mai poate îi strâmtora pielea, oasele, creierul, amăgirea că se mai poate lărgea în inimă cimitir. De la naștere primim semnul durerii odată cu dezlegarea de mama, apoi, la botez, apa este prima chemare la înec, prima descompunere. Mirungerea frăgezește vertebrele. Apleacă-te, Petre, apleacă-te! Coboară în genunchi, întinde-te ca o râmă, învață să fii vierme în burțile merelor coapte, în carnea stejarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se despletea râu, Petru înota împotriva curgerii, se lovea de stânci. Venele pietrelor se legau noduri, hemoragie de nisip în pântecele scoicilor. Libertatea de a fi râu nu-i tot una cu blestemul de a fi mal: curgeau în aval dezlegările, precum sângele lui Dumnezeu; în cer nicio urmă de secetă. Petru s-a făcut punte peste ape și peste furtuni, Petru s-a lăsat pășit de obsesii lacustre, Petru și-a răsucit funie groasă din iluzii și a legat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ascundă, plutoane de lumini verticale mărșăluiesc de-a lungul bulevardului ca într-o retragere cu torțe. Picioare trandafiri, spinii trezesc gustul sângelui, până la beție mai ai un pas; draga mea, ți-am așternut petale sub icoană, cazi în genunchi a dezlegare, păcatul este că sunt, fericirea este că poți. Picioare cât două semne de exclamare, până și cerului îi curg balele pe alei; Doamne, nu încerca să-ți judeci incertitudinea și nici să motivezi lucrul mâinilor tale nedus până la capăt. Picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cununa în bisericuța cimitirului între două pomeniri, îi spovedea dimineața în magazia de lemne, feriți de ochii lumii și de alți ochi albaștri... Părintele Luca a refuzat să colaboreze cu securitatea, drept pentru care, nici după revoluție nu a primit dezlegare de la partid pentru a săvârși Sfintele Taine. Episcopia Buzăului l-a caterisit, mai marii politicii l-au excomunicat, breasla i-a întors spatele. Totuși pentru părinte nu exista pogorământ când era vorba de canoane. Mântuirea nu se negociază. Aici vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ardea într-o tulpină de crin veșted; sub grindă, într-un lăstar de răchită, respira gârla, brumă de octombrie peste chipul lui Dumnezeu. Deasupra mesei, calendarul: anul 1993, octombrie, pe 26, sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Sărbătorile. Praznicele împărătești, lăsatul-secului, dezlegările la pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dezleagă, eu sunt cu managementul, bă! Unde iscălește tataia, curge lapte și miere. Hotărârea arhimandritului Ioan era poruncă pentru toată suflarea. El spovedea toți monahii, împărțea ascultări după puterea fiecăruia, alegea canoanele mânăstirii. Slujirea, după sfântul munte, prăznuirile de-asemenea, dezlegări doar acolo unde boala sfredelea osul. Stârlici peste castronul cu borș, în postul mare, niciodată; vin de "Buna Vestire" și de "Întâmpinare", jumătate de cană; miros de pește nici în cutiile de conservă linse de câini. Cum să nu dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de bocancii starețului, timpanele sparte, palmele arse, ochii vineți, părul smuls, maxilarul rupt, clavicula dislocată, genunchii juliți, hainele lipite crustă de piele. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă fraților! Spre dimineață, la ceasul 4, au început dezlegarea. În văzduh, o ceată de heruvimi citea dintr-o carte nemaivăzută, altă ceată îngâna un refren într-o limbă neîntâlnită; deasupra norilor, cei mai de sus heruvimi se chinuiau să răstoarne o clepsidră cu sare. Petru se chinuia să deslușească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
conștiente și violent absorbante de lumi văzute ori Închipuite, potrivite În cuvinte care să le facă a străluci. Nu e mai puțin adevărat că, dacă mintea mea s-ar fi deschis către cifre, către matematici pînă la urmă, pasionîndu-se de dezlegarea unor enigme invizibile, nu de contem plarea unor ciudățenii ce pîlpîie neîncetat sub pleoape, dacă aș fi fost Înclinat spre socotit, nu spre citit, poveștile bătrî nei, ca o muzică Îndepărtată, cel mult m-ar fi adormit. M-au ținut
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și pe el În astă seară. ― Da’ știți voi că Îmi plăceți? Vorbiți numai În șarade, iar mie mi se zbate inima ca la un iepure, așteptând - s-a plâns Lia râzând. ― Eu aș fi spus, dar dacă nu am dezlegare de la „stăpânire”, ce să fac? - s-a dezvinovățit Nicu, cu râs candid... Despina și-a aruncat o privire fugară asupra Liei. „Da. Mami așteaptă confirmarea bănuielii ei ca pe o izbăvire. Trebuie să-i spunem. Dar cum? Să-l determin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sus: „Bravo, cumetre! Ai făcut-o și pe asta! Acum vreau să-ți văd fruntea senină și pasul liniștit, domnule lector!...” „Un bob zăbavă, vecine. Să așteptăm cuvântul final al comisiei. Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor da nu doar oamenii puși să judece calitatea răspunsurilor mele”, ci și cei cu „organul” - a reușit să glumească Gruia. Deși om trecut prin furcile Caudine ale multor confruntări, Gruia nu reușea să se liniștească. Mai ales că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Și uite-așa, își pusese la bătrânețe ("nu ești bătrână, tușico!" protestă Mariana) traista-n băț și se dusese să bată la ușa înalt prea fericitului, să o judece el pentru păcate, dacă era de judecat, și să-i ceară dezlegare de legământul călugăresc ori, de nu, să binevoiască prea sfințitul s-o trimită la ascultare în altă parte, unde-ar fi socotit de cuviință. Înalt prea fericitul, însă, o primise prea bine și binevoise a-și pleca urechea la plângerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ascultare, numai alor noștri se supun și voia noastră ele o plinesc la chemarea aleșilor din neamul nostru huțulesc. Chemărilor aistor oameni aleși li se mai spune pe la noi și farmece sau vrăjitorii, solomonii ori magii și făcături, legări și dezlegări de bune și de rele, după trebuință. Așa și-a început zicerea prietenul nostru de la Izvoare. În obștea noastră, a continuat el, mai mult gospodinele muncesc, deși adesea fac și ele tovărășie cu paharul la făgădău și cu iarba dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
avea s-o comunice în curând. Șoptea rar, ca într-un ritual primitiv barcă, barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea sută de ani, atât de concentrate erau cu ochii pe ea. Nineta nu trăda spiritul ninetist. Lungea intenționat clipele de așteptare. Mai sorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dintr-o privire despre ce-i vorba și le zic, tot din ochi, stilaților: "Regret. Sunt și secrete pe lume". Dar îi privesc, pentru că n-am altă variantă, cu oarece respect, și le explic, tot din priviri, că n-am dezlegare pentru o așa dezvăluire. Ține figura. Nea Onuț îmi spusese de fapt numai atât: "Tăcerea e de aur". Profundul, ins umblat prin lume, își așază din nou mâna dreaptă în poziția frunte-barbă și privindu-mă drept în ochi, după modelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]