602 matches
-
seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare? Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire
PĂMÂNTUL NOSTRU VREA IUBIRE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347890_a_349219]
-
că turbează de ciudă. Toată ziua se învârtea numai în jurul lor. Gloria în sus, Dalia în jos, de nu știai ce să mai crezi despre el. Chiar, oare și l-au disputat în pat amândouă? Asta ar fi fost culmea dezmățului. Ce prostii poate să-i mai treacă și ei prin cap. Nu știa ce să mai creadă. Acum că plecară moldovencele, a apărut cine știe ce nouă pupăză care să-i strice din nou relația cu el. Trebuie să se hotărască odată ce
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
dacă era adevăratul șofer!!!), sărise din mers, înainte de impactul cu peretele gării. Cine a comandat această manevră și ce scop a avut, ar putea să explice numai cei care au orchestrat aceste evenimente în decembrie 1989. Tot atunci a început „dezmățul” tragerii cu toate armele existente în zona gării. Cartușe, trasoare.. se vedeau cum zboară de-a lungul terasamentului de cale ferată și se pierdeau undeva, deasupra blocurilor din acea zonă. Cred că erau câteva sute de oameni prezenți în zona
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
transpirația abundentă a uimirii fără răgaz, într-un carusel al unei neîncetate respirații “gură la gură” unde fiecare nouă priveliște, alți jucători într-un alt peisaj constitue “gura de oxigen” la care ești “cuplat” fără să vrei și în care “dezmățul” nu se mai termină ... Când am ieșit în prima seară în oraș, pentru a ne stabili reperele pentru a doua zi, am rămas perplex la un mijloc de transport pe care l-am văzut în benzi desenate pentru copiii “erei
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
soția sa Mihaela , pentru care, viața alături de el a devenit un infern. Rozalinda este tipul femeii care în prima etapă se dăruiește cu toată dragostea soțului și familiei sale, după care se prăbușește din punct de vedere moral, prin infidelitate, dezmăț și sfidare totală a bunului simț.Anghel, amantul ei are mustrări de conștiință și se sinucide. Aceeași soartă o împărtășește și Eugen. Vănel este o brută satanică care o consideră pe Maria ca pe un obiect supus poruncilor sale. Doar
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DANIEL IONIȚĂ - DEZMĂȚ LA MUZEU (POEME) Autor: Daniel Ioniță Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului MONA LISA Dă-mi mâna din sufletul tău Mona Lisă Și hai să fugim din muzee scorțoase Căci lumea-i afară, în
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
vane crispări spre Tine se-ndreapt-acum ultime gânduri - Tu, cel ce veghezi și veniri, și plecări... Când timpul e gata să spintece clipa, al vieții Izvor peste ape pășește - renunță, vâslaș, la obsesia salvării - odihna și pacea la El o găsește. DEZMĂȚURI Dezmățutrile-s triste-acum, Dezmățurile plâng. Icnind Mocnind, Sau sictirind, Prohoduri bîguie pe drum, Și-n bocete se frîng. Cu râset, dans și băuturi, Prin clăile de fum! Cu zmei, Pigmei, Și corifei Ce lîngă damele cu nuri Se buluceau duium. Dar
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
Tine se-ndreapt-acum ultime gânduri - Tu, cel ce veghezi și veniri, și plecări... Când timpul e gata să spintece clipa, al vieții Izvor peste ape pășește - renunță, vâslaș, la obsesia salvării - odihna și pacea la El o găsește. DEZMĂȚURI Dezmățutrile-s triste-acum, Dezmățurile plâng. Icnind Mocnind, Sau sictirind, Prohoduri bîguie pe drum, Și-n bocete se frîng. Cu râset, dans și băuturi, Prin clăile de fum! Cu zmei, Pigmei, Și corifei Ce lîngă damele cu nuri Se buluceau duium. Dar azi cu toți
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
Și corifei Ce lîngă damele cu nuri Se buluceau duium. Dar azi cu toți, de ani borîți, Își scarpină cu-n băț, Vre-un sloi Șiroi, Sau vre-un buboi; Și-n racle s-ar lăsa vîrîți, Acum, pentru-n dezmăț. Dame cu nuri, Zmei trubaduri, Pigmei, toți zac în drum. Mai dă-mi te rog, Fără prolog Dezmăț cu dans și fum. CENTURA DE SIGURANȚĂ De ce să-mi pun centura de siguranță? Nu sunt în avion. Nici în automobil. Nu
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
scarpină cu-n băț, Vre-un sloi Șiroi, Sau vre-un buboi; Și-n racle s-ar lăsa vîrîți, Acum, pentru-n dezmăț. Dame cu nuri, Zmei trubaduri, Pigmei, toți zac în drum. Mai dă-mi te rog, Fără prolog Dezmăț cu dans și fum. CENTURA DE SIGURANȚĂ De ce să-mi pun centura de siguranță? Nu sunt în avion. Nici în automobil. Nu-s nici măcar în vreo ambulanță... Birjarul însă-njură cu-n năduf nătîng Și-amenință Că oprește dricul, Și
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
a crescut. Daniel este căsătorit, și are trei copii, Eva, Monique și Daniel Jr. și doi nepoți, Elliot si Annelise, primii admiratori ai frumoaselor versuri pe care le scrie sau traduce. (George Roca, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Daniel IONIȚĂ - DEZMĂȚ LA MUZEU (POEME) / Daniel Ioniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniel Ioniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
săruturi și dezmierdări, lasă-mă să-ți spun, că-mi place, dorința unei astfel de vieți, mă face să-mi alung, nebunia, nu toată, fără să uit, cât ne-am mai iubit odată, chiar și pe ropot scurt de ploaie, dezmăț așternut acum, pe foaie, visând că totul e așa, precum, fatidicul blestem, ca m-oi întoarce-acasă, să nu te mai pot iubi vreodată. Respir încet și rar, precum un tren marfar, plin de speranțe, garat într-un triaj, lugubru, ruginit
FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT de COSTI POP în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376932_a_378261]
-
un cotlon și ieși în curte. În mijlocul acesteia era pregătită din timpul zilei o grămadă de lemne. Aprinse focul. Scânteile se pierdeau prin negură ca niște licurici, iar lumina flăcărilor inundă ograda, întunericul retrăgându-se în dosul gardului. - Acum începe dezmățul! Cine mă vede așa să amuțească și să sluțească până la Rusalii când numai dansul călușarilor îl va scăpa de povara ce va cădea pe capul său în această noapte a vrăjilor! Cotoroanța își aruncă straiele și basmaua slinoasă, își despleti
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
de neclintit. Poate îmi spui ce-a fost cu hărmălaia de astă noapte? Devine mai flexibil când nu vorbește despre Voquin. - Nu de mult am văzut la National Portrait din Washington o pânză intitulată „Bacanală” pictată de Picasso, reprezentând un dezmăț general. Asta a fost și aici! Mâncare, băutură, femei, tot tacâmul! Au început-o de ieri dimineață, din momentul în care s-a declanșat acțiunea aceea de predare a bunurilor de valoare. Femeile mai tinere n-au mai ajuns la
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
zgâriam cu semne... V. MONDENITĂȚI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 802 din 12 martie 2013. Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă gânduri arvunite Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Cu frica țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai sta puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fata lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb că părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri că de mormânt... Referință Bibliografica: O palmă de omăt / Emilia
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
seară, cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Păsările-n aer mor și cad apoi că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare? Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
localitățile unde în confruntările dintre lume și forțele care îl apărau regimul au existat confruntări. Iar în urma acestor confruntări au rezultat morți, răniți sau reținuți. Asta până la fuga dictatorului. Pentru că după ce a fugit dictatorul...a început prostia maximă, a început dezmățul”, a mai declarat Adrian Sanda.” Dl secretar de stat, Adrian Sanda, jignește profund o serie întreagă de oameni curajoși, care și-au asumat responsabilități, ce oricând se puteau întoarce, în acele zile, împotriva lor. Și în unele locuri s-au
TABLETA DE WEEKEND (100+4): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021]
-
în condițiile existenței, de o bună bucată de vreme încoace, a unei specii degenerate de zoon politikon echivalate sinonimic, de regulă, în chip vădit cu Homo fraudens și dominate din plin de pusee continue de aroganță extremă, jaf nelimitat și dezmăț opulent, precum acelea ale fostului general roman Sulla?!... Pare că da. Nădăjduim, totuși, că lucrurile vor intra pe un culoar al ordinii veritabile cât de curând. Magdalena ALBU 30 ianuarie 2015 Sf. Trei Ierarhi Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - RĂZBUNAREA MORȚILOR
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Mențiune la Festivalului ... VIII. TABLOUL TOAMNEI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Te-aș picta frumoasă toamnă Într-o rochie de bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
culoare destrămată. Și nu pot în tușe fine Să trasez ce-ți mai lipsește, E atâta frig în mine, Parcă-n suflet viscolește. Citește mai mult Te-aș picta frumoasă toamnăîntr-o rochie de balînsă sufletul mă-ndeamnăSă-ți pun haine de hamalși-n dezmăț de frunze moarteFără să-ți cunoști finalulSă porți cuferele sparteSă acopere fundalulPânzei ce imploră jertfaVerdelui ce-adânc zvâcneșteFluturând în vânt eșarfaCe-n lumină șerpuiește.Te-aș picta ca pe-o fecioarăDespletită de orgolii,De pudori din lumi de ceară,Strâmbe
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de secol, privirilor noastre, năravurile de casă ale rîndașilor care au pus mîna pe putere, codul manierelor de țoapă ale celor două curți roșii care s-au perindat după alungarea Regelui, a lui Dej și a lui Ceaușescu, teroarea și dezmățul, ignoranța și impostura, gîlceava de iatac și țîfna republicană, turnătoria și bălăcăreala, ascunse deci cu strășnicie kaghebistă atîta amar de ani, iată-le acum răbufnind pe față, fără jenă și menajamente, insalubru, moștenitorii rîndașilor spurcîndu-se ca la ușa cortului și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poarta pustie. Peste șosea, micul și bizarul aerodrom. Acum vraiște. Cîndva, oho! acum un veac? exclusivitatea helicopterului prezidențial. Helicopterul prezidențial. Helicopterul providențial. Tonic: Buciumul înecat în verdeață veșnic regenerată. Replică post-decembristă la Cîntarea României: molima icoanelor. Golul produs de dispariția dezmățului național-comunist al "artei angajate", în care s-a defulat pletora veleitarilor și afaceriștilor, e umplut acum de sterpii confecționeri de fetișuri cultice. Predominînd, în domeniu, doamnele refuzate de har conceptual, noul contingent a transformat icoana în obiect al tranzacției de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ritos prelungite, între vorbele care, și ele, evident, în gîjîiala, în bolboroseala, în poticneala lor, te duc în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin la metaforist elocventă. (De altfel, în una din scene, cînd Mălăele se dedă dezmățului pauzelor mute, cele două partenere de joc, actrițe de meserie, scapă hățurile rolului și se trezesc rîzînd convulsiv o dată cu sala.) La ieșirea din teatru, între boscheții înghețați, un băiat și-o fată sărutîndu-se etern. Cum să-și vorbească? De ce să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în preajma sfintelor moaște, iată că, pe an ce trece, sărbătoarea își pierde sensul primar și devine inversul ei: prilej de vulgaritate și de blasfemie. Dacă pînă acum administrația a păstrat o minimă grijă în supravegherea situației, limitînd cît de cît dezmățul, anul acesta și-a făcut titlu de glorie din a permite vulgarității să năpădească mai tot orașul. Arterele principale, cele cu faimă de rezonanță nobilă, au fost îmbrățișate pînă la sufocare de unsuroasele mîini ale talciocarilor. Tarabele și corturile (asezonate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]