384 matches
-
Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea atâtor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române. Ne amintim cu toții de formula: Națională în formă, socialistă în conținut. Ne este dat să trăim a doua oară aceeași cruntă aberație? De p.c.r. este strâns
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de aceleași probleme europene. Epigonii și imitatorii, les suiveurs, n au existență constructivă și viață lungă în nici o cultură. Deci, cu maximă concizie și claritate, în ce constă decolonizarea Europei literare? Nu este vorba, mai întâi, de nici un fel de deznaționalizare, de altfel imposibilă și reprobabilă. Continentul nostru este însă doar o provincie a literaturii mondiale: Europa provincia mundi, cum spune și titlul unui Festschrift german din 1992 8. Ea își dă seama tot mai mult de această realitate. Au spus
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sine die ocupația țării, de dorința de a fi înlocuit protectoratul cu un regim de garanție colectivă, ca în cazul Greciei, de nemulțumirile față de Regulamentele Organice, impuse de Rusia. Opoziția era mai puternică în Moldova, acolo unde rezultatele politicii de deznaționalizare, duse de Rusia, în Basarabia, erau mai bine cunoscute. Nu lipseau proiectele de unire sub un prinț străin. Epoca regulamentară, zugrăvită de Blutte, este una dificilă: instabilitate politică generată de prezența armatei „ocrotitoare” țariste, represalii care nu cruțau pe nimeni
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acuză pe basarabeni de lipsă de patriotism și de sentimente naționale românești nu știu despre ce vorbesc; ei uită că acești oameni au stat 106 ani sub țari și încă 50 de ani sub comunismul de tip sovietic. Politica de deznaționalizare a fost dusă de ambele regimuri cu toate forțele de care dispunea un stat uriaș și cu toate instrumen tele oferite de tehnica modernă. Dintre acestea n-a lipsit colonizarea intensă a Basarabiei cu rusofoni aduși din toate colțurile imperiului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Georgia? Înainte de orice, trebuie să observăm că situația Georgiei este asemănătoare cu cea a Basarabiei (Republica Moldova). Ambele au fost incluse în Imperiul țarist la începutul secolului al XIX-lea, în ambele cazuri Rusia a dus o politică de colonizare și deznaționalizare care, este drept, a reușit mai mult în Basarabia decât în Georgia. După 1991, Rusia a utilizat aceeași tehnică de slăbire a celor două state prin crearea de către fostele partide comuniste și populația rusofonă a unor "republici" autonome, care sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și a școlilor aflate în subordinea lor, considerate drept principalele obstacole în cale promovării politicii de asimilare și integrare a naționalităților. Tot mai frecvent, sistemul de educație a fost folosit ca un instrument al integrării naționale, în sensul asimilării și deznaționalizării populației românești. Politica de deznaționalizare a populației românești din Banat a continuat în timpul guvernării primului ministru Tisza instalat la putere în toamna anului 1903. Tisza a dispus elaborarea unui proiect de lege care să intensifice controlul statului în școlile confesionale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
subordinea lor, considerate drept principalele obstacole în cale promovării politicii de asimilare și integrare a naționalităților. Tot mai frecvent, sistemul de educație a fost folosit ca un instrument al integrării naționale, în sensul asimilării și deznaționalizării populației românești. Politica de deznaționalizare a populației românești din Banat a continuat în timpul guvernării primului ministru Tisza instalat la putere în toamna anului 1903. Tisza a dispus elaborarea unui proiect de lege care să intensifice controlul statului în școlile confesionale românești, implicit și reducerea autonomiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elaborarea unui proiect de lege care să intensifice controlul statului în școlile confesionale românești, implicit și reducerea autonomiei bisericilor românești. Cel care a elaborat asemenea proiect a fost ministrul Instrucțiunii Publice din guvernul Tisza, Albert Berzeviczy. Politica de asimilare și deznaționalizare s-a intensificat sub guvernul Wekerle. Astfel, în 1907 sunt aduse în dezbaterea parlamentului proiectele de lege Apponyi, în februarie pentru școlile elementare de stat și în martie pentru școlile care nu erau de stat, dar în care erau incluse
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării, de obicei în zone rurale, supuse deznaționalizării, și în localități dispersate. Elementul de substrat al limbii române este relativ unitar, fiind reprezentat de limba dacă, desigur cu variații regionale, o ramură a limbii trace ce se vorbea pe un teritoriu foarte extins la sud și la nord
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-o spre Chișinău, Iași, Roman, etc. Deși muncesc mult și de cele mai multe ori câștigă bine, lipsa raționalizării muncii pământului, practica pe scară întinsă a alcoolismului, înlocuirea lor prin Români, din ce în ce tot mai mult, în meseria de „grădinari”, deznaționalizarea sau rămânerea definitivă a unora pe locul de cultură sezonală, face ca grupul de bulgari de la Huși să scadă mereu.Toate aceste cauze au făcut ca astăzi să nu se mai poată vorbi în mod serios despre existența aici a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai poată vorbi în mod serios despre existența aici a unui grup etnic bulgăresc, ci mai degrabă despre un cartier cu nuanță etnică bulgărească în partea de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie - martie 1939, p. 72-76 O COLONIE DE BUCOVINENI ÎN ȚINUTUL FĂLCIULUI Ion Gugiuman Trăind într-o regiune naturală anumită - munte, depresiune intra ori submontană, dealuri, câmpie etc.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de eroi, de fapte eroice și de lecții pentru prezent și pentru viitor. Un destin draconic de vitreg în istoria națională l-a avut și îl are cu regret până în prezent Basarabia. Fără a trece în revistă evenimentele de intensivă deznaționalizare de la 1812 până în 1918, când au fost interzise predarea în limba română în școli, slujba în biserici în limba română, toate cărțile didactice, beletristice, religioase au fost arse și actele se perfectau în limba Imperiului, ușor putem deduce politica imperialistă
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
23 august 1939, a avut consecințe tragice pentru populația românească din Basarabia, Bucovina de Nord, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Anexarea la U.R.S.S., la 28 iunie 1940, a acestor provincii românești a fost urmată de măsuri represive și de deznaționalizarea românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist, deportări în masă și trimiteri la muncă forțată în Siberia și Kazahstan, în anii 1940 1950, a zeci de mii de persoane, de unde, unele, nu s-au întors nici până astăzi. Deportarea din
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
000 de persoane de origine română. În locul lor au fost aduși în Basarabia, 13.000 de ofițeri N.K.V.D. și de armată, învățători din Ucraina, Rusia, Belarus, care au predat limba rusă obligatorie timp de un an. Acesta a fost începutul deznaționalizării provinciilor românești ocupate. Unele surse indică faptul că, între anii 1948 1960, 196.000 de basarabeni au fost recrutați și trimiși la muncă pe șantierele sovietice. Operațiunea “Desțelenirea” Trimiterile la lucrările de desțelenire a stepelor Kazahstanului au fost demarate de
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
publicației independente a comunității române „Plai românesc” din regiunea Cernăuți, Dumitru Mintencu, președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Ion Voronca, președintele Societății ecologice și gospodărești „Stejarul” din Cernăuți. Un documentar „Școala românească din Ucraina - sub presiunea permanentă a deznaționalizării” de Ștefan Broască, „Limba română la grele încercări”, articol semnat de Ion Bejenaru „Batem în ai noștri ca să tremure de frică străinii” - un drept la replică de Vlad Cătineanu; alt documentar de Vasile Pripor: „Românii nordbucovineni în alegerile din 31
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea altor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române! Așa descrie Adrian Marino efectele realismului socialist, teoretizat de Ov. S. Crohmălniceanu în cartea amintită, asupra literaturii naționale. În concluzia celui din urmă, "comunismul în literatură mai înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deportării bucovinenilor în Siberia, de ce foștii prizonieri ai terorii, cum îi numea recent George Bush, nu mai vorbesc bine românește. Băieții Aniței Nandriș, acum oameni de peste șaptezeci de ani, trăiesc în aceeași Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări forțate. Dacă mama lor, Anița, nu le-ar fi ținut vie amintirea satului, probabil că ar fi fost sortiți să rămînă definitiv în Rusia. Nu acesta era, în fond, scopul dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mult în rusă. Există un singur liceu, în belarusă și o singură grădiniță națională, la Minsk. Lukașenko a spus-o clar: „În belarusă vorbesc doar netoții, doar cei ce nu mai au altceva de făcut”. Uite așa „garant”! Pe valul deznaționalizării profită editurile private care tipăresc cărți în rusă, pentru că se vând mai bine. Exact ca în Moldova. Există totuși o editură, Knigosbor, care scoate cărți în belarusă și reușește să se mențină încă pe linia de plutire. În Uniunea Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
inutil și fără sens să facem caz de argumentele nefondate, invocate de anumite publicații rusești, al căror scop și tendințe ușor de ghicit concordă cu intențiile și scopurile urmărite vreme de un secol, cu o rară perseverență, de regimul țarist: deznaționalizarea, cu orice preț, a elementelor etnice eterogene din Imperiu. Apreciind la justa valoare marea importanță a elementului românesc drept factor economic, regimul abolit a urmărit metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte epoci. O barieră de netrecut a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Aura Maru, ce pot fi omologate alături de scrisul celor mai buni douămiiști din țara-mamă. Mă decepționează însă un fenomen legat de colegii de condei basarabeni. Într-un fel până la un punct explicabil, dată fiind izolarea lor cu dublu aspect, de deznaționalizare și de ideologizare, ei au acceptat două influențe defel favorabile. Una a fost cea a național-ceaușiștilor, în cap cu Păunescu și Vadim, care au încercat a-i anexa, exploatându-le coarda sentimental-patriotică. Am polemizat pe această temă cu Vieru. Alta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
correct"". În acest sens trebuie disociate lucrurile până la capăt. Căci, dacă unora de pe la noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea exprimării, pentru românii din afara fruntariilor țării, acest naționalism eminescian a fost însuși argumentul și arma de luptă împotriva deznaționalizării: "Pentru spațiul basarabean eminescianismul a însemnat chiar românismul salvator [...] pentru a rezista antiromânismului, nu exista atunci altă cale". Meritul aparte al studiilor consacrate receptării critice a lui Eminescu, reunite sub genericul Eminescu după Eminescu, este acela al contextualizării temeinice a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
iulie 1910. În primul deceniu al acestui secol, populația românească, îndeosebi oamenii de școală, au fost intens preocupați de modalitățile prin care, chiar în aceste condiții, școala trebuia să se mențină ca principal mijloc de rezistență națională față de tendințele de deznaționalizare și puternic focar de educare a tineretului pentru realizarea unității culturale și politice a românilor (7). În acest sens, s-a acordat o deosebită atenție perfecționării predării limbii române pentru ca, pe această cale, să se asigure nu numai învățarea corectă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din emisiunile transmise la radio Chișinău, pășind pe aceste locuri fascinante din stânga Prutului am avut prilejul să constat pe viu drama acestui pământ și drama românilor, a fraților noștri aflați aici, care au avut de înfruntat groaznice chinuri, masacre, deportări, deznaționalizări, toate acestea făcute de către ocupanții ruși, în speranța lor nebunească de a nimici tot ce înseamnă român și românism. Am trăit momente unice, de o tulburătoare durere, în anul 1991, la acțiunile numite “Podul de flori”, la care am luat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de kilometri pătrați de teritorii naționale. Teritorii în care, la venirea slavilor ocupanți, românii constituiau majoritatea covârșitoare a populației. Dovadă, în Transnistria, în anul 1723, când Rusia a ocupat acest teritoriu, românii erau 75% și după două sute de ani de deznaționalizare, rusificare, ucrainizare și asimilare forțată, românii băștinași ai acestor locuri, ajung în unele părți minoritari! Moscova, regimul comunist de ocupație, prin activitatea sa de deznaționalizare, s-a sprijinit tocmai pe această parte a populației străină românilor. Spun acestea ca să vă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
când Rusia a ocupat acest teritoriu, românii erau 75% și după două sute de ani de deznaționalizare, rusificare, ucrainizare și asimilare forțată, românii băștinași ai acestor locuri, ajung în unele părți minoritari! Moscova, regimul comunist de ocupație, prin activitatea sa de deznaționalizare, s-a sprijinit tocmai pe această parte a populației străină românilor. Spun acestea ca să vă dați seama în ce condiții a ajuns să fie și continuă să fie “statul moldovenilor”, al românilor din Transnistria. După 1917, pe teritoriul Transnistriei, precum și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]