386 matches
-
sunt atitudini dictate de interesul politic sau, mai grav de românofobia unor conducători ai Republicii Moldova. Citind însă articolul vizat din "Literatura și arta", vom observa că este vorba doar de dezvăluirea unei practici promovate de Rusia, pe termen lung, de deznaționalizare a republicii, prin trimiterea în Moldova a unor contingente de tinere controlate politic de la centru. Dezvăluirea unei tactici imperiale a provocat, se pare, furia forțelor pro-moscovite care domină viața politică a Chișinăului. Constantin CHIRILĂ aprilie 2004
Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2260]
-
secol bunăoară să cunoască, după arătările d-lui Nicolae Leahu, șase schimbări de regim politic - 1917, 1918, 1940, 1941, 1944, 1991 - cu masa de urmări: "...războaie, degringoladă, refugii, deportări, epurare etnică, masacre colective, expropriere, foamete organizată, campanii de îndoctrinare și deznaționalizare." Că acestea au marcat, au singularizat, insularizând-o, Moldova de dincolo de Prut ar fi prea puțin spus. Ceea ce trebuie cu precădere reținut este acea strict și permanent controlată nimicire a elitelor, la o scară inimaginabilă, mai amplă deci decât cea
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
le declară ritos că el de mult nu mai crede în Dumnezeu și prin urmare nu-și poate alege o carieră bazată pe înșelăciune" trebuie înțeleasă în contextul luptei românilor transilvăneni pentru păstrarea identității naționale. Într-o epocă a violentei deznaționalizări, a alege cariera de preot însemna a lupta pentru un post de comandă în bătălia pentru păstrarea unor drepturi fundamentale. Preoția crea un statut luptător. "Preoți cu crucea-n frunte. Căci oastea e creștină", sună un celebru vers al revoluției
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
trebuia să se întâmple! Noi vorbeam doar în șoaptă despre revenirea la românismul cultural, la matricea noastră stilistică firească de care am fost înstrăinați. Am fost terorizați de istorie, cum spunea Mircea Eliade, am fost supuși unui proces metodic de deznaționalizare, de mancurtizare (termenul îi aparține lui Cinghiz Aitmatov)... Se întâmpla ceva uluitor în acele zile: fără vărsare de sânge, fără confruntări pe baricade (deși Leonida Lari și femeile noastre au stăvilit mișcarea înainte a tancurilor spre Piața Marii Adunări Naționale
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
ar bate "din răsputeri să-și mențină pozițiile", adică "primatul economic și politic". Așadar, materialismul, economic și politic, nu e pur și simplu o lipsă de spiritualitate, cum am fi putut crede, el este și o problemă de rasă, o deznaționalizare a industriei și a administrației. Aici scoate capul paradoxul la care m-am referit. Ieri, ca și azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală a neamului și de la a proclama misiunea noilor generații "de a face istorie, iar
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
decât foarte târziu (în anul 1905), recunoscându-se astfel în final dreptul la școli românești și la propria biserică. Destinul tragic al aromânilor în această trecută mie de ani îl explică azi nu numai împrăștierea regională, ci și asimilarea și deznaționalizarea prin mediile de informare moderne, precum și dezavantajele sociale ca minoritate nedorită, lipsită de școală, biserică sau publicații (este suficient să amintim că prima Biblie aromânească e tipărită de abia în secolul al XIX-lea). De la Victor Eftimiu la Gheorghe Hagi
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
Armatei a 9-a sovietice în toate sectoarele frontului, marile unități române au ieșit cu elementele înaintate la țărmul Mării Negre, la 40-50 km nord-vest de Odesa . După anexarea Basarabiei de către sovietici, orașele, inclusiv Tighina, s-au transformat în centre de deznaționalizare și rusificare a moldovenilor de la sat și de la oraș. În 1989 din cele 15 școli din Tighina nici una nu instruia și nu educa în limba română . Din 1991 încoace, orașul aparține, de drept, Republicii Moldova, dar este administrată începând cu 1992
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
pentru Românii de Pretutindeni și apoi cursurile facultății de Istorie ale Universității din București, (1999-2003), și a susținut licența pe tema „Basarabia, provincie românească la periferia URSS”. De asemenea, are un master susținut în cadrul aceleași facultăți pe tema „Mecanisme de deznaționalizare în URSS” (2003-2004), în prezent fiind doctorand la Universitatea din București. A înființat și coordonat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, cu care a desfășurat proiecte destinate în special tinerilor și etnicilor români, a fost redactor al revistei Magazin Istoric, unde
Cine este Eugen Tomac, basarabeanul care ar putea conduce Mișcarea Populară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36264_a_37589]
-
două neaparținând niciodată Rusiei sau Uniunii Sovietice. Teritoriul românesc ocupat de Uniunea Sovietică are o suprafață de 44.000 km2, fiind locuit în momentul cedării de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români; după cedare, aceștia au fost supuși deznaționalizării forțate, persecuțiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum și altor forme de exterminare; teritoriile românești au fost masiv colonizate cu populații alogene. În 1948, insula Șerpilor, teritoriu românesc din Marea Neagră, a fost ocupat ilegitim
Apel către preşedinţii României şi Moldovei pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin () [Corola-journal/Journalistic/26875_a_28200]
-
conducă în continuare. Asta e nenorocul și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației conduce și la frică - în fața guvernanților - a pretinsei societăți civile și, de aceea, suntem păscuți continuu de pericolul remoldovenizarii în stil stalinist, adică de deznaționalizare continuă. Agrarienii, care au votat Constituția, s-au acoperit de rușine, de aceea, e bine că aceasta Curte Constituțională a pus punctul pe o rușine națională. Acum va trebui să știm a ne apară această realizare a Mișcării de Eliberare
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
perspectiva de Unire este privită cu seriozitate, mai ales stiindu-se ce scopuri ascunse au actualii guvernanți, care spun una și fac altă. Gabriel Teodor Gherasim: În ciuda deportărilor din perioadele țariste, comuniste și “democrate” (a la Puțin, în Transnistria) a deznaționalizării românești din Basarabia/ Bucovina de Nord, Bugeac și a introducerii constant de coloniști rusofoni, supraviețuitorii victimelor deportărilor și ale persecuțiilor antiromânești, făcute de Rusia între Nistru și Prut, sau ridicat la înălțimea înaintașilor, prin culminarea legiferării limbii române, ca să revină
Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
lămuri, cu cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul, încercarea de subordonare, de ocupare, de înrobire. Dualismul a dus la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai avântate
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
filologi. Bineînțeles că în Transilvania această perspectivă era considerată a fi insuficientă. Condițiile culturale - dar, acolo, și politice - solicitau o subliniere a "naționalității" latino-romanice, a "continuității", adică o rezistență împotriva tendințelor de nerespectare a majorității etnice românești, dacă nu de deznaționalizare. În Transilvania - ca și, mai tîrziu, în Basarabia - scrierea limbii române devenea o problemă politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a primit din partea Academiei Române sarcina de
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
unui nou mod de a fi și să provoace în planul creației culturale, ceea ce a însemnat pe planul creației statale descălecarea de acum șapte veacuri, provocată de marea năvălire a tătarilor. S-ar putea ca ocupația sovietică și încercarea de deznaționalizare întreprinsă de ruși cu metode și mijloace faraonice, să însemne, prin contraofensiva spirituală pe care o provoacă, adevărata intrare a României în istoria culturală a Europei". În planul creației literare, prognoza lui Eliade, din 1953, avea a se confirma, pînă
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
fost un abil agent al intereselor maghiare. Există două faze în publicistica sa, delimitate de Memorandumul din 1892: la început, Slavici crede în posibilitatea concordiei românomaghiare, sperând că rațiunea și propriile interese îi vor determina pe maghiari să renunțe la deznaționalizarea românilor (scriitorul spune mai plastic: a „jignirii” lor în dezvoltarea națională). Împrejurările Memorandumului îl conving că această concordie nu este, din păcate, posibilă. Culmea este că tocmai politicienii și publiciștii bucureșteni care i-au creat reputația de filomaghiar au comis
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
prin analogie. Să o citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-a contrapus progresiva lor deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
1848 se sincronizase perfect cu mișcarea politică și de idei din celelalte două principate. După proclamarea dualismului (1867), însă, a început o vizibilă desincronizare culturală între Ardeal și restul României, cauzată, pe de-o parte, de necesitatea contracarării politicilor de deznaționalizare promovate de Budapesta, iar pe de alta, de remarcabilul elan de modernizare al României lui Carol I. Aceasta a făcut ca, în timp ce dincoace de munți se căutau - prin Macedonski și cenaclul său - primele expresii ale simbolismului, dincolo să se nască
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
acele scrieri române, care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult». Nici monograful nu se arată mai puțin mefient cu triumfalismul cultural de două parale: “Mesajul maiorescian este cât se poate de limpede: cel mai mare pericol de deznaționalizare pentru un popor este propria mediocritate, stagnarea în euforia megalomaniei de toate felurile și, implicit, absența raportării la criterii axiologice universale, transcendente” (pp. 17-18). Ceea ce aduce cu totul nou interpretarea lui Cornel Moraru, este un plus de competență în ceea ce
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
complexe, confratele nostru pornește de la constatarea treptei celei mai de jos a pervertirii conștiinței de neam a basarabenilor, care este românofobia. Indicînd o criză profundă de identitate, ea a fost indusă de către ocupantul sovietic. Acesta a practicat o politică de deznaționalizare, sugerînd popoarelor ținute într-un regim colonial sui generis că unica modalitate de-a se salva fizic ar fi obediența necondiționată față de sistemul rusofon. În consecință, măsurile represive urmăreau distrugerea memoriei istorice, spălarea creierului, mancurtizarea: "Să nu uităm că mancurtizarea
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
a fost introdusă în limbajul nostru simbolic de un scriitor ieșit din sînul unei naționalități cotropite de regimul sovietic, reușind să sintetizeze realitatea unei politici de asimilare etnică, nemaicunoscută pînă atunci în istorie". Spre deosebire de țările din Est, pe teritoriul cărora deznaționalizarea întîmpina o rezistență de-o anume consistență, în republicile sovietice omenescul nu s-a putut replia la nivelul naționalului. Lipsită de suportul său etnic, mentalitatea obștească a putut fi mai lesne împinsă pe făgașul acceptării unei cîrmuiri despotice, cu urmări
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
abia în anii din urmă, constituie aspectele principale ale activității sale lingvistice. Este ușor a vedea azi exagerările lui Cipariu, dar ținând seama de împrejurările în care a gândit și a acționat, când limba română era amenințată din cauza politicii de deznaționalizare, lingvistul și filologul Cipariu ne apare ca un apărător tenace al "tezaurului limbii", în care vedea însăși puterea de viață și dăinuire a națiunii noastre. Istoria literară din ultimii ani a relevat și calitățile lui de scriitor: Jurnalul său ne
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
constituit în decursul secolelor farul ce a luminat în permanență istoria românilor pe aceste meleaguri în care ne am născut. Ele au menținut vie flacăra națională, împotriva tuturor măsurilor draconice luate în cei 234 de ani de dominație străină, de deznaționalizare a românilor, prin impunerea limbii lor, prin schimbarea numelor, prin colonizări cu ruteni, polonezi etc. În opera de cunoaștere a istoriei românilor, de redeșteptare națională, de menținere a culturii noastre naționale, a ideii de unitate a românilor de pretutindeni, și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
generațiile viitoare nu le-ar fi avut la îndemână. Pentru o înțelegere mai corectă a specificului presei din aceste locuri, se prezintă apoi foarte succint istoricul acestei provincii după anul 1774, cu presiunile la care au fost supuși românii pentru deznaționalizare, lupta lor, și rolul jucat de presa românească pentru păstrarea ființei naționale. Se prezintă apoi metodele de cercetare și criteriile care au stat la baza elaborării acestei cărți, cele peste 300 de ziare, reviste, almanahuri și alte organe de presă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
ne trimite câteva notițe pe cari le publicăm mai la vale, culese cu ocazia călătoriei făcute între românii balcanici. Din aceste notițe se va vedea că un popor întreg, aproape egal la număr cu grecii, e supus unui sistem de deznaționalizare din cele mai odioase, prin presiunea unei biserici străine și a unor societăți de agitatori străini al căror scop e dezmembrarea Imperiului otoman și substituirea etnocrației turcești prin etnocrația grecească, pentru a ne servi de termenul consacrat de d. Paparrigopulo
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]