789 matches
-
să stea în cazul acuzativ. În sintagma „cartea studentului”, substantivul-regent cartea impune substantivului subordonat student cazul genitiv: studentului ș.a.m.d. Regentul are rol activ în organizarea enunțului. El este presupus de subordonat; comutarea lui cu Ø ar duce la dezorganizarea enunțului, în timp ce absența subordonatului ar lăsa doar enunțul incomplet sub aspect semantic și sub aspectul structurii. În „Mihai citește ziarul.”, verbul cere un complement care să-i satisfacă valența liberă, împlinindu-i câmpul semantic și închizând câmpul semantico-sintactic pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cosmice, la acțiunea pasivă sau activă a sinapsei la rețeaua universală de receptare a mesajelor. Există deci o stimulare a capacității neuronale, ca și la cofeină, care interferând simțurile durerii preconizează înțelegerea unui simț special (al 6-lea!). Apoi urmează dezorganizarea, spolierea, distrugerea prin suprasolicitare. Acțiunea lor nu se rezumă numai pe dopamină ci și la nivel serotoninergic, noradrenergic. Dopamina reprezintă însă modulatorul, nu numai pentru simțurile cunoscute cărora le acordă și un timbru emoțional, cu participarea mezencefalului, a cortexului frontal
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
contactele sociale și le plasează adesea sub semnul neîncrederii, al ostilității sau al riscurilor de comunicare. În final este bine să se rețină că diferența fundamentală dintre misticul delirant și misticul autentic constă în faptul că primul suferă de o dezorganizare a Eului său obiectiv și de o destructurare a conștiinței, în timp ce la cel de al doilea, acest Eu nu este dezorganizat, ci dimpotrivă evoluează către o Pace Profundă, de unde și faptul ca un număr de autori consideră misticismul ca pe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din partea acestuia în ceea ce privește chipul și condițiile de rambursat. O astfel de hârtie pur convențională se mai numește și hârtie-monedă (...). Statele au recurs la metoda emisiunii de hârtie numai în momentele critice, de tulburări sociale, de conflicte armate sau de completă dezorganizare a finanțelor publice, când fiind obligate a suporta anumite cheltuieli importante și neavând alte resurse grabnice și îndestulătoare la îndemână, au trebuit să recurgă la astfel de mijloace"582. Caracterul convențional al hârtiei monedă rezultă tocmai din faptul că aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
garanția statului și fără nicio obligație din partea acestuia în ceea ce privește chipul 670 și condițiile de rambursat"671. Hârtia monedă este, deci, pur convențională. "Statele au recurs la hârtia monedă în momente critice, de tulburări sociale, de conflicte armate sau de completă dezorganizare a finanțelor publice, când fiind obligate a suporta anumite cheltuieli importante și neavând alte resurse grabnice și îndestulătoare la îndemână, au trebuit să recurgă la astfel de mijloace (...). Ea poate fi asimilată cu un titlu de credit al statului sau
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu temei ca inflație autentică"974. Economistul britanic subliniază rolul pe care-l poate avea economia reală în declanșarea și întreținerea inflației, considerând că diferența dintre cererea și oferta de mărfuri duce la reechilibrări prin intermediul prețurilor. Este vorba aici despre "dezorganizarea economică și financiară reflectată în creșterea masei monetare în circulație, într-un ritm mai rapid decât cel al creșterii producției"975 de care vorbește Costin C. Kirițescu. Inflația poate să apară deci pe două căi: prin diferența dintre cerere și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economiei, sau bună în înțelesul comun al termenului, ci este întotdeauna rea, în înțelesul cel mai propriu al cuvântului. Fie că pleacă din zona economiei reale, din zona economiei financiare, din interior sau din exterior, inflația are același efect de dezorganizare a economiei, de bulversare a echilibrelor economice. De aceea, combaterea sa și conștiența combaterii sale, mai ales începând cu anii '80 ai secolului trecut, îl putem considera ca pe un gest de trezire a teoreticienilor și practicienilor în economie. În
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fără ca cineva anume să-și asume în mod clar, transparent, acest lucru. Inflația, așa cum spuneam, nu trebuie confundată cu un impuls monetar nereușit. Folosința monedei pentru ieșirea din criză nu poate fi socotită ca fiind o măsură imorală. Inflația este dezorganizarea cu bună știință, în mod fraudulos, a circulației monetare în scopul folosirii sale ca intermediar în transferurile de valoare. Există, în acest context, o falsă problemă, ale cărei aspecte trebuie luate în considerație. Se spune că inflația este de preferat
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
numai de incertitudine. Nu faptul că valoarea banilor scade creează probleme, ci faptul că valoarea viitoare a banilor nu poate fi prevăzută"1026. Inflația anulează posibilitatea de calcul economic. Se instalează incertitudinea. Fără a absolutiza acest efect, vom spune că dezorganizarea duce la confuzie, iar confuzia este premisa, începutul haosului. 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste Una dintre cele mai mari erori pe care o putem comite în judecățile noastre asupra fenomenului inflaționist din economia românească este aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întârzieri. De-abia în 2001 au fost promovate legi precum combaterea corupției, criminalității organizate transfrontaliere, traficului cu ființe umane. Complementar, forme insuficient elaborate ale unor legi și schimbarea lor frecventă au menținut confuzii în sistemul juridic, având efecte importante de dezorganizare socială. Soluționarea deficitară a problemei priorității și secvențialității schimbării a reprezentat o sursă crucială a proastei funcționări a justiției. Stabilirea priorităților reformei reprezintă un exemplu tipic de problemă greșit abordată strategic. Încă de la începutul tranziției, obiectivul strategic prioritar a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
eșecurile devenite endemice. Și aici găsim obiective de dezvoltare, dar strategiile de acțiune sunt slab eficiente. În consecință, eforturile de schimbare social-economică au un caracter oscilatoriu, întrerupt de crize/abandonuri/noi căutări. Realitatea socială a acestor țări este caracterizată prin dezorganizarea structurilor și formelor sociale tradiționale, fără a conține însă tendințe de dezvoltare suficient de conturate care să indice înscrierea pe o traiectorie credibilă de dezvoltare. În ultimele decenii, țările subdezvoltate nu și-au redus decalajele, ci, dimpotrivă, acestea s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Este mai mult obiectul criticii și eliminării; 3. realitatea procesului tranziției reprezintă un amestec contradictoriu și tensionat de realitate veche, de schimbat, și realitate nouă, al cărei proces de implementare a început. Ea conține procese de schimbare, structuri vechi în dezorganizare și structuri noi în configurare și consolidare, la care se adaugă interacțiuni tranzitorii între cele două tipuri de structuri. La acest amestec de realitate „veche” și realitate „nouă” se adaugă acțiunea de schimbare, care este o componentă centrală a realității
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
alternative (A', A'', A'''...), având grade de adecvare diferite. Fiecare strategie posibilă va produce efecte distincte (X', X'', X'''...): costuri economice și sociale mai ridicate sau mai reduse, perioade mai scurte sau mai îndelungate ale relansării economice, grade diferite de dezorganizare socială și anomie. Opțiunea pentru o strategie sau alta, din posibilul acțional delimitat de structura Y, este operată de către actorii sociali, prin interacțiunea lor. Această schemă descrie nu un proces de alegere, pe baza analizei meritelor diferitelor alternative, a uneia
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în această categorie intră: • dificultăți inerente ale unui proces de schimbare de amploare: oricât de înaltă ar fi dedicarea colectivității pentru promovarea schimbării și oricât de bună ar fi strategia adoptată, din pricina amplorii obiectivului, vor apărea dificultăți inevitabile: procese de dezorganizare inerente oricărei treceri de la un mod de organizare la altul, costuri economice ale restructurării și readaptării, tensiuni și conflicte sociale; • efectele secundare negative inevitabile ale oricărei acțiuni: medicamentele, oricât de eficiente ar fi ele, au și efecte secundare negative. Restructurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din „caracterul poporului român”, ci din opțiunile strategice operate. Voi menționa câteva dintre perspectivele distincte ale paradigmei „economiei de pradă” pentru explicarea exploziei sărăciei: • căderea dramatică a economiei, care nu poate fi explicată doar prin imperativele restructurării, ci și prin dezorganizarea economiei și transformarea resurselor productive în profituri imediate; • creșterea prețurilor prin mecanisme de monopol și speculații de diferite feluri; • escrocare prin inginerii financiare (jocuri piramidale tolerate de tipul CARITAS sau fonduri trucate de investiții precum FNI) a unor segmente largi
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sursă importantă a corupției în loc să fie un mecanism de limitare a ei. Mecanismele supravegherii reciproce a partidelor s-au dovedit a fi mai degrabă slabe. Pe lângă crearea unei coaliții transpartinice pentru exploatarea resurselor, lupta politică a fost un factor de dezorganizare a mecanismelor publice de control. Politizarea instituțiilor publice a fost mai puțin utilizată ca armă în lupta împotriva adversarilor politici, față de care se manifestă mai degrabă o largă toleranță, și mai mult pentru protejarea propriilor interese. Modelul explicativ al eșecurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
accentuate decât se prevedea inițial, interpretarea lor fiind însă acomodată cu orientarea optimistă. Problemele tranziției nu sunt numai cele moștenite, ci și unele noi, produse de însuși procesul tranziției. O schimbare social-economică atât de profundă nu poate evita procesele de dezorganizare. Restructurarea economiei va cunoaște o scădere inevitabilă a producției, cu efecte negative asupra colectivității. Asemenea efecte negative trebuie în consecință acceptate de către colectivitate ca un preț al schimbării. Faza 4: mutarea accentului pe factorii extrinseci în explicarea dificultăților tranziției. Creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
există. Analizarea deficiențelor asociate și identificarea celei de bază Aceasta etapă reprezintă un demers absolut obligatoriu pentru alegerea strategiilor instructive, educative și recuperatorii (și) în cazul deficienților de auz. Una dintre deficiențele asociate cvasigenerale la pierderea de auz o constituie dezorganizarea limbajului. Nu este vorba doar despre comunicarea verbală, ci și despre toate funcțiile generale și motivaționale ale limbajului. Cunoscând momentul apariției handicapului, putem să ne dăm seama de profunzimea muțeniei, dar și despre implicațiile acesteia asupra proceselor psihice. Tulburările de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos și cel cu probleme de auz dau (și) diferențele psihice și de adaptare la comunitate. Dezorganizarea limbajului duce după sine și la probleme ale dezvoltării gândirii, numărul copiilor cu întârziere mentală fiind statistic sensibil mai ridicat în colectivitățile de surzi decât în cele de auzitori. Totuși, handicapul de auz trebuie considerat și în continuare drept handicapul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
necesită, în mod evident o cunoaștere aprofundată a dezvoltării așa-zise normale 170". Vom prezenta, în sinteză, boala mentală, după Michel Foucault: "În patologia mentală, se acordă aceeași prerogativă noțiunii de totalitate psihologică; boala ar fi deformare intrinsecă a personalității, dezorganizare internă a structurilor sale, deviere progresivă a devenirii sale, ea nu ar avea realitate și sens decât în interiorul unei personalități structurate. În această direcție s-a încercat definirea bolilor mentale, după amploarea perturbațiilor de personalitate, și s-a ajuns să
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
surdocecitatea conține ambele condiții (extrem de dramatice) pentru a putea face parte din categoria polihandicapului: mai multe handicapuri și dificultăți majore în relaționare. Cauze Etiologia surdocecității este egală cu cea descrisă la handicapului vizual și la cel auditiv. În funcție de momentul apariției, dezorganizarea poate lua mai multe aspecte. Dacă, în general, se consideră că o cofoză (sau o cecitate) dobândită mai târziu suprapune efectele dezorganizatoare pe deprinderi deja formate și pe amintiri conștiente, reprezintând "punctele tari" în procesul de adaptare și integrare, în privința
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
surdocecitate este cea mai dependentă de societate, pe lângă specialiștii direct implicați în eforturile de educare, instruire, stimulare, adaptare și integrare, toți cei ce vin în contact cu ea trebuie să se considere membrii ai echipei. Mai mult decât atât, fiindcă dezorganizarea personalității poate să apară nu numai la polihandicapat, ci și la familia sa, și aparținătorii vor fi incluși în activitatea întregii echipe (ce nu poate cuprinde decât oameni cu un simț moral dezvoltat). XII.2. Autismul Una dintre entitățile despre
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cinetică. Pentru că Lucrețiu propune o teorie a forțelor angajate într-o mișcare dialectică în care creația și distrugerea se opun. Forțele vitale își împart piața atomică cu forțe ale distrugerii. Primele creează viața, permit expansiunea ei, favorizează creșterea; celelalte guvernează dezorganizările, dezagregările. De o parte viața, de cealaltă moartea, două fețe ale uneia și aceleiași medalii metafizice, una făcând-o posibilă pe cealaltă, și viceversa... Dragostea și războiul își împart lumea. Mai mult: Lucrețiu prezintă cu destulă cruzime iubirea ca voință
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de o Înnoire morală. Politic, o viață socială În limitele normalității, se realizează prin:extinderea participării politice, dezvoltarea conștiinței politice care să anime clasa politică nou structurată; stimularea organizării politice - În care partidele politice joacă rolul central - știut fiind că dezorganizarea socială este elementul central al este elementul central al Înfloririi corupției; afirmarea unor organizații apolitice, de tipul „societăților civile” sau al „grupărilor de presiune” pentru a putea controla factorii de putere; și, nu În ultimul rând, Încurajarea și Întărirea opoziției
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
principiu care stă la baza ciberneticii și definește legăturile profunde ale acesteia cu informația: „cantitatea de informație dintr-un sistem este o măsură a gradului său de organizare, astfel că entropia unui sistem este o măsură a gradului său de dezorganizare” (1948). Deja, în acel moment, Wiener era informat (probabil în urma discuțiilor cu neurologul Arturo Rosenblueth) asupra lucrărilor de pionierat ale lui McCulloch și Pitts referitoare la rolul conexiunilor nervoase în transmiterea impulsurilor de la creier către restul organelor și a înțeles
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]