781 matches
-
și excluziunea sociale se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și comunitar, iar pe de altă parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Enăchescu, 2001)6. Datorită faptului că a luat ființă în practica medicală psihiatrică, psihopatologia poate scoate la iveală elemente importante despre om, despre infrastructura existenței conștiente și aduce mărturie despre situațiile limită în care persoana umană conștientă alunecă spre minusul dezorganizării și anulării specificității sale (Lăzărescu, 1994)7. Stabilirea rolului factorilor psihologici implicați în tulburările psihice și bolile somatice intră în sarcinile psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Nu e deloc extraordinar ca, după o emoție puternică, cineva să vadă ceva ce nu există (Voltaire). Astfel se poate înțelege cum emoțiile au virtutea de a grupa imaginile într-o ordine nouă. Emoțiile pot avea și efecte negative, de dezorganizare, antisociale sau de autoliză (exemplu: sindromul disforic pre-menstrual). Includerea următoarelor rânduri are o explicație simplă (profesională). Psihologia feminină se caracterizează prin trăiri pronunțat empatice. Femeile posedă un sistem senzorial mai fin, sunt marcate de o autoexigență crescută, o excitabilitate sexuală
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămâne controversat în Franța și asupra lui vom reveni detaliat. Cele trei sinteze sunt totuși clare și dezmint, de altfel, afirmațiile lui Fillieule (2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă, de sociologie a delincvenței. Statutul social inferior și sărăcia, dezorganizarea comunitară, prezența armelor și a drogurilor în preajmă, expunerea la violență și rasism și, aspect ce ar trebui mai bine studiat, prezența infractorilor adulți în comunitate sunt factori care explică atât delincvența violentă a tinerilor, cât și tulburările de comportament
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
activitățile școlare + + + + nr Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj delincvent + + + + + + Membri în bande + + + + nr Conflicte cu ceilalți copii/izolare nr + + + Factori de risc legați de mediul social Sărăcie + + + + + + Dezorganizare comunitară + + + + + + Prezența armelor și drogurilor + + nr nr Prezența infractorilor adulți +/− nr ++ Expunere la violență și rasism + + nr + + Sursa: după Hawkins et al. (2000), Fortin (2003), Gagnon și Vitaro (2003)33. Tabelul 14 este alcătuit pe baza sintezelor realizate de cercetători
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o perturbare a ordinii colective, o încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor, stare care împiedică controlul social al comportamentelor. Se deduce că anomia nu este o pro-prietate a comportamentului individual, ci o proprietate caracteristică unei structuri sociale definite prin dezorganizare și conflict social. Noțiunea de anomie desemnează la Durkheim atât absența reglementărilor morale sau de alt ordin (economic, spre exemplu), capabile să întărească coeziunea și solidaritatea colectivă, cât și incapacitatea de dirijare adecvată a acțiunilor întreprinse în cadrul societății. Sociologul clasic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale Deoarece atât rădăcinile cât și consecințele fiecărei probleme sociale sunt extinse, studiul acestora reclamă un punct de vedere comprehensiv. Acest lucru îl asigură pe deplin cadrul de referință sociologic, care presupune cel puțin trei modalități de abordare distincte: (1) dezorganizarea socială care însoțește orice schimbare socială; (2) devianța personală și, (3) conflictul de valori. Fiecare din aceste abordări sunt angajate în analiza problemelor sociale specifice. Analiza problemelor sociale și dezorganizarea socială. Toată viața socială se produce într-un set definit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care presupune cel puțin trei modalități de abordare distincte: (1) dezorganizarea socială care însoțește orice schimbare socială; (2) devianța personală și, (3) conflictul de valori. Fiecare din aceste abordări sunt angajate în analiza problemelor sociale specifice. Analiza problemelor sociale și dezorganizarea socială. Toată viața socială se produce într-un set definit de reguli. Comportamentul indivizilor și grupurilor este controlat printr-o vastă rețea de reguli și norme sociale, care stabilesc comportamentele permise, dorite sau obligatorii. La nivelul cel mai formal, care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din cauza schimbărilor sociale rapide. Oamenii încearcă să se adapteze la noile condiții urmând modurile "onorabile", verificate în timp, dar în loc de satisfacții ei experimentează sentimentul frustrării și al nefericirii. Ordinea și predictibilitatea sunt înlocuite de confuzie și haos. Aceasta este condiția dezorganizării sociale. Datorită acestui lucru, unul din modurile de cercetare al problemelor sociale este prin analiza dezorganizării sociale care acompaniază orice schimbarea socială. O asemenea abordare presupune că, cu ceva timp în urmă, o problemă nu exista sau nu era încă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în timp, dar în loc de satisfacții ei experimentează sentimentul frustrării și al nefericirii. Ordinea și predictibilitatea sunt înlocuite de confuzie și haos. Aceasta este condiția dezorganizării sociale. Datorită acestui lucru, unul din modurile de cercetare al problemelor sociale este prin analiza dezorganizării sociale care acompaniază orice schimbarea socială. O asemenea abordare presupune că, cu ceva timp în urmă, o problemă nu exista sau nu era încă cunoscută. Aceasta arată că o societate a avut odată un echilibru stabil în care manifestarea și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
devină ineficiente, după cum se formează noi judecăți de valoare, care declară că practicile vechi nu mai sunt potrivite. În confuzia rezultată, vechile reguli sunt atât dezbătute cât și ignorate, după cum regulile noi nu sunt încă general acceptate. Schimbarea a produs dezorganizarea, a făcut disfuncțional vechiul sistem de norme care guverna comportamentul. În cele din urmă, potrivit acestei abordări, noi reguli și practici se vor dezvolta și un nou echilibru va apărea și se va prezerva până când este dezorganizat de o altă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
abordări, noi reguli și practici se vor dezvolta și un nou echilibru va apărea și se va prezerva până când este dezorganizat de o altă rundă a schimbării. Nu există perioade ale stabilității culturale complet separate de ciclurile schimbării deoarece schimbarea, dezorganizarea și reorganizarea sunt continue. Însă este folositor pentru înțelegerea unei pro-bleme particulare să căutăm perioada timpurie a adaptării și stabilității relative de unde situația prezentă s-a dezvoltat. Pentru analiza pro-blemelor sociale specifice totdeauna avem nevoie să întrebăm: În ce măsură această problemă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este folositor pentru înțelegerea unei pro-bleme particulare să căutăm perioada timpurie a adaptării și stabilității relative de unde situația prezentă s-a dezvoltat. Pentru analiza pro-blemelor sociale specifice totdeauna avem nevoie să întrebăm: În ce măsură această problemă izvorăște din schimbarea socială și dezorganizarea socială? Ce poate direcția schimbării sociale să ne spună despre soluția posibilă a problemei apărute? În mod specific, cercetarea problemelor sociale prin abordarea dezorganizării sociale ridică câteva întrebări care trebuiesc puse: * Care au fost regulile și practicile tradiționale? * Ce schimbări
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pro-blemelor sociale specifice totdeauna avem nevoie să întrebăm: În ce măsură această problemă izvorăște din schimbarea socială și dezorganizarea socială? Ce poate direcția schimbării sociale să ne spună despre soluția posibilă a problemei apărute? În mod specific, cercetarea problemelor sociale prin abordarea dezorganizării sociale ridică câteva întrebări care trebuiesc puse: * Care au fost regulile și practicile tradiționale? * Ce schimbări sociale majore le-au făcut ineficiente? * Care din vechile reguli sunt acum ineficiente? În ce măsură? * Este schimbarea socială continuă? Cât de repede se desfășoară? În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
desfășoară? În ce direcție? * Cine sunt oamenii nemulțumiți de schimbare? Ce soluții propun ei? * Cum soluțiile variate se potrivesc tendinței schimbării sociale? * Ce reguli pot fi acceptate să reglementeze societatea în viitor? Studiul problemelor sociale prin abordarea devianței. În angajarea dezorganizării sociale pentru studiul problemelor sociale, am văzut că regulile și normele sociale devin ineficiente datorită schimbărilor sociale și regulile noi care apar în urma acestor schimbări. În utilizarea abordării devianței personale cercetăm motivația și conduita anumitor oameni al căror comportament cauzează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
are o mare diversitate de forme. Conceptul unei istorii naturale a problemelor sociale este un instrument pentru analiză și nu analiza însăși. În concluzie, subliniem că fiecare problemă socială trebuie să fie analizată în termenii relației cu schimbarea socială și dezorganizarea socială, ai implicării pattern-urilor comportamentului deviant și valorilor în conflict ce aparțin grupurilor sociale variate. În ansamblul lor, cele trei repere teoretice și metodologice precizate nu reprezintă un panaceu al faptelor și interpretărilor atât de diverse și nici o explicație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
principiu care stă la baza ciberneticii și definește legăturile profunde ale acesteia cu informația: „cantitatea de informație dintr-un sistem este o măsură a gradului său de organizare, astfel că entropia unui sistem este o măsură a gradului său de dezorganizare” (1948). Deja, în acel moment, Wiener era informat (probabil în urma discuțiilor cu neurologul Arturo Rosenblueth) asupra lucrărilor de pionierat ale lui McCulloch și Pitts referitoare la rolul conexiunilor nervoase în transmiterea impulsurilor de la creier către restul organelor și a înțeles
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
această emergență creativă ,,limita haosului”. Aceasta este un loc în care nu este destul de mult acord și certitudine pentru a alege următorul pas în mod obișnuit, dar nici nu există destul dezacord și incertitudine astfel încât sistemul să cadă într-o dezorganizare completă. Evident că aceste proprietăți definitorii pot avea, în cazurile concrete ale unor sisteme adaptive complexe din realitate, o multitudine de forme de manifestare, ceea ce dă, de fapt, varietatea infinită de sisteme care alcătuiesc această realitate. O ultimă definiție pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
traseelor EEG în schizofrenie. Anomalii ca ritmul "choppy", "sharp waves", complexe vârf-undă, ritmuri rapide, trasee "imature" reprezintă numai particularizări lipsite de specificitate; consensul autorilor se reduce la prezența unor tulburări minore (rezistența ritmului alfa la blocarea prin lumină și la dezorganizarea prin hiperpnee. S-a observat că în marea majoritate, bolnavii cu psihoze discordante, indiferent de forma clinică, au trasee normale sau aproape normale, dar au fost constatate, la unii dintre ei, modificări evidente ale traseului EEG după aplicarea tratamentului cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un dinamism psihic a cărui distorsiune nu a fost decât momentană sau foarte parțială, fie că se agravează , pierderile de contact cu realitatea antrenând un mod de funcționare aberant în care angoasa și neliniștea nu mai pot fi controlate iar dezorganizarea este totală. Importanța criteriului evolutiv explică de ce diagnosticul este cu atât mai dificil cu cât tulburările sunt mai la începutul lor. Atât doar că problema nu este doar pur diagnostică: cunoscându-se marea reversibilitate la adolescență a tulburărilor psihice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conflictelor psihologice prepsihotice. în cadrul acestei forme trebuie adusă în discuție și controversata problemă a apartenenței nosologice a psihozelor halucinatorii cronice în cadrul schizofreniilor. încă Kraepelin consideră parafrenia ca o afecțiune separată din rațiuni semiologice (predominanța tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori (printre care Mayer-Gross, 1969 și Strömgren, 1982) le includ în cadrul schizofreniei cu factori atipici (datorită vârstei tardive de debut), tradiția nosologiei clasice pare însă să conveargă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
eficacității respective, a diverselor strategii terapeutice în schizofrenie. Diverse analize factoriale realizate au permis individualizarea a 5 factori (Kay et al, 1989, 1990, Lepine, 1989, Dollfus et al, 1991), cu ușoare diferențe de la un studiu la altul: negativism, ostilitate excitație, dezorganizare, anxietate-depresie și paranoia. Sistemul de cotare autorizează o dublă abordare categorială și dimensională. Modalitatea cea mai răspândită constă în a calcula un indice compozit (scăderea scorului negativ din scorul pozitiv) ce poate varia de la -42 la^42. Pacienții sunt considerați
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
calcula un indice compozit (scăderea scorului negativ din scorul pozitiv) ce poate varia de la -42 la^42. Pacienții sunt considerați ca fiind de tip pozitiv când incidele este superior lui 3 și negativ pentru scoruri mai mici de -8. Factorul dezorganizare în simptomatologia schizofrenică a fost regăsit în alte studii (Dollfus et al, 1991) care au utilizat alte tipuri de instrumente de evaluare. Este cazul lucrărilor lui Bilder et al, 1985, Schedule for Affective Dizorders and Schizophrenia (SADS) a lui Edicot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
existe prin el însuși, să reducă efortul care poate să existe între competență și performanță, reprezintă liniile generale ale asistenței psihoterapeutice. Atitudinile: în mod global, în funcție de starea pacientului și momentul procesului terapeutic, pot fi enumerate: 1. "Recadrajul" în faza de dezorganizare comportând luarea în terapie, susținerea fundamentului narcisiac prin atenția și recunoașterea acordată, stabilirea reperelor, deschiderea spre verbalizarea temelor; 2. înțelegerea profundă, în cursul fazelor depresive, a trăirilor de solitudine, a suferinței care se produce în cursul fazelor de ameliorare (Jeammet
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]