411 matches
-
în discuțiile despre Holocaust: ei iubeau Europa, dar Europa nu i-a iubit pe ei. „Acum optzeci de ani, singurii europeni din Europa erau evreii; toți ceilalți erau patrioți români, spanioli șamd. Pentru care au fost etichetați drept cosmopoliți, intelectuali dezrădăcinați și paraziți. Poate vă amintiți că aceste trei peiorative erau comune comunismului și nazismului”, a deschis Amos Oz discuția spre o temă dragă lui Gabriel Liiceanu, după cum s-a văzut și din intervenția următoare a acestuia: „Ați pus alături nazismul
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
un statut luptător. "Preoți cu crucea-n frunte. Căci oastea e creștină", sună un celebru vers al revoluției din 1848. A alege între cele două cariere cariera armelor echivala cu o dezrădăcinare. Toată literatura Imperiului agonic, excentrică, se sprijină pe dezrădăcinații unei lumi care nu-și mai găsește reperele, argumentele, justificările. Marii eroi ai ei reprezintă paradigme ale de-realizării. Ale - în alt limbaj - dezumanizării. Pînă la un punct, Apostol Bologa se afirmă în cadrul acestei paradigme. Subordonîndu-se stilului de a fi
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
cu eșecul amoros se pare cel mai dureros. Toate aceste experiențe care trec de faza juvenilă n-ar avea nimic special dacă ele n-ar disputa mereu acest ciudat sentiment al lui a fi într-o lume străină, propriu tuturor dezrădăcinaților. Marjan nu întîmpină dificultăți în a socializa, cel puțin clubul perifericilor o primește cu brațele deschise însă dificultățile încep atunci cînd încearcă să-și facă cunoscută propria sensibilitate nu doar în acord, ci și printr-o diferență cu sensurile ei
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
solicitându-i intervenții sau pur și simplu vărsându-si oful, declarându-si inaderenta la noul climat literar ce se află sub călcâiul dogmatismului stalinist. Iată cum îl resimțea Ion Negoitescu pe care l-am citat mai înainte: "Sunt teribil de dezrădăcinat și simt pretutindeni împrejurul meu un gol dureros, o dureroasă înstrăinare. Și mereu îmi vine senzația, parcă n-aș fi de pe lumea asta și m-am rătăcit în ea." Adrian Marino, care după detenție se află cu domiciliu obligatoriu la
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
fel de religiozitate a pămîntescului și o subtilă preocupare pentru destinul omului zilelor noastre, deseori prizonier al propriilor sale obiecte. În ultimele sale opere - scrise și ignorate la Lima, dar în curs de tipărire în Hawaii - nu răsună plîngeri. Acest dezrădăcinat nu părea să fi suferit din cauza exilului". Revista publică pe aceeași pagină traducerea în castiliană a micii poeme Odette, pomenită în textul ziaristului peruan ("Amo el metro que me oculta la urbe/ Calles y muros fríos en que yo estoy
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
cu puterile limitate ale autorului (ăSunet prea grav și răsunet prea slabă), pentru verosimil și semnificativ. Sau măcar pentru una dintre aceste ambițioase ținte, deloc ușor de atins". Viața cu efect întârziat e, cum spuneam, o autobiografie ocultata a scriitorului dezrădăcinat, ducerea la bun sfârșit a proiectului de român autobiografic pe care eroul cărții mărturisește că a vrut să-l scrie în tinerețe. Dar și autobiografia unei situații limită a sa (depresia care-l împinge până în pragul sinuciderii). Este motivul pentru
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
încurc mereu la sociologie, deși am primit notă bună. Dumneavoastră ați auzit de insulele lui Iawhe? - Nu. - Nici eu. Nici n-ar trebui să existe. Dar ei îmi pun mereu această întrebare. Insula lui Iawhe este o insulă cu arbori dezrădăcinați, mi se spune. Arborii dezră-dă-cinați, da, i-am văzut. Dar nu pe insula asta. - Știți ce, eu m-am săturat. Ați luat bacul, da sau ba? - Bineînțeles. Am chiar și o licență. - Deci studii superioare. Perfect. Profesia? - Fără profesie. - Am
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
miră că nu văd marea. Eu n-am nevoie să văd marea! Eu am o profesie! - Nu suferiți că n-o vedeți? - Nici vorbă, nu sufăr. - Și pariez că nu aveți în cap nici un tei. - Asta mai lipsea. - Nici arbori dezrădăcinați... - Nici un arbore. Niciodată. Dezrădăcinat sau nu. - Atunci, nu ne-am putea înțelege? Cu o mică aten-ție din partea mea... Oameni suntem. Rezolvăm între noi. Fără să înregistrăm oficial. Facem un schimb, ca să spun așa, personal. Nu par să fie probleme, aici
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
marea. Eu n-am nevoie să văd marea! Eu am o profesie! - Nu suferiți că n-o vedeți? - Nici vorbă, nu sufăr. - Și pariez că nu aveți în cap nici un tei. - Asta mai lipsea. - Nici arbori dezrădăcinați... - Nici un arbore. Niciodată. Dezrădăcinat sau nu. - Atunci, nu ne-am putea înțelege? Cu o mică aten-ție din partea mea... Oameni suntem. Rezolvăm între noi. Fără să înregistrăm oficial. Facem un schimb, ca să spun așa, personal. Nu par să fie probleme, aici, la dumneavoastră. E mai
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
autoritare ale marilor centre culturale și marginalitatea literelor noastre. De unde mișcarea centripetă a „provinciilor” continentului către salvatorul Occident. Are loc o „criză de identitate” a scriitorului ajuns bilingv, în virtutea nu o dată a unui complex, analizat de Tzvetan Todorov, în Omul dezrădăcinat. Scriitor al cărui eu ar fi „scindat în două jumătăți tot atît de ireale și una și alta”, care-și asumă condiția de homo viator, părăsindu-și țara de origine, stabilindu- se, temporar ori pentru totdeauna, într-o alta, mai
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
tipul scriitorului încremenit în proiect, un naiv ce refuză să-și asume orice fărâmă de conștiință tragică. Asta îi iese lui Lăzărescu foarte bine. Evghenie amână metamorfoza prin profesii la fel de utopice (promoter, profesor, anticar); fără viață personală, el este un dezrădăcinat ce-și reneagă apartenența rurală, fiind înghițit de platitudinea înșelătoare a orașului. O scurtă convorbire telefonică cu tatăl său din final subliniază precis condiția refuzată. În rest, asistăm la povestea unui însingurat din stirpea gogoliană, transpus, nu o dată, într-un
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
sale. Moștenirea concretă lasată de stră-străbunica havaiană își relevă substanța simbolică, nu o dată camera parcurge un set de fotografii vechi, albumul de familie, pentru a demonstra felul în care tradiția revine la suprafață în conștiința lui Matt înrădăcinându- l pe dezrădăcinatul avocat. Sentimentul familiei redescoperit se revarsă asupra familiei genealogice făcând din Matt veriga unei istorii. Acest amestec de grav și comic alunecă însă adeseori spre burlesc, mieunatul soporific al cântecelor havaiene constituie substanța de contrast pentru ictusurile dramatice. Atrage atenția
Dramă în Hawaii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4920_a_6245]
-
faima în arenă. Nu greșim probabil prea mult dacă ne imaginăm că tocmai faptul de a fi ajuns în vîrf îi declanșează nostalgia (de la gr. nostos 'întoarcere' și gr. algos 'durere': întoarcere dureroasă și durere a întoarcerii). Apolodor este un dezrădăcinat încununat de succes într-o țară străină care ajunge în chip necesar să-și pună întrebări asupra obîrșiei sale. Călătoria sa spre ținuturile de baștină descrie traseul mitic al unui pelerinaj spre centrul lumii, în căutarea sinelui. Din clipa cînd
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
este introdus printr-o poză meditativă ieftină și artificială de carte poștală, rezemat în coada cazmalei precum ciobanul mioritic în ciomag. Reflecțiile sale cu privire la inefabilul gust al cepei de la țară reiau pe un nivel trivial tema autenticității și regăsirii originii dezrădăcinaților. Cu familia surorii Luizei regăsim filonul exploatat în Stare de fapt și Vulpea vânătorul, cu un cotidian cenușiu, mizerabilist, claustrofobic care se preta foarte bine unei tratări în cheie neorealistă. Al treilea registru este unul în care Gulea experimentează, cel
Tablou de familie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7482_a_8807]
-
suită de studii despre "relația cu celălalt", ilustrînd o semiotica a comunicării, dar și un angajament etic, întemeiat pe analiza unor momente istorice semnificative; dintre ele, - Cucerirea Americii (1982), Noi și ceilalți (1989), Moralele istoriei, Confruntarea cu extremele (1991), Omul dezrădăcinat (1996). Convorbirea transcrisa aici urmărește tocmai acest traseu al reflecției - de la poetica structuralista inițială către acele "morale ale istoriei" în descifrarea cărora omul "depayse" care este Tzvetan Todorov s-a angajat în ultimii ani cu o pasiune exemplara pentru epoca
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
esențiali pentru formația mea. - Cred că adevărata cotitură în viață Dv. și în ceea ce privește interesul pentru istorie și ,ca să zicem așa, pentru împrejurimile literaturii, pentru "moralele istoriei", se datorează și situației dv. de exilat care - așa cum spuneți, de altfel, în Omul dezrădăcinat - v-a făcut mai atent față de "relația cu celălalt". Cum comentați această etapă a biografiei Dv. umane și intelectuale? - Ceea ce s-a petrecut este faptul că, de la un moment dat încolo, mi s-a părut, ca în științele umaniste, în
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
parte, situația democrației față de amenințarea totalitara, care era pentru mine, de asemenea, o mare tema de reflecție, din rațiuni evidente, legate de biografia mea. Dar, încă o dată, în această cercetare, eu n-am căutat să-mi povestesc viața, iar Omul dezrădăcinat, care este un fel de autobiografie intelectuală, este totodată o autobiografie în filigran, căci nu-mi povestesc decît foarte putin viața, la începutul și la sfîrșitul cărții, iar esențialul îl constituie interesul meu față de societatea în care am trăit în
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
iar în acest domeniu cărțile se vînd bine, exista o dezbatere care continuă. - Daca trecem, acum, la cealaltă extremă, a "dezangajării" literaturii, aș dori să vă opriți un moment asupra deconstructivismului, pe care il puneți în discuție și în Omul dezrădăcinat, în legătură cu situația din Statele Unite; mă gîndesc însă la un Jacques Derrida, care e totuși francez, care a dat teoria și care încă se bucură, cred, de un mare prestigiu în Statele Unite, dar care în Europa are, poate, o situație puțin
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
în ce priveste propriile poziții. Este însă un fenomen de înțeles în procesul istoric așa cum îl putem observa astăzi. - Ar fi păcat să nu vorbim și despre analiza pe care o faceți în cartea Dv. - mă refer tot la Omul dezrădăcinat - fenomenului comunist, si aceasta mai ales pentru că exista realități comune, aproape identice, între România comunistă și Bulgaria, precum și între postcomunismul românesc și cel bulgar. Asistăm, în orice caz, în România, la un fenomen despre care vorbiți în cartea Dv., care
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
se meargă în acest sens al mai binelui. - Am putea spune ca propuneți, prin cartea Dv., o nouă interogație privind statutul intelectualului de azi? - Nu, nu vorbesc prea mult despre acest subiect, - am vorbit mai mult despre el în Omul dezrădăcinat. Mi se pare ca gîndirea umanista este, oarecum, marea gîndire europeană, marele curent al gîndirii europene din timpurile moderne, - numai că aceasta gîndire și-a pierdut într-o oarecare măsură savoarea, s-a banalizat, a devenit un fel de bun
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Literatura română, la rândul ei, este victimă a propriului său succes, scriitorii fiind prizonieri ai aceluiași complex: intraductibilitatea limbii. Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugčne Ionesco, Tristan Tzara sunt excepții care confirmă regula. Literatura română este superbă dar nu este transportabilă. Dezrădăcinat, sufletul operei se ofilește, iar subtilitatea limbii este inexorabil trădată. Văzută de pe malurile Senei, literatura română se reduce la câteva nume. Bibliotecile publice, librăriile si anticariatele, de exemplu cele de pe bulevardul St. Michel, în Paris, mustesc de cărți semnate Virgil
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
de situații absurde de acest gen. La care se adaugă, spune un critic englez în care am încredere, "o lipsă de accent dramatic". Adevărat grăiește, personajele vorbesc într-un mod atât de bombastic-tragic, atât de artificial încât plauzibilitatea e complet dezrădăcinată, iar sutura devine inexistentă. Nu înțelegi de ce ar trebui să îți pese de soarta personajelor care dau doar din dezastru în dezastru. Acum vine bomba: această poveste măreață îl preocupa pe Rivette de 27 de ani. Se pare că prin
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
în stil, bine croite, cîtuși de puțin lălîi, dezlînate sînt zdrențuite și ele de episodul morții părinților, de plecarea mezinului la Constanța, la o rudă. Nici acolo, în vremea pescuitului după prînz, nu se putea Octavian întoarce. Un navetist. Un dezrădăcinat. Stau, drept proptele, capitolele în italice, introspecții de școală nouă, pe care, pînă și pe ele, gîndurile tale, ți le spune cineva, istorii comprimate, la flacon, bune de cosmetizat, cu ele, o viață: ,Te simțeai liber, dar la ce era
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
Andreea Deciu Cartea lui Tzvetan Todorov, Omul dezrădăcinat, tradusă de Ion Pop (autor și al unei prefețe) pentru Editură Institutul European, ar fi putut să se numească, după părerea mea, Omul înrădăcinat. Depinde cum înțelegem termenul de "rădăcini". Todorov are propria să definiție, dar volumul stă, totuși, sub
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
propria să mărturisire, are nu numai rude și numeroși prieteni, ci chiar un fel de mai mare confort profesional, nu în sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui serios (în scris), de apărător cu convingeri netulburate al drepturilor omului de pe poziții filozofice, nu social-militante, nu este. Categoric nu. Poate de
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]