511 matches
-
deznaționalizarea deznaționalizare 4 2 deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature 1 2 dictaturei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature 1 2 dictaturei dictatură
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al omenirei. Așadar trebuie ca românii să fie convinși de acest adevăr, căci el este Însăși misiunea lor pe această lume.” În viziunea sa, „când ei au auzit sunând goarna prin care Patria chema pe fiii săi la arme pentru dezrobirea națională - scria adânc afectat Marin Ștefănescu -, li s-a părut că aud rugăciunea lor cea de veacuri spre a mai cere Încă o dată dreptul ca ei să ia parte la cultura omenirei, prin unitatea ființei lor”. Astfel, comenta el -, abia
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
trei motive de inspirație, istoria era plasată pe primul loc ca importanță. Această alegere nu este Întâmplătoare deoarece pașoptiștii credeau În rolul educativ al istoriei, În forța ei moralizatoare și de aceea trecutul trebuia dat pildă prezentului pentru deșteptare, pentru dezrobire, pentru unire. În numele acestei idei Mihail Kogălniceanu publică pentru prima dată cronicele moldovenești ale lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, pentru a le face cunoscute compatrioților săi pentru ca aceștia să le folosească drept sursă de inspirație. Efectul a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
nemuririi, nu e creator decât în actul prin care ceea ce este păstrat ca potență a vieții veșnice iese la lumină, sosește cu lumina pentru a da slavă celor create în numele lui: "A fost de-ajuns un nume, al tău, sol dezrobirii,/ S-au spart și veac și lume; ținut prizonier/ A izbucnit din țăndări, viu, vulturul iubirii,/ Cu ghearele-i de aur să ne răpească-n cer". Numele nu denumește, nu semnifică nimic din afara lui; totuși, rostindu-se, creează din nimicul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decât un proiect complex și pe termen lung de investiție în propria reabilitare. Abilitare ca grădinari dependenți de ritmul vegetal al creșterii, cu viața cuprinsă de rădăcini ce se prelungesc insidios înăuntru-i până-n măduvă, avide de regularități? Așadar, după dezrobirea politică de la jumătatea veacului al XIX-lea, o nouă înrobire - metafizică, de astă dată - față de Același și revenirile lui neobosite; nu suna deloc bine. Poate, dar își zise că reîntoarcerile astea îl înfășoară pe om protector, oferindu-i tihna din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pur pasiv - un fel de teacă metafizică a făptuirii omenești. Lui Ian îi plăceau mult frescele religioase din România, țara pe care o traversa acum și pe unde nomazii continuau să se ațină încă la un veac și jumătate după dezrobirea lor, căutându-i poate încă ieșirea, sau poate o posibilitate mai viabilă de instalare. Căci nu-i deloc ușor să primești libertate peste noapte; de la a o primi până la a o poseda efectiv e drum lung și ocolit, peste un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
capăt în fiecare dintre aceste etape. În ce constă esența acestei continuități opiniile exegeților sînt însă împărțite. Pentru cei mai mulți, evoluția culturii europene atestă drumul spre afirmarea spiritului de libertate, încît semnul distinctiv și grija supremă a acestei culturi au fost dezrobirea și triumful personalității umane. Ca atare, desăvîrșind tradiția greco-latină, care a pus pentru prima dată problema individualității, cultura europeană a creat conceptul și realitatea conștiinței și, prin aceasta, a realizat concepția despre personalitatea umană, care stă la baza vieții juridice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
am arătat - și de Franța pe de alta, Italia era prea slabă ca să aibă cuvânt hotărâtor. Austro-Ungaria era franc ostilă războiului, dar nu îndrăznea să se aventureze în ajutorul Turciei. Iar Anglia, deși ostilă și ea, nu se putea împotrivi dezrobirii popoarelor creștine din Peninsula Balcanică, în numele cărui mare principiu Rusia declară război Turciei. Pe când unii liberali, precum Ion Ghica și Dumitru Sturdza, partizani ai politicii anglo turcești, cereau ca România să rămână neutră și să nu admită trecerea armatelor rusești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
demersuri ca să-i atârne după cap un portofoliu ministerial. D. Kogălniceanu - incredibile dictu - ar fi refuzat categoric.“ „Aseară conservatorii-liberali iredentiști de sub patronajul prințului Bibescu s au adu nat și au ales un comitet executiv de trei pentru a urmări acțiunea dezrobirii provinciilor române subjugate. Printre cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au văzut fâlfâind drapelul poporului bulgar, când îl duceam pe câmpul de bătaie. Ați văzut aceasta, ați știut tot și niciodată nu ne-ați oprit, nu ne-ați persecutat ci, din contra, ne-ați binecuvântat în sfânta luptă încinsă pentru dezrobirea raialei. Nu există un singur exemplu ca românii să respingă pe vreunul din martirii noștri, deși de nenumărate ori ați fost îndemnați și chiar forțați a face aceasta. Salutare dar pământului sfânt al României, să fie binecuvântat! România a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au abținut. Noi am făcut-o în două valuri. Am făcut un val mic de certificate transferabile și un val de cupoane în loc să le vindem cui avea capital. Eu mai am și azi 2% dintr-o întreprindere care se numește Dezrobirea sau așa ceva. Cum pot eu, care sunt la un loc cu mii de acționari, pe care nu-i cunosc, iar la adunarea generală a acționa‑ rilor nu sunt niciodată invitată, cum pot eu să influențez managementul întreprinderii Dezrobirea ? Cum poate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se numește Dezrobirea sau așa ceva. Cum pot eu, care sunt la un loc cu mii de acționari, pe care nu-i cunosc, iar la adunarea generală a acționa‑ rilor nu sunt niciodată invitată, cum pot eu să influențez managementul întreprinderii Dezrobirea ? Cum poate oricine ? Este clar că acest gen de a privatiza nu va realiza ceea ce voiai, și anume să rentabilizezi întreprinderile ; prea e asimetrică informația. V.A. : Puteți să-mi spuneți câțiva economiști din România care au fost pentru acest
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să se apropie, să știe să se apere, să reziste la înfruntări, să-și revendice drepturile cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați, informații diverse în domeniu, arătarea „Contribuției Bucovinei la dezrobirea ei - prin jertfele de sânge, prezentând portretele unora dintre cei căzuți pe câmpul de onoare: sublocotenenții Dumitru Mihăilaș, Vasile Popescu, locotenenții Ambrozie Micutaru și Silvestru Micutaru, eroii Teodor Turtureanu și Lascăr Luția. Lascăr Luția (18 august 1895 - 6 decembrie 1916
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mâna însăși a maestrului bucureștean M. Teișanu.” Almanahul avea în prima pagină portretul în foto a M.S. Ferdinand, Regele tuturor românilor, urmat de cele ale M.S. Regina Maria, I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri care ne-a dat războiul de dezrobire, dr. Alexandru Vaida - Voievod primministrul celui dintâi guvern parlamentar al României Mari, M. Kogălniceanu, unul dintre fondatorii României de ieri, întâiul luptător pentru împroprietărirea țăranilor, Nicolae Iorga, președintele primei Camere a tuturor românilor, Dimitrie Onciul, profesor la Universitatea din București
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de mult”... ...” Dând românilor de pretutindeni această publicație, pe care am numito simplu și modest Revista Bucovinei, desfășurăm cutele unui nou drapel sub care ne-am adunat cu toții, uniți într-un singur gând și într-o singură simțire... lupta pentru dezrobirea fraților și lărgirea moșiei românești până la hotarele ei naturale.” Periodicul apare în perioada 1 aprilie 1 august 1916 și era editat de refugiații români bucovineni la București. Revista Bucovinei cuprindea proză: „O. Goga: Cântece fără țară”, de D. Marmeliuc, „Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Așa cum se Întâmplă Îndeobște cu evenimentele istorice, participarea României la Primul Război Mondial a căpătat În memoria românilor contururi mult mai simple decât a avut În realitate. Ar fi existat o opțiune cvasiunanimă a românilor pentru desăvârșirea unității naționale prin dezrobirea Transilvaniei. În fapt, lucrurile au fost ceva mai complicate. Până la 1914, unirea Transilvaniei nu intra În categoria proiectelor realiste. Românii revendicau egalitatea În drepturi cu maghiarii (cu puțin timp Înainte de izbucnirea războiului, au avut loc chiar negocieri pe această temă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ei au venit din părțile Indiei, fiind menționați În ținuturile românești În secolul al XIV-lea. Nu numai „rasa“, dar și condiția socială i-a deosebit de români. Au fost timp de secole robi, pe moșiile domnești, boierești și ale mânăstirilor. „Dezrobirea“ țiganilor s-a petrecut, În țara Românească și Moldova, spre mijlocul secolului al XIX-lea (cu puțin Înaintea eliberării sclavilor negri din America). Odată liberi, mulți țigani au rămas În sate, dar În cartiere locuite doar de ei, neamestecându-se cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe cei căzuți în marea ură a boerului îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Basarabia li se adaugă cei din Ardealul de Nord și Cadrilater. Cu toți sunt ajutați, în continuare, făcându-i să suporte mai ușor pribegia. În ciuda marilor dificultăți survenite, guvernul României va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
aici în exil, dar rădăcinile lor erau acolo în țară și prin ele își hrăneau ființa pribegită. Dintre activitățile românești din exil ne-am referi, mai întâi, la publicații (foi, periodice etc.). Cea mai mare parte au mers pe linia dezrobirii țării și unității românești. Din nefericire, au existat și unele publicații care, prin caracter calomniator, al atacurilor personale și al propagării dezbinărilor s au autodezonorat și marginalizat. Realizatorii acestora ne par astăzi un fel de precursori ai dihoniei din România
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
Radu Gyr. „Când noaptea mă prindea de caraulă Însângerat de-al gândurilor șir, Iisus venea la mine, în celulă, Adus de mucenicul Radu Gyr.” Printre scrierile sale, care sunt numeroase, menționez: Melancolie (Cahul, 1936), În Zodia Cumpenei (Cahul, 1939), Poemul dezrobirii (Chișinău, 1943), Cântece de dor și de război (Chișinău, 1944), Poeme de dincoace (tipărită clandestin la Brăila în 1947), Decastihuri (București, 1968), Vinovat pentru aceste cuvinte (București, 1972), Argumente împotriva nopții (Bucuresti, 1976), Micul meu atlas (București, 1976), Echivalențe (București
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]