403 matches
-
-l să coboare printre personajele sale și să împărtășească tragică lor cădere. În faza să ultima, râul la Sábato atinge oroarea și se proiectează apocaliptic asupra întregii civilizații, prin apariția unor teme noi și teribile: tortură, ca formă supremă de dezumanizare, dar și escaladarea cruzimii, stupidității și infamiei care domnește în albumul de atrocități reunite de Nacho 89. Cinismul lui Quique 90 operează în același sens, "mărind senzația că economia, poetica, arta, tehnica, amorul sunt invadate și supuse teratologiei"91. Fernando-Sábato
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000. Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
64. 300 Max Blecher, op .cit., p. 142. 301 Ibidem, p. 144. 302 Ibidem, p. 153. 303 Ibidem, p. 160. 304 Ibidem, p. 167. 305 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed, cit., p. 11. 306 Jose Ortega Y Gasset, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a cărții, arhivelor și bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în situația de consumator de servicii, cu solicitări și preferințe specifice, caz în care medicul, simplu prestator al acestor servicii, s-ar vedea în postura de executant, departe de valorile specifice profesiei medicale. O astfel de evoluție ar duce la dezumanizarea constantă, de nedorit, a relației medic-pacient. Cu toate acestea, aceleași dezbateri în lumea medicală au dus și la concluzia că, atât timp cât informarea prealabilă a pacientului a fost efectuată în mod corespunzător, lectura ulterioară a documentelor și informațiilor inserate în dosarul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
profesiei; această posibilitate există încă din antichitate. Creșterea numărului de cauze cu acest obiect aflate pe rolul instanțelor din lumea întreagă poate avea însă multiple surse 1: tehnicizarea majoră în exercițiul medicinei, care a determinat în ultimul timp și o dezumanizare a relației medic-pacient; diminuarea temerii și chiar a respectului față de anumite profesii - printre care se află și cea medicală 1. Roberto Enrique Rodriguez Melendez, „Responsabilidad en el ejercicio profesional: a propósito de la denominada malpraxis médica“, www.lasultimas lasultias noticias, cl
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
bântuite de supraviețuitori în agonie sau vânători de hrană, de colindători-fantasme sau scormonitori prin gunoaie. Ființe scheletice se preumblă pe străzi, printre stârvuri și, cu toate astea, semnele și voința supraviețuirii persistă. Deasupra acestui spectacol al regresiei entropice și al dezumanizării, comparabil cu cel zugrăvit de Paul Auster În țara ultimelor lucruri, soția medicului, cea născută să vadă oroarea, plânge pentru ei toți, pentru soarta lor făgăduită haosului purgatorial. Conduși de soția medicului și însoțiți de câinele lacrimilor, pelerinii purgatoriali ajung
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
funcționeze strict specializat, fără a-și depăși atribuțiile, o standardizare dusă la extrem, exceptînd firește pe membrii clubului discret care conduce lumea. Un alt proces anticipat de Huxley este cel de desacralizare, de pierdere a verticalității și prin aceasta de dezumanizare, de alterare a esenței umane, a sentimentului de maternitate bunăoară, sau a respectului filial, ajungîndu-se la o socializare artificioasă, lipsită de comuniune, de solidaritate, de etică. Structura socială nu se mai bazează pe un cod moral puternic, pe valori comune
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lobocoagulării", cum ar fi interesul statului pentru "valuta forte", dar mai ales considerarea reproducerii persoanelor ca "lucrare de stat, oficială", drept "slujbă cetățenească", având aspectul de anticipări pentru România, erau probleme la ordinea zilei în Germania lui Hitler. Astfel, sfera dezumanizării incriminate sarcastic de Vasile Voiculescu se extinde la orice spațiu geopolitic de îngrădire a libertății existenței individuale și de mutilare spirituală. 2.2.2. Și în ceea ce privește spațiul socio-profesional al comunicării (Aa [2]), marcat de expresia lingvistică a registrului public informal
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lucru au contribuit și diferențierile pe care le-a evidențiat între cele două curente, în ciuda deselor remarce care privesc caracterul contradictoriu al postmodernismului, ce se eschivează de la o definiție. Astfel, dacă rubricile care aparțin modernismului conțin concepte precum urbanism, tehnologizare, dezumanizare, experimentalism, rubricile postmoderne sunt completate cu termeni precum orașul și satul global, noile media, antielitism, antiautoritarism, ironie radicală, postumanism, ethos postexistențial, antiformalism, simultaneitate etc. De asemenea, aceste aranjări sunt îmbogățite și de "lista" opozitivă a trăsăturilor modernismului și ale postmodernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu numai ultimii trei președinți, dar și foarte mulți miniștri și alți demnitari postdecembriști) nu s-au schimbat prea mult. În locul ideologiei sunt invocate doar imperativele UE. Se ignoră fenomene precum "reificarea", adică transformarea oamenilor în lucruri manipulabile, intensificarea acțiunilor "dezumanizării" condițiilor omenești de viață prin reglementări abuzive. (4a, p. 142) Și acțiunile filantropice, considerate soluții la dificultățile prin care trec unii oameni, "se opun dezvoltării oamenilor ca ființe creative și autonome". (4a, p. 144) La toate acestea se mai adaugă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de instruire; * sensul unic al fluxului instructiv-educativ; * însușirea cunoștințelor într-un ritm obligatoriu pentru toți; * gândirea algoritmică și cunoașterea exclusiv teoretică și abstractă; * utilizarea etichetării în evaluarea cunoștințelor; * dezumanizarea învățământului prin acordarea unei încrederi exagerate mijloacelor tehnice. În contextul noii paradigme, învățământul este un proces flexibil, adaptabil la cerințele societății aflată într-o permanentă schimbare. Accentul cade pe receptivitatea în fața noului, reciprocitatea învățării, folosirea metodelor de instruire perfectibile care
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sărăcie și eșec, guvernul aduce familia și individul în centrul atenției astfel încât numai ei, moral și practic, sunt responsabili pentru eșecul sau succesul lor. Învățământul este privit, deci, ca o activitate strict individuală, perspectivă ce duce la creșterea competiției până la dezumanizare. De la evaluarea pozitivă pe care o dădea perspectiva lui Plowden vizând importanța inputului în procesului de educație, rolul comunității a devenit acceptabil numai ca "suport" care poate fi oferit individului. Comunitățile apar ca derivate ale beneficiilor și privilegiilor pe care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rezulta foarte curând un hibrid de comunicare unică, un fel de engleză cu mulți termeni tehnici, cu influențele cele mai diverse. Se amestecă țările, oamenii ca ființă și idealurile lor. Banul devine cel mai important factor de progres, apropiere, depărtare, dezumanizare. Comuniștii adoptaseră sloganul „proletari din toate țările, uniți-vă” ă și nu s au unit ! Banul și ă nevoia unui trai mai bun poartă pe om pretutindeni. „E țara lui, pământul” profețea Tudor Arghezi pe la 1927, poate, intuind dezvoltarea comunicațiilor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și să încorporeze apoi aceste cunoștințe în strategiile lor. Bryan Hehir a comparat această provocare cu operația pe creier o acțiune necesară, dar fatală dacă nu este efectuată așa cum trebuie. În orice conflict, reconcilierea devine posibilă când adversarii renunță la dezumanizarea celor din tabăra opusă și încep să vadă în aceștia ceva din ei înșiși. Astfel, o tehnică de negociere standard este aceea de a sugera fiecăreia dintre părțile implicate să se pună în locul celeilalte. De cele mai multe ori acest lucru nu
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
va regăsi și la nivelul limbajului. A DOUA INTRODUCERE întrebările-cadru la care sunt chemate să răspundă științele umaniste sunt întrebările fundamental umane. De fapt, este esențială înțelegerea necesității de a schimba ordinea priorităților, pentru a nu ajunge, în final, la dezumanizare: căutările și întrebările sunt ale omului, iar răspunsurile, la fel; ele nu aparțin științei și nu sunt pentru știință. Fetișizarea științei și transformarea ei din instrument al cunoașterii în scop ultim așază omul în afara cunoașterii, care îi devine exterioară, nefamiliară
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nivel general uman ne transformă în timp în ceea ce Aris totel numea (vorbind despre sclavi!) „obiecte vorbitoare“. înstrăinarea cunoașterii prin transferul ei în registrul „științific“ și tehnologic, urmată de o dezvoltare exacerbată și dezechilibrantă a „exteriorului“, va conduce către o dezumanizare ale cărei consecințe sunt deja vizibile. III.3 Despre cauzalitate Există, în afara cauzalității prin legătura cauză-efect, o cauzalitate prin legătura Unului. Dacă primul tip de cauzalitate se regăsește ușor la nivelul formelor vizibilului și, de aceea, este cu precădere exploatat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură mare), pot fi văzute și ca semnalări timpurii de stadii incipiente și încă benigne ale simptomelor dezumanizării și aneantizării pe care dramaturgia ionesciană, prin suspendarea unei astfel de premise a nebuniei în lumea de fantoșe create, le va transfera în zona angoaselor, pentru a sublinia absurdul condiției umane. Rețeaua intertextuală poate fi astfel activată pe ramificații noi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În altă ordine de idei, cel mai vizibil aspect care leagă proza și dramaturgia lui Teodor Mazilu deopotrivă de viziunea lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu asupra absurdului, ține de fantoșizarea și de grotescul personajelor. La cei trei autori dezumanizarea este ilustrată prin artificialitatea gesturilor, stereotipia limbajului, mimetismul sentimentelor, mediocrizarea și aplatizarea gândirii. Deosebirile sunt, totuși, semnificative. Dacă la Caragiale și la Eugen Ionescu limbajul și situațiile revelau găunoșenia morală și vidul sufletesc al unor veritabili "nebuni fățarnici", dar și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care maimuțăresc și cele mai firești reacții, mimând trăirea autentică prin clișee de simțire și preluări mecanice de teorii vulgarizate, nu sunt mai puțin hidoși când își exhibă o pretinsă aspirație la recâștigarea esenței umane, autocompătimindu-se penibil și neconvingător, pentru dezumanizarea ireversibilă pe care și-o recunosc. De pildă, Iordache din Acești nebuni fățarnici își impune patetic: "Trebuie să plâng și eu în fața unui apus de soare-anafura ei de viață!"84, iar Gogu, "șmecherul" din Proștii sub clar de lună, caută
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nicăieri... LOCATARUL (Îl trage de mânecă, îi șoptește): Cine știe cine e. Nu te aventura în declarații. (Tare.) Mergem și noi încotro merge toată lumea.87 Aplatizarea și masificarea nu mai apar aici drept consecințe ale unui proces treptat și natural de acută dezumanizare agravată într-un secol al științei înrobitoare, al bombei atomice și al seismelor din edificiile credinței în religie sau în rațiune, ci sunt impuse prin mecanismele terorii. Primejdia deportării, magistral redată în piesă prin amara ironie din parabola "gunoierilor", înfometarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a clișeelor și a nonsensurilor diluează esența comunicării, sugerând falimentul limbajului, ca ultim bastion al umanului capturat de absurd. În Există nervi, lipsa de comunicare se explică, în primul rând, prin prozaica frică. Nu interesează pierderea sensului prin stereotipie și dezumanizarea ca efect global al mecanizării de la nivelul gândirii și al limbajului, ca la Eugen Ionescu, ci transformarea cuvântului în probă incriminatoare, în delict capital. În condițiile în care conversația devine o pândă permanentă, o vânătoare de aluzii și imprudențe, găunoșenia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
leșinat. Subiectul: niște organizatori TV inventează o emisiune ce devine curînd extrem de populară, În care indivizii, după ce sînt luați de pe stradă În mod aleatoriu, sînt Închiși și filmați continuu Într-un lagăr de concentrare de tip nazist. Acolo ei Îndură dezumanizarea, bestialitatea, infamia. Masa de seară e o mizerie. Și caporalii trimit zilnic la moarte pe cine vor. Execuțiile sînt de asemenea televizate, sporind pînă la limite extreme audiența. Bun, și există eroina negativă, caporal Zdena (proastă, needucată, rea), și eroina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cele două tipuri de limbaj, autorul demonstrează că între ele nu există o opoziție radicală, dar atrage atenția că utilizarea nejustificată și excesivă a unor mijloace matematice sau electronice, duce la denaturalizarea și artificializarea limbajului sonor și, în consecință, la dezumanizarea lui, prin anularea punților de legătură cu publicul. Într-un alt eseu<footnote Idem, op. cit., pp. 81-85. footnote> semnalează existența, deja, a unui sindrom al muzicii tehnologice, ceea ce constituie o nouă dimensiune muzicală. Dar, ținând cont de cazuri precedente, nu
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
avocat activează dimensiunea umană a lui Clayton silit să-și reconsidere întreaga prestație, dar și să-și folosească la maxim abilitățile de negociator. Gilroy își conduce cu abilitate și precauție personajul către un proces de conștiință sau, dimpotrivă, la o dezumanizare care face din nevrotic-ambițioasa Karen Crowder un ucigaș nemilos - Tilda Swindon a fost răsplătită cu un Oscar pentru cea mai bună interpretă feminină într-un rol secundar. Modul în care aceasta își repetă anxios discursul și atitudinile pînă la cel
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
în ... literatură. Modernitatea în genere poate fi pusă sub semnul crizei, poate fi considerată o „cultură a crizei”. Criza este, în primul rând, a omului modern. Literatura nu face decât să oglindească această stare de fapt. Ortega y Gasset, în Dezumanizarea artei, vorbește despre „criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]