19,479 matches
-
stau într-adevăr lucrurile/ voi afla abia mîine, după lucrarea scrisă/ pe care-o va corecta însuși Profesorul Dumnezeu/ cu un foarte roșu creion în flăcări.// Deocamdată, doar Bach îmi mai suflă ceva,/ din ce s-a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi mîine " vom afla mîine" (Passacaglia). Razele imaginilor resignat-provocatoare conturează
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
măgulitoare a Cellei Serghi, iar finalul aparține unor însemnări răzlețe, cam 15 pagini, din anii 1939-1940. Cu această diagramă în față, nu putem afirma că asistăm la desfășurarea unei vocații a jurnalului și a mărturisirilor. Poetul, dramaturgul și prozatorul își dezvăluie foarte puțin procesul de creație. Mai bine se văd, pe anumite porțiuni, publicistul și filosoful. Camil Petrescu scrie jurnal în silă - ceea ce e o contradicție în termeni. în 23 decembrie 1936 notează: "Scriu cu silă imensă acest jurnal. Dacă n-
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
reală, vie - în vremuri de grea încercare. Dar, mai ales - ceea ce s-a spus prea puțin - s-a sacrificat. Un text, dintr-o scrisoare adresată lui Mircea Eliade în 22 octombrie 1972 (publicată de Mircea Handoca, în ,Vatra", 6-7/2000) dezvăluie, ca o adevărată confesiune, justificările prezenței sale în exil. Pentru a-și îndeplini o datorie-misiune: ,a salva spiritualitatea românească de o pierzanie organizată". Iată o bună parte din scrisoare: Aveam de ales între a încerca să devin un eseist de
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
domn al }ării Românești, ca succesor legitim, într-o adversitate veche și înverșunată a Cantemireștilor cu Constantin Brâncoveanu. Dar cea mai mare ambiție politică a sa era aceea de a instaura dreptul ereditar la tronul Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită în decembrie 1710, la a doua înscăunare. }arul Petru I i-a dat garanții (printr-o diplomă) și speranțe pentru realizarea acestui vis, cu înțelegerea secretă că va trece, la timpul potrivit, de partea rușilor. Format la Constantinopol, Dimitrie Cantemir
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
milion, da. O ador pe Audrey Hepburn și nu o dată m-am visat "hoață", protagonista unei spargeri. Într-o librărie, însă. Cred că am în cap și partenerul... Dar asta este o altă poveste. Visul este recurent. Nu-mi este dezvăluită acțiunea propriu-zisă. Văd doar cum ajung acasă și încep să aranjez prada, să o etalez, să o răsfoiesc, să înșir "bijuteriile", să le pipăi, să le miros. M-aș bucura de ele pînă la adînci bătrîneți, fiindcă, nu-i așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
paternitate altfel discutabilă. Au răspuns la chestionar 29 de post-proustieni, redactorii Dilemei, colaboratorii apropiați și iubitorii lui Proust, jocul continuă însă și în numerele următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
experiențele trăite atunci ca pe niște măsele stricate. Lui Ion Manolescu, matur deja în decembrie 1989, nu îi e atât de greu precum celorlalți, cu câțiva ani mai cruzi și deci mai expuși socialismului real. Dintre toți, cel mai bine dezvăluie această sângerare internă Angelo Mitchievici: Nu pot anula complet orice emoție, nu pot anula complet kitsch-ul sentimental cu care mă identific pe alocuri, mă pot juca de-a vânătorul de clișee, sunt conștient de mecanismul propagandei, de strategiile ei
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
și voluntar narațiunea sau el este doar agentul pasiv, factorul mediumnic al unei înțelepciuni care, din cînd în cînd, îl fecundează și îi organizează tacit formele de comunicare, dacă este stăpînul deplin și lucid al lumii pe care tocmai o dezvăluie sau, dimpotrivă, este un simplu locuitor al acesteia, fatalmente integrat într-un mecanism infailibil. Variantele de răspuns le oferă însăși evoluția picturii Paulei Ribariu din ultimile două decenii, așa cum a fost ea oferită prin expozițiile semnificative din acest interval. Față de
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
succes, ci de un apel autoritar la scrierea unei literaturi realist-socialiste, însoțit de instrucțiuni riguroase: ,Scriitorii sunt chemați să înfățișeze în cărțile lor oameni care, biruind greutăți și neajunsuri, înfruntând natura, schimbă înfățișarea țării noastre și îi înmulțesc bogățiile, să dezvăluie forțele morale care-i îndeamnă la fapte eroice, să zugrăvească procesul de creștere a conștiinței oamenilor muncii care, transformând societatea, se transformă pe ei înșiși, eliberându-se de înrâurirea vechilor deprinderi și moravuri. Numai astfel literatura va putea să-și
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
din prăpastia prețiozităților și a inutilității osificate în formule sacre care fac deliciul profesorilor de liceu. În schimb, candidatul la ,Bac", pe care nu-l atrage filologia, va rămîne marcat pe viață de aceste cărțulii indigeste prin care i se dezvăluie ,secretele literaturii". Sila de lectură a copiilor noștri nu li se trage numai de la televizor și de la jocurile pe computer. Ea e provocată și de acest cerc vicios al manualelor proaste și cărților ,ajutătoare" la fel de proaste ca manualele. Dar și
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, si pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură, care se complică proporțional cu intensitatea privirii, se dezvăluie ca o continuă oscilație între ordine și disoluție, între imaginea unei lumi reduse pînă la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, identificat ca ipostază a unei feminități arhetipale, chiar dacă uneori esențializat, alteori
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
ritmul mersului ca să avem timp să vorbim. Cum se întâmplă de-obicei în asemenea ocazii, afli, dintr-o conversație ŕ bâtons rompus, numai cioburi infime din viața celuilalt și nu neapărat pe cele semnificative. Firește, nici tu nu-i poți dezvălui, într-o conversație purtată pe stradă, mare lucru despre tine și felul în care te-au încercat anii din urmă. Interlocutoarea mea e, oricum, o extravertită și nu s-a sfiit să-și exprime, în mare grabă și cu dese
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
D. Vatamaniuc este, deci, cu atât mai mare cu cât e vorba de alcătuirea unei hărți meticuloase a unui continent insuficient explorat și puțin cunoscut în cele mai mici detalii. Poetul însuși și-a cam ascuns viața, nu și-a dezvăluit copilăria și tinerețea. Biobibliografia argheziană se întinde pe aproape un secol, din 1896, de la debutul poetului, și până în 1989, limită convențională necesară ca punct terminus pe care îl vor putea depăși continuatorii acestei adevărate aventuri spirituale. Iar bibliografia chiar are
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
însuși, care însemnează cu aceeași grijă la răboj faptele bune și pe cele rele, Jiquidi își plimbă privirea pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă, decupajul spațiului prin linie și prin valoare, îi dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
butoi, Apolodor își ia inima-n dinți și îl dă pe mîna oamenilor legii. De aici i se trage ura tîlharului din Connecticut, cea mai cruntă aversiune de care are parte în întreg periplul său prin lume. Motivul i-l dezvăluie chiar teribilul său dușman la prima întîlnire față în față: ,- Sînt tatăl lui Salliver Tom./ Tu l-ai închis. Eu îl răzbun!" (§ 31). Cît timp se află pe pămînt american, ba chiar și după ce părăsește portul New Orleans pe vasul
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
deșert. Alături de proba iubirii, proba morții este un moment hotărîtor în geografia mitică a întoarcerii acasă. Urmînd îndemnul și învățăturile vrăjitoarei Kirke, Odysseus găsește drumul către tărîmul celălalt spre a-l întîlni pe profetul Teiresias, cel în măsură să-i dezvăluie deznodămîntul rătăcirilor sale și calea cea mai potrivită de a le duce la bun sfîrșit. Coborîrea în imperiul lui Hades și mai cu seamă întoarcerea de acolo este isprava supremă ce poate fi împlinită de un muritor în timpul vieții, de
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
se înscrie în același scenariu: Apolodor pornește în lume pentru a descoperi că se afla de la bun început în centrul ei și își recunoaște Ithaka tocmai atunci cînd se află cel mai departe de ea. Punctul final al aventurilor sale dezvăluie astfel cu concretețea unui toponim - al cărui ecou de altfel Apolodor îl aude mai întîi chiar în Labrador - sensul pînă atunci difuz și riscul întotdeauna cert al întregului itinerariu. O anume influență a modelului homeric poate fi simțită și aici
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
amîndouă. Îmi amintesc de oameni pe care i-am zărit o clipă și această imagine mi-a rămas întipărită pentru totdeauna în memorie. Există desigur și priviri plictisite, pe care le uit imediat. Ceea ce pot citi în ochii oamenilor îmi dezvăluie foarte mult despre ei, despre viața pe care au dus-o. Ochii pot fi vii sau morți. Și gura îmi spune multe. Forța momentului, a clipei este extrem de importantă, dar există și o forță a privirii - cu care poți fermeca
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
pedepsite de Legea 207, denumită legea crimelor contra umanității sau legea genocidului". Printr-o mai restrînsă delimitare, eseistul afirmă a se simți "euforic și mîndru ca fiu al Olteniei, născut și crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele omenirii și pe care și-o asumă. Compămîntenii săi sînt, în vederile sale, oameni harnici, care trudesc cu tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot reface. Sînt indivizi
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
anume?) oricîtă literatură ar conține el. Aici și văd un posibil paradox al genului. Jurnalul trebuie acceptat așa cum e - scriitorul are dreptul să se arate oricum -, altfel mai bine nu-l citești. Or, curajul lui Mircea Cărtărescu de a se dezvălui chiar și în ipostaze mai puțin glorioase a rămas același în ciuda riscului ridicat (dovedit) al receptării. Cu atît mai bine pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie a jurnalului, mișcările intime chiar și parțiale
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
-mi de verbul lui Neculce și Sadoveanu, îmi părea o minune a limbii române. - Domnule profesor, ați început să vă pregătiți lucrarea de doctorat cu Lucian Blaga, apoi, înțelegem, cu Liviu Rusu. Vă rog să rememorați câteva secvențe care să dezvăluie personalitatea celor doi cărturari, nu doar în calitatea lor de coordonatori ai tezei. - O fac nu fără o strângere de inimă, căci nu mă pot extinde aici cât aș dori. L-am cunoscut pe Blaga la conferința sa despre Șaguna
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
tăcerea a luat sfîrșit, tata a început să vorbească și, pe parcursul a douăzeci de minute, mi-a revelat marile fapte ale vieții. Nu mi-a ascuns nimic.ș...ț. Și, în acest fel, am învățat taina diversității. Cărțile mi-au dezvăluit tulburătoarea țară-a-nimănui, sau zona crepusculară dintre permis și interzis, dintre legitim și excentric, dintre normal și bizar. Și această lecție mi-a rămas de atunci permanent în minte. Cînd am descoperit dragostea, nu mai eram un ageamiu." Amos Oz. Osemintele
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
Și dacă aș fi fost mai puțin hârșâit în ale vieții, cum sunt în această existență, sigur că aș fi suferit. Fără să protestez, bineînțeles, odată ce secretul este secret și prima condiție a purității sale e de a nu fi dezvăluit. Maestrul meu Mathieu Jean Caragiale, prince Bassaraba-Apaffy știa ceva în această materie: să circule printre noi în aceste sărbătorești zile ale aducerii acasă a gazetarilor răpiți, s-ar simți pe deplin satisfăcut să nu afle nimic mai mult. Iar când
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
carate? Din categoria celor ce modifică esențial viețile aleșilor prin el inițiați? Să fie, în altă dezordine de idei, vorba de un secret care ucide? Așa suna o dulce povestioară din copilăria noastră. Bântuia, cică, un secret; cum i se dezvăluia cuiva, posesorul murea. înainte însă de a închide ochii mai găsea puterea de a-l șopti la urechea altui curios, care dădea numaidecât ortul popii, mai găsind și acesta forța să-l destăinuie unui terț. Bineînțeles, și acesta dădea colțul
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Groșan merg în aceeași direcție, îndepărtându-se de nucleul dur al textualismului și descoperind în existența și experiența omului simplu zone ideale de observație prozastică. Dar, dacă aceștia nu își pot reprima întotdeauna impulsul de a-și destructura postmodernist textele, dezvăluindu-le artificialitatea inerentă, Cristian Teodorescu se plasează cu consecvență într-o postură reportericească, mergând cu camera ascunsă pe urmele celor mai prăpădiți "eroi" și făcând din istoriile lor axa de rezistență a prozei. Cele optsprezece povestiri din volumul Îngerul de la
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]