716 matches
-
803 „o metaforă extrem de exagerată pentru o virtute foarte abstractă” Robert O. Payne, op. cit., p. 23. (trad. n.) 804 Ian Robinson, art. cit., p. 26. (trad. n.) 805 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 371. 806 Ibidem, p. 372. 807 „Diacul înregistrează liniștit, dar precis, punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p. 25. (trad. n.) 218 diacul nu încearcă să convertească publicul la creștinism, nu rostește o povestire care să dezvăluie avantajele răbdării. Mai curând, istorisirea constituie exemplul dat de un filosof și clarifică o doctrină, aceea a supunerii obediente în fața divinității. Răbdarea Grizildei poate fi respinsă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decide clar dacă Grizilda este o sfântă sau doar o naivă obedientă. În Decameronul avem zece puncte de vedere, iar naratorul chaucerian ne arată că tot ceea ce personajul a înfăptuit nu stă în sfera realului, deci al credibilului.812 Povestirea diacului, cea a notarului, alături de povestirea stareței au fost catalogate în critica literară drept „religious tales”813, deoarece sunt povestiri care aduc în prim plan virtutea bunătății și a credinței, sunt sentimentale, despre mame și copii, despre sacrificiu și durere care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă, metaforic, la acest viol, pentru că nu-i acordă interes
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care tânărul diac o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această atitudine erau privite și înfățișate ca monstruoase, cum este cazul mamei sultanului, sau comice, situație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tipuri de tăcere, de la neajutorarea Emiliei până la 78 Ibidem, p. 219. 79 Ibidem, p. 220. 80 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 390. 81 Priscilla Martin, op. cit., p. 220. 38 oportunismul lui Mai, de la rezerva fermecătoare și căutată a stareței până la zgârcenia diacului de a rosti mai mult decât este necesar sau decât crede că se cuvine. Când sunt neajutorate sau le lipsește orice forță de a se impune, eroinele lui Chaucer devin tăcute sau se ascund sub fațada unei impasibilități de neperturbat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dulce ca o acadea”82, deși nu putem crede că se bucura prea mult de proaspătul soț. Personajele au diferite motive pentru a fi tăcute și își manifestă tăcerea în maniere diferite.83 Mai adoptă o tăcere strategică. Cavalerul și diacul sunt tăcuți pentru că naratorul încearcă să-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de a alege, de a dispune și de a domina. Aceeași situație o întâlneam și la personajul boccaccesc, donna Philippa, care își susținuse cu succes cauza în fața judecătorului, justificând cu îndrăzneală libertatea totală a femeii și salvându-și astfel viața. Diacul, cel cu care se găsește în conflict târgoveața, întruchipează filosofia scrisă, personifică logica masculină impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
concurează în discurs și predică, în 453 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 454 Ibidem. 455 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 109. 456 Elaine Treharne, op. cit., pp. 101-102. 457 Ibidem. 127 interpretarea Sfintei Scripturi, cu învățații (de exempu, cu diacul), „invadează teritoriul masculin al discursului”458 pentru că își arogă dreptul de a face exegeză biblică, ceea ce unei femei îi era cu desăvârșire interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
X. 9 - își menține promisiunea făcută soțului, devenind un model al soției fidele și iubitoare; Emilia din Il Teseida sau din Povestirea cavalerului, Constanța din Povestirea notarului, Prudenția din Povestirea lui Melibeus, Griselda din X. 10 sau Grizilda din Povestirea diacului, Dorigena din Povestirea răzeșului). Multe din aceste donne angelicate devin simboluri ale virtuților creștine, sunt mai mult alegorii decât personaje verosimile, au însă și defecte, slăbiciuni, inconsecvențe care le umbresc statutul de exemple morale, și asupra unora, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
marionetă, și nu o personalitate cu o forță distinctă, cu un ideal bine conturat. „Constanța apare triumfătoare în finalul istorisirii, căsătorindu-se cu Alla și revenind în domeniul tatălui său, dar este o victorie patriarhală, goală. Asemenea Grizildei din Povestirea diacului, care în final se instalează în sânul familiei și se presupune că devine fericită, după ce a fost nemilos încercată de soțul ei, Valter, este și Constanța - care pe parcursul povestirii seamănă cu un erou plecat într-o căutare, trecând prin aventuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin faptele proprii, ca celebrele personaje biblice Avraam sau Iov.781 Diacul, unul dintre cei care au decis să pornească în veselul pelerinaj spre Canterbury și să se supună convenției rostirii unei povestiri pe cale, răspunde cu aplomb la provocarea lansată de târgoveața din Bath, propunându-și să-i ofere o replică pozitivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb.” William Hazlitt, On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
On Chaucer and Spenser, în Lectures on the English Poets and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
virtute și-n răbdare.”806 Povestirile în care apar donne angelicate sunt nerealiste și devin metafore ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
803 „o metaforă extrem de exagerată pentru o virtute foarte abstractă” Robert O. Payne, op. cit., p. 23. (trad. n.) 804 Ian Robinson, art. cit., p. 26. (trad. n.) 805 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 371. 806 Ibidem, p. 372. 807 „Diacul înregistrează liniștit, dar precis, punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
punctele pe care le dezbate târgoveața, când glumește pe seama căsniciei percepute ca o sclavie, și are dreptate atunci când numește doctrina ei cea a unei secte.” Ian Robinson, art. cit., p. 29. (trad. n.) 808 Ibidem, p. 25. (trad. n.) 218 diacul nu încearcă să convertească publicul la creștinism, nu rostește o povestire care să dezvăluie avantajele răbdării. Mai curând, istorisirea constituie exemplul dat de un filosof și clarifică o doctrină, aceea a supunerii obediente în fața divinității. Răbdarea Grizildei poate fi respinsă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decide clar dacă Grizilda este o sfântă sau doar o naivă obedientă. În Decameronul avem zece puncte de vedere, iar naratorul chaucerian ne arată că tot ceea ce personajul a înfăptuit nu stă în sfera realului, deci al credibilului.812 Povestirea diacului, cea a notarului, alături de povestirea stareței au fost catalogate în critica literară drept „religious tales”813, deoarece sunt povestiri care aduc în prim plan virtutea bunătății și a credinței, sunt sentimentale, despre mame și copii, despre sacrificiu și durere care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă, metaforic, la acest viol, pentru că nu-i acordă interes
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care o avea, nu era luată în considerație pentru calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care tânărul diac o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și este mântuitoare, apoi înalță smerite și calde rugăciuni către Dumnezeu, mulțumindu-I, căci suferința de acum - o adevărată dovadă a milei și iubirii divine - le este celor încărcați de păcate purificatoare de suflet, iar drepților aducătoare de cununi veșnice. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]