1,829 matches
-
de suportul politic și administrativ al autorităților. Planurile de amenajare trebuie să includă: - identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea cu evidențierea problemelor si disfuncționalităților (pornind de la setul de „indicatori de analiză și evaluare” și de la componentele caracteristicilor economico-sociale, grupate pe domenii); - diagnoza problemelor și evaluarea decalajului dintre situația actuală și cea anticipată și dorită pentru orizontul stabilit; - strategia de dezvoltare spațială și programul de măsuri. PATN reprezintă sinteza programelor strategice și sectoriale pe termen mediu și lung pentru teritoriul național și este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societate. Modelele de justiție socială stau la baza formulării ideologiilor politice și la definirea - în termeni operaționali - a obiectivelor sociale generale. Formularea obiectivelor în termeni operaționali (deci măsurabili) impune, cu necesitate, depășirea nivelului valoric-normativ și utilizarea unor metode empirice de diagnoză a problemelor sociale concrete și de evaluare a intervențiilor proiectate. În lipsa unor abilități de analiză empirică sistematică, p.s. - în măsura în care pot fi formulate în termeni operaționali - vor funcționa „în gol”. „A știi cum să intervii presupune, deci, a știi cu precizie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale societății americane. Nu întâmplător, unul dintre cele mai populare cursuri din universitățile americane este „Probleme sociale”. În formularea unei p.s. pot fi identificate 5 teme distincte: 1. identificarea p.s.: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități de dezvoltare; 2. diagnoza naturii p.s.; 3. determinarea magnitudinii ei; 4. identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege o soluție sau un pachet de soluții; în această categorie intră, firește, și identificarea și mobilizarea resurselor necesare soluționării p.s.; 5. voința
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale Nu există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși elemente ale acesteia există în mare măsură. Este nevoie o structurare a metodelor deja existente de analiză a p.s.. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale. În diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a. identificarea problemei: delimitarea unui fenomen/ proces care actual sau potențial afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
coerentă de analiză a problemelor sociale, deși elemente ale acesteia există în mare măsură. Este nevoie o structurare a metodelor deja existente de analiză a p.s.. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale. În diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a. identificarea problemei: delimitarea unui fenomen/ proces care actual sau potențial afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii p.s. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin adecvate, ci o parte crucială a procesului de funcționare a sistemelor sociale. Analiza p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare socială, are în principal, două direcții de schimbare, și anume: trecerea de la simpla aplicare a legislației de către instituțiile administrației de stat la administrarea pe programe de dezvoltare, concomitent cu derularea procesului de descentralizare în sensul activizării administrației locale în diagnoza problemelor cu care se confruntă, a mobilizării de resurse și a dezvoltării de programe proprii (Zamfir, 2004, p. 15). Paradigma dezvoltării presupune, astfel, identificarea problemelor sociale existente și dezvoltarea de programe pentru a le soluționa. Știința politică s-a îndreptat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsurilor de combatere a acestora. MMSSF și CASPIS au elaborat „Memorandumul Comun de Incluziune Socială” (JIM), document deosebit de util pentru viitoarele politici și strategii de susținere a incluziunii sociale. Rolul acestui document nu a fost doar de a face o diagnoză a problemelor României, ci mai ales de a stabili principale politici sociale pe care Romania trebuie să le aplice în scopul reducerii semnificative a s. și a promovării incluziunii sociale. Tipuri de sărăcie Amploarea s. și necesitatea politicilor sociale adecvate a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
practice pe baza unor repere clare și a condițiilor de calitate și competență socială. Evaluarea și monitorizarea sistemului de asistență socială au în vedere acțiunea sistematică, instituționalizată și continuă de urmărire a progreselor vizibile în sistem prin: - stabilirea corectă a diagnozei celor în dificultate; - măsurarea intervenției și a acțiunilor cu ajutorul indicatorilor sistemului; - estimarea periodică a eficienței/ineficienței rezultatelor; - corectarea planurilor de acțiune în acord cu dinamica și profilul nevoilor; - reevaluări continue a activităților din sistem care să permită un feedback semnificativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acțiunilor cu ajutorul indicatorilor sistemului; - estimarea periodică a eficienței/ineficienței rezultatelor; - corectarea planurilor de acțiune în acord cu dinamica și profilul nevoilor; - reevaluări continue a activităților din sistem care să permită un feedback semnificativ pentru noile intervenții și schimbări. Astfel, în cadrul diagnozei nevoilor de asistență socială vom măsura gradul și amplitudinea modului de acoperire a acestora de către sistemul național de asistență socială prin: a) evidențierea nevoii reziduale de asistență socială; b) stabilirea priorităților în asistență socială raportată la acțiuni efective de soluționare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
spre cerințele beneficiarilor: MMSSF, MS, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, MJ, MI, ANPC, ANPF etc. și pornesc în formularea planurilor și a programelor de învățământ de la structura complexă a nevoilor specifice persoanelor și grupurilor în dificultate, de la o diagnoză clară a problemelor sociale de la noi. C. Evaluarea privind formarea specialiștilor: 1. Eforturile făcute de către România în ultimii doi ani privind protecția și asistența persoanelor/grupurilor cu risc crescut, apreciate atât de observatorii externi ai Comisiei Europene, cât și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alese, Editura Ankarom, Iași, 1997. Zamfir, E., Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Bădescu, I; Zamfir, C. (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., Surse ale excluziunii sociale în România, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4, 2004. Zamfir, E.; Zamfir, C., Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie din Universitatea de Vest, Timișoara și doctorand în psihologie organizațională la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Susține cursul și seminarii de psihologie experimentală și metodologia cercetării. Interesele de cercetare se înscriu în sfera diagnozei organizaționale, problematica deciziei în organizații, rezolvarea conflictelor. A publicat mai multe articole în reviste de specialitate sau în volume colective și este coautor la: Provocările managementului: Puterea și Conflictul(1998); Curs de statistică aplicată în științele sociale, vol II (1999
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de studii, parcurg discipline ca Psihologia Organizațională, Tehnici și Metode în Psihologia Muncii și Industrială, urmate de Psihologia Managerială în anul IV, iar în cadrul studiilor postuniversitare în domeniul PMO, aprofundează disciplinele Psihologia Conducerii, Managementul Resurselor Umane, Evaluarea și Aprecierea Personalului, Diagnoza și Dezvoltarea Organizațională. Așa se explică faptul că anumite teme „clasice”, care apar în majoritatea manualelor de PMI/ O nu se regăsesc în acest curs. Pentru a continua ceea ce începe acest manual, în planurile colectivului nostru, pe termen scurt, figurează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din urmă putem afirma că există o similitudine între subiecții 1 și 3, respectiv între 2 și 4, deși media lor cu privire la variabila vizată este diferită. Iliescu (2003), aplicând o metodologie Q în analiza rezultatelor obținute prin proba FOCUS de diagnoză a culturii organizaționale, identifică nominal trei categorii de persoane în organizația testată: „resemnații” - oamenii care se complac în situația actuală, pe care o percep ca fiind pozitivă; „respinșii” - se simt foarte nesiguri de situația lor la momentul respectiv în organizație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
puteți efectiv asculta în timp ce vorbiți. CUVINTE CHEIE comunicare organizațională rețele de comunicare bariere comunicaționale informația - resursă conceptuală sistem informațional instrumentele comunicării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ: Bogáthy, Z. (1999). Negocierea în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Chirică, S. (1996). Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție. ClujNapoca: Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”. Radu, I., Matei, L., Iluț, P. (1994). Psihologie socială. ClujNapoca: Editura EXE S.R.L. Robbins, S.P. (1991). Organizational Behavior: Conceps, controversies and application, New York: PrenticeHall. Stanton, N. (1995). Comunicarea. București: Editura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de companii braziliene a arătat că, implementarea este mult mai facilă și eficientă dacă se realizează în baza unei acurate planificări a resurselor materiale, financiare și umane. 2003 Evoluția preocupărilor angajaților pe parcursul implementării ERP Bareil Celine Elaborarea unui instrument de diagnoză a reacțiilor și preocupărilor angajaților survenite în urma inducerii unei schimbări organizaționale specifice. 2003 Povești despre învățare: cum noua reformă universitară influențează procesul educativ de Vito Piscicelli Paola Farnese Maria Scatolini Ezio Reforma învățământului superior nu implică doar o reorganizare a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Chen, X.P. & Bachrach, D.G. (2003). Tolerance of free-riding: The effects of defection size, defection pattern, and social orientation in a repeated public goods dilemma. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 90, 139-147. Chirică, S. (1996). Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție. ClujNapoca: Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”. Chirot, D. (1996). Societăți în schimbare. București: Editura Athena. Chmiel N. (ed.) (2000). Introduction to Work and Organizational Psychology. Oxford: Blackwell Publishers. Clifford, J. (1994), „Job Analysis: Why Do It
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea experimentului și testarea ipotezelor de studiu; diagnoza nevoilor de formare managerială printr-o analiză pe trei niveluri (organizațional, al posturilor și al indivizilor); realizarea programului propriu-zis de antrenare; recoltarea și analiza statistico-matematică a datelor; interpretarea rezultatelor și formularea unor concluzii. Strategia de cercetare pe care am utilizat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost ajutați să nu își formeze expectanțe exagerate referitoare la rezultatele antrenării în plan organizațional), existând disponibilitatea reală de a continua intervenția organizațională în direcția generalizării proiectului pilot. Concluziile pe care ni le permite această cercetare sunt: De multe ori diagnoza nevoilor de antrenare este mai importantă chiar decât alegerea unei tehnici particulare de antrenare. Datele obținute sugerează că modelul antrenării este mai eficient decât modelul self-made-manager, ce domină în prezent realitatea organizațională românească. Un program de antrenare se dovedește a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în vederea optimizării stilului de conducere, valorificării elementelor pozitive ale comportamentului și minimizării efectelor negative. Pentru fundamentarea cercetării de față am recurs la interpretarea personalității liderilor din perspectiva conceptului de tip psihologic dezvoltat de Carl Jung, evaluat cu ajutorul MBTI, instrumentul de diagnoză pihologică creat de Katherine Briggs și fiica sa, Isabel Briggs (Myers I.B.; McCaulley M.H., 1985). Astăzi, organizațiile realizează tot mai mult că procesul calității trebuie efectuat de către oameni și fiecare tip psihologic este o entitate care își aduce contribuția la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psychology are operationalized and some future development directions and perspectives for the psychosocial health and occupational stress management in the XXI century are discussed. Key words: occupational stress, stress management, occupational health, psychosocial health. 1. Cadrul conceptual și metodologic pentru diagnoza și intervenția eficientă în managementul stresului ocupațional și promovarea sistematică a sănătății în muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce se desfășoară în baza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și competența de a propune modele teoretico-metodologice și de a aplica strategii complexe de diagnoză și intervenție sau management (profilaxie și tratament) pentru combaterea și reducerea efectelor negative ale S.O. la nivel organizațional și individual revin specialiștilor, care iau în calcul relațiile dinamice și specifice dintre multitudinea de stresori (antecedente), moderatori, mediatori și efecte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale stresorilor specifici profesionali, un număr considerabil de abordări sistematice și instrumente și-au propus o caracterizare mai comprehensivă a stresorilor din mediul muncii, incluzând măsurarea efectelor, strain-urilor și moderatorilor/mediatorilor relației stresor-strain. Alegerea unui instrument de măsurare și diagnoză a S.O. este în mod clar dependentă de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]