36,271 matches
-
mare scriitor din timiditatea criticii și a cititorilor în fața cantității romanelor sale. Jocul seamănă cu acela din toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E adevărat și că volumele de eseuri (în răspăr, 2000 și cel de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu simple articole, ci unele adevărate studii, foarte multe în regim de serial, dar
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
eines skeptischen Phantasten; Schopenhauer und die wilden Jahre des Philosophen; Wieviel Wahrheit braucht der Mensch? Über das Denkbare und Das Lebbare; Ein Meister aus Deutschland. Heidegger und seine Zeit; Das Böse oder das Drama der Freiheit; Nietzsche. Biographie seines Denkes. Dialogul a avut loc la standul Editurii Hanser unde a acceptat să stăm de vorbă, senin și liniștit, în fața microfonului, în vîltoarea și forfota atît de specifice Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main. R.B.: Domnule Rüdiger Safranski, cam în urmă
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Carmen Firan Carmen Firan: Dialogul nostru se poartă, iată, la doar câteva zile de la moartea lui Ștefan Aug. Doinaș, urmat în lumea umbrelor de soția sa Irinel. "Ne mor poeții" mari - Gellu Naum, acum Doinaș. I. D. Sârbu avea și el destinul legat de întâlnirea cu
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
care pot aduce momente de relaxare. Probleme "filosofice" ca raportul dintre original și copie, dintre parte și întreg, ce este metafora sau ce înseamnă să fii înțelept devin simple jocuri în "poveștile" din cele două manuale. Iată cum sună un dialog "socratic" între Ruxi și prietena ei cea mai bună: " Isabela, de ce vorbesc oamenii? Isabela a strîns din buze de parcă ar fi vrut să fluiere, pe urmă a spus rar: - Cred că oamenii vorbesc pentru că vor ca ceilalți să afle ce
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
cu blănuri groase, de bărcuțele de hîrtie din congelatorul zanussi printre care zăbovesc foci cu priviri întrebătoare" (30 noiembrie). Extraordinarei îngrămădiri de obiecte i se adaugă peisaje urbane halucinante, topite în fizionomia unui personaj de neidentificat - cu care se poartă dialoguri imaginare - degenerînd apoi în îndepărtate și ireale, exotice decoruri: "într-una din serile acelea de noiembrie cînd număram crăpăturile din asfaltul ud - noiembrie zdrențăros și ploios, noiembrie cu frunze galbene și dromaderi în vitrine - trebuie să-ți pui mănușile, e
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
țuică. După cum spune autorul, "Toate lucrurile importante încep prin a fi figuri de stil". Adagiul apare într-un text despre migrația materiei cenușii sub forma unui stol romantic de creiere zburătoare, contemplat de franțuzul Alphonse și de Narator, într-un dialog pastișat după cunoscutul model maieutic platonician. Autorul tratează în spirit postmodern, cu ironie și gust pentru un "realism magic" moldovenesc narațiuni originale, pe care le dezvoltă imaginativ și voluptuos până la ultimele consecințe. Culoarea locală este, de fapt, una dintre cele
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
cerințe din programa școlară. Cu profesionalism și amabilitate, conducerea teatrului ne-a oferit spectacolul Și mai potoliți-l pe Eminescu, versiunea scenică Grigore Gonța și Cristian Teodor Popescu, primul semnând și regia. Înainte de a vedea spectacolul, într-un foarte scurt dialog cu regizorul, l-am întrebat dacă există și valențe polemice în ceea ce urma să ne ofere. M-a privit puțin surprins de întrebare, ca în final să-mi răspundă afirmativ. Spectacolul este inspirat din perioada când poetul a lucrat la
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
rafinate, ideea tăcerii, a îngropării Adevărului. De aceea, ultima secvență a "versiunii scenice" după care ceea ce făcea poetul stătea la baza unei conspirații împotriva celor două imperii (rus și austro-ungar) ni s-a părut a fi cel puțin discutabilă. În dialogul dintre actori și cei aproximativ două sute de elevi ce-au asistat la spectacol nu s-a discutat nimic din toate acestea. Folosind însă prilejul oferit de Teatrul Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
cu cât, la un moment dat, pot alcătui o majoritate. Tragedia e că maladia lor nu este decât un efect. Cauza e de natură mult mai primitivă: dorința de a trăi aproape exclusiv biologic. P.S.: Toate întâmplările, personajele și citatele/ dialogurile conținute în partea narativă a textului de mai sus sunt absolut reale.
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
încerc să îmi construiesc conceptele critice. Pentru perioada postbelică, eclectismul mi se pare a fi cerut chiar de obiect, construit el însuși pe cele două dimensiuni, care, din câte îmi dau eu seama, nu au fost puse până acum în dialog una cu alta. Pe de o parte, semnificațiile operei de rezistență au o miză utilitară, poate la fel de pregnantă ca la pașoptiști. Pe de alta, opera și-a asigurat autonomia în raport cu politica oficială prin pretenția de a fi artă pură. Tocmai
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
să fluier, fluier, despre recuperarea delincvenților, sau montarea lui Radu Apostol de la Teatrul Creangă cu piesa Acasă (unde viața copiilor străzii era "jucată" chiar de ei) - se adună, de fapt, într-un program artistic: tinerii creatori vor să intre în dialog cu colegii lor de generație, fie ei câștigători de olimpiade sau producători de fapte diverse. Răzbate din discursul lor o nevoie acută de adevăr, mai puternică decât cea a necesității elaborării mijloacelor prin care acest adevăr poate fi comunicat celor
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Se vor bucura ei când și dacă vor veni la teatru? Personal, sunt gata să-mi înving reflexele pudibonde de dragul adevărului, de dragul atragerii unui public proaspăt, dar teamă mi-e că rezultatul va fi la fel de concludent ca introducerea șamotei în dialogul dramatic. Faptul că oamenii vorbesc altfel, este o dovadă că ei gândesc și simt altfel? Poate. Sunt alături de tinerii, de altfel atât de politicoși în viață, chiar dacă atunci când, în încercarea de a răspunde la această întrebare, ei își ies atât
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
și acest fel de sectarism, fanatic și strâmt la minte, a devenit pentru mine, de mult timp, insuportabil. Antisemitismul dnei Găzdaru mi-a părut de neconceput”. În aceeași ordine de idei, reținem două extrase dintr-o dezbatere a Grupului de Dialog Social, datată 19 februarie 2003, În care Moshel Idel se pronunța În cunoștință da cauză: „Cărțile despre care ați vorbit au apărut fără nici o problemă În Israel. Aproape toate recenziile au fost lungi și pozitive. Nu este o campanie Împotriva
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
a privatului: e permisă orice critică atîta vreme cît ea nu pune în pericol ordinea socială, adică atît timp cît e privată, de unde iluzia unei oarecare libertăți de expresie. Un document extrem de interesant din partea celui care oferise deja cititorilor minunatele dialoguri cu Henri Stahl. Zoltán Rostás, Chipurile orașului. Istorii de viață în București. Secolul XX, prefață de Andrei Pippidi, Iași, Polirom, 2002, 400 pag., 169.000 lei
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
obscene, impresia unei lumi fără comunicare, un Babel al replicilor de toate felurile. Interjecțiile, fragmentele de conversație, repetările, forțează implicaturile și adunarea cioburilor într-o scenă cît mai unitară. Unele poeme par monologuri dramatice descompletate, altele aduc a frînturi de dialoguri: "Doamne Sfinte/ puii mei hai mă of Doamne/ sunteți dacă sunteți/ că nu că ce că ah/ o sărbătoare în capul meu/ în mine"; "bineînțeles că la el mă gîndeam/ ce cauți tu acolo bestie/ citesc și-l caut pe
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
de la Universitatea Californiei din Berkeley și îngrijea Muzeul de Antropologie și Etnologie al universității. încă de la prima lor întâlnire, i-a spus lui Ishi că-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat. Dialogul în limba sa i-a inspirat lui Ishi încredere. Nu i-a venit să creadă că un alb îi știa limba. Profesorul i-a oferit lui Ishi o cameră în incinta muzeului și a înregistrat un întreg dicționar yahi, cu
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
din România. Puteam, așadar, să ies din "contextul" previzibil, participînd la o împrejurare ce nu mi-ar fi cerut neapărat prezența. Pe doamna Logadi o cunoscusem puțin, în 1962, cînd îi luasem un interviu pentru Gazeta literară; fusesem încîntată de dialog, dar cînd îl trecusem în pagină mi se părea neîndemînatec și crispat. Cred că dacă ar fi fost distantă sau plictisită m-aș fi ambiționat s-o provoc și, poate, interviul ar fi căpătat nerv, dar interlocutoarea era fermecătoare, expresivă
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
interviul ar fi căpătat nerv, dar interlocutoarea era fermecătoare, expresivă, lucidă în amintiri și plină de nuanțe în cuvînt. Încercam o senzație necunoscută pînă atunci: parcă devenisem, dintr-odată o străină care înțelege limba română dar nu stăpînește vocabularul necesar dialogului. Evocările doamnei Logadi nu aveau nimic elegiac sau solemn; cu o mare naturalețe imaginativă știa să reconstituie concretețea unui gest sau farmecul unui tic verbal, care doar ei îi mai suna în auz. La un moment dat, vorbindu-mi despre
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
de cele mai multe ori străvezii, puerile și facile) sunt "vânate" și disecate cu meticulozitate de Rodica Zafiu. Astfel, retorica titlurilor, narativizarea și ficționalizarea senzaționalului (mergând până la exemple concrete, cum este cazul violului), literaturizarea articolelor de ziar (naratorul și timpul ficțiunii), stilistica dialogului cu cititorii, clișeele figurilor semantice (de remarcat fragmentele dedicate preluării în presă a unor expresii eminesciene și caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum și scurtele analize dedicate cronicii, interviului și anchetei (R. Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
cîteva dicționare străine ca să încropești o notă lexicală coerentă și care reprezintă o bucățică microscopică din manual. Dar nu ai voie să lași nimic la voia întîmplării. îți trebuie mintea limpede tot timpul, pentru că imaginezi și cîntărești cuvinte dintr-un dialog purtat cu cineva care nu e de față. Cineva care trebuie să înțeleagă și să guste, care n-are voie să se plictisească. în ce te privește, nu ai voie să fii bolnav, chiar cînd ești bolnav, nu ai dreptul
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci de ori mai mari), cât costă el, de fapt? Măcar la această întrebare ar fi putut să răspundă polițiștii metamorfozați în precupețe. Cum partea lor tare nu e dialogul, răspundem noi: prețul unui ou românesc este echivalentul efortului găinii de a-l produce plus costul trândăviei oamenilor cu bulan, ieșiți din somnolență doar când începe să se audă girofarul limuzinei prim-ministeriale.
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Miriam are de reconciliat modelul feminin ascetic-frigid, fixat în schema sacrificiu-victimizare impus de mamă, cu nevoia lui Paul de a avea o parteneră independentă. Romanul oferă, inclusiv la relectură, surpriza unei înțelegeri puțin obișnuite a "problemelor de suflet", iar extraordinarele dialoguri ale lui Lawrence păstrează, în traducere, savoarea întreagă. D.H. Lawrence - Fii și îndrăgostiți, Traducere de Antoaneta Ralian, Editura Polirom, Iași, 2002
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
despre acest mit din poveștile profesorilor sau marilor actori și oameni de teatru. Parcurgerea acestui text este un curs condensat al unei mari lecții de teatru, o confesiune pe care Radu Penciulescu i-a făcut-o lui George Banu în dialogul pe care l-au avut acum doi ani undeva, într-un loc liniștit din Franța. Frumoasa traducere îi aparține Deliei Voicu. (M.C.) * Îmi place întotdeauna să pornesc de la ceea ce elevul aduce el însuși ca încărcătură de viață. Ceea ce contează la
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
de către muzicologii Ulrich Dibelius, Gisela Gronemeier și Reinhard Oehlschlägel, conține un dosar impresionant despre compozitorul român Ștefan Niculescu. Lucrările și ideile sale artistice sunt dezbătute amplu, cititorului fiindu-i oferite perspective diferite de a percepe personalitatea lui Ștefan Niculescu: un dialog cu György Ligeti și Karsten Witt, un studiu al lui Thomas Beimel, o scriere recentă a compozitorului despre local și global în muzică și, nu în ultimul rând, o miniatură muzicală pentru două saxofoane - Chant-Son - tipărită în manuscris, spre edificarea
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
I). Multiplicitatea, pe de altă parte, va fi asimilată mai întâi cu textura (o zonă muzicală aglomerată, ce conduce spre o percepție globală a sonorității), apoi - pe parcursul timpului - se va închega în "spectrul plus diatonie" (cum îl numește Ligeti în dialogul menționat mai sus) din Cantos sau agregatele acordice imense, asemenea unor coloane de foc din Deisis și Litanii. Dar dincolo de aceste manifestări sonore ale fiecărui termen al binomului Unu-Multiplu, ceea ce impresionează la Niculescu este modalitatea de alternare a lor
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]