772 matches
-
Oaks, CA: Sage. Amir, Y., Sharan, S., & Ben Ari, R. (1984). Why integration? In Y. Amir & S. Sharan (Eds.), School desegregation (pp. 1-20). London: LEA. Bakan, D. (1966), The duality of human existence. Boston: Beacon. Bakhtin, M. M. (1966), The dialogic imagination. Austin: University of Texas Press. Bales, R.F. (1958), Task roles and social roles in problem solving groups. In E.E. Maccoby, T.M. Newcomb & E.L. Hartly (Eds.), Reading in social psychology (pp. 437-447), New York: Holt. Barnett, W.S. (1993). Benefit cost
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Thousand Oaks, CA. Amir, Y., Sharan, S., Ben Ari, R. (1984), „Why integration?”, în Y. Amir și S. Sharan (eds), School desegregation (pp. 1-20), LEA, Londra. Bakan, D. (1966), The duality of human existence, Beacon, Boston. Bakhtin, M.M. (1981), The dialogic imagination, University of Texas Press, Austin. Bales, R.F. (1958), „Task roles and social roles in problem-solving groups”, în E.E. Maccoby, T.M. Newcomb și E.L. Hartly (eds), Reading in social psychology (pp. 437-447), Holt, New York. Barnett, W.S. (1993), „Benefit cost
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
har"c. De aici se poate merge, prin raccourci (adică short cut în limba română de azi) la tendința eseistului de a amesteca limbile, de a trece de la una la alta. Mai mult, condiția de "anarh" (autoproclamată în Defensio auctoris dialogica) ar fi explicabilă prin atmosfera plină de neorânduială specifică a adunărilor acelor "sectanți". Toate bune și frumoase (pentru cei care doresc doar explicații) numai că pornografia (asumată chiar de LP) precum și alte spuse și face "horrifiques" nu se încadrează aici
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
introducere unor noi cursuri în Facultățile de Teologie pare stringentă. Teologia este o artă a conversației pe verticala dumnezeirii și orizontala lumii. Un curs de propedeutică pentru studenții din anul I s-ar impune tocmai în sensul reabilitării acestei vocații dialogice a teologiei. Teologia este un act neîntrerupt de mărturisire a revelației lui Dumnezeu prin conversația cu Scripturile, cu tradiția Bisericii și cu toate culturile religioase ori atee care refuză - tacit sau explicit - Vestea cea Bună. Școlile de preoți trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
anticipație ale comprehensiunii demonstrează natura culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia subînțeles cu tradiția. Atât individualismul, cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic) de apariție, comprehensiune și explicitare a unui sens. Cercul hermeneutic nu mai este considerat un viciu regresiv. Înrădăcinarea omului în istorie ține de determinarea noastră funciară. Apartenența noastră la tradiție și toate medierile lingvistice și axiologice pe care această apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ajunge la rugăciunea netulburată de gânduri și domnește, ca un căpitan peste un vas, chiar și asupra celor mai fine mișcări ale sufletului și trupului. Realizarea principiului ipostatic nu ține deci de o simplă decizie intelectuală de a îmbrățișa „personalismul dialogic” al teologilor moderni, ci de un mod al existenței plenare, cea care caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
făcut pentru oameni lipsiți, în covârșitoarea lor majoritate, de orice vigilență critică, pasivitatea totală la care rețeta ortodoxă îi condamnă pe credincioșii Bisericii nu poate stârni, printre noile generații, decât indignare și revoltă. Păstorii Bisericii trebuie să redescopere urgent discursul dialogic și dramatic, pentru a vorbi nu atât cu sfinții de pe pereți, ci cu păcătoșii din naos. Ritualismul - adică mistagogia degradată la nivelul unei gestici mimetice - aproape că nu mai lasă loc catehezei. Instrucția biblică este confiscată de predici moralizatoare care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a istoriei, care își extinde semnificația în tot ceea ce omul trăiește și face. Dumnezeu și omul se află, prin urmare, într-un mod de a fi unul cu celălalt, mod ce își găsește exprimarea printr-o relație. Relația este numită dialogică, pentru că raportul existențial între Dumnezeu și om se fundamentează pe capacitatea amândurora de a dialoga. Aceasta se probează în istorie și în cotidian, prin recunoașterea unor momente concrete, numite situații privilegiate ale acestui dialog, printre care se numără și sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omul să poată privi și aborda acest sacrament ca un moment original și unic în esența sa, în care se întâlnește cu Dumnezeu și experimentează fidelitatea milostivirii sale. Atenția și atitudinea de analiză asupra acestui argument sunt justificate în măsura în care procesul dialogic din cadrul celebrării sacramentului reconcilierii favorizează apropierea creștinului de Dumnezeu și așezarea acestuia într-un raport corect cu Creatorul său. Aprofundarea unei asemenea tematici este de actualitate și totodată necesară, îndeosebi când se remarcă incapacitatea omului de a se privi pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe Dumnezeu, de a-și vedea păcatele și a nădăjdui în ajutorul milostiv divin, sau când se constată ignoranța tot mai repetată a acestuia în fața chemării divine de a se întâlni. Susținem că sublinierea și întreținerea corectă a unui proces dialogic, ca parte evidentă a reconcilierii sacramentale, constituie un instrument concret pe care acțiunea pastorală a Bisericii îl poate lua în considerație în cadrul activității sale și de care se poate folosi în celebrarea sa sacramentală. Construcția lucrării s-a realizat prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în împlinirea dorinței de comuniune și iubire dintre Dumnezeu și om. Aceasta nu se întâmplă oricum și oriunde, ci structurat într-un proces, în speță, sacramental, fapt pentru care am apelat, în formularea temei noastre, la două sintagme elocvente: „proces dialogic” și „sacrament al reconcilierii”. Ele conduc spre indicarea unui scop precis și spre delimitarea unei zone concrete de aprofundare, determinând și denumirea cercetării noastre: „Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii”. Propunând acest titlu, recunoaștem că sintagma „sacramentul reconcilierii” nu este unica
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt pentru care am apelat, în formularea temei noastre, la două sintagme elocvente: „proces dialogic” și „sacrament al reconcilierii”. Ele conduc spre indicarea unui scop precis și spre delimitarea unei zone concrete de aprofundare, determinând și denumirea cercetării noastre: „Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii”. Propunând acest titlu, recunoaștem că sintagma „sacramentul reconcilierii” nu este unica posibilitate de a indica nominal acest eveniment, însă considerăm că ea reflectă elocvent primul efect al celebrării sacramentului: reconcilierea omului cu Dumnezeu. Acest lucru este subliniat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și cu învățătura predicată și aplicată de Magisteriul Bisericii. Conținutul lucrării se structurează în cinci capitole, dorind să urmărească în mod coerent tematica propusă - procesul dialogic în sacramentul reconcilierii - făcând apel, în abordarea sa, la diferite dimensiuni (teologică, filosofică, antropologică și psihologică). Fără a căuta să îndepărteze atenția noastră de la esența sacramentului, aceste dimensiuni conlucrează, într-un mod sau altul, la realizarea sa, facilitând o înțelegere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
actual al vieții sacramentale, mobilizându-și atenția mai mult asupra situației concrete contemporane în care Biserica se află și în care creștinul își manifestă credința. În primul capitol, vom prezenta relația dintre Dumnezeu și om, ca o relație în sine „dialogică”, bazându-ne pe convingerea că ambii - Dumnezeu și omul - sunt ființe dialogice, deschise una spre cealaltă. Aceasta se fundamentează pe faptul că omul este caracterizat de relație și că nu poate exista decât într-un raport cu cineva, cu care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contemporane în care Biserica se află și în care creștinul își manifestă credința. În primul capitol, vom prezenta relația dintre Dumnezeu și om, ca o relație în sine „dialogică”, bazându-ne pe convingerea că ambii - Dumnezeu și omul - sunt ființe dialogice, deschise una spre cealaltă. Aceasta se fundamentează pe faptul că omul este caracterizat de relație și că nu poate exista decât într-un raport cu cineva, cu care să folosească un limbaj și să dezvolte un dialog. Este necesar ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezvolte un dialog. Este necesar ca dialogul să se distingă de orice altă formă de comunicare, pentru că numai dialogul prețuiește valoarea interlocutorului, dorind salvarea relației cu orice preț. Se identifică apoi modalitățile concrete prin care omul se găsește în raport dialogic cu Dumnezeu și se subliniază momentele privilegiate ale acestui dialog. Acest conținut, al primului capitol, nu vrea decât să pregătească o înțelegere mai amplă a semnificației procesului dialogic în viața creștinului și, într-un mod particular, în celebrarea sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Se identifică apoi modalitățile concrete prin care omul se găsește în raport dialogic cu Dumnezeu și se subliniază momentele privilegiate ale acestui dialog. Acest conținut, al primului capitol, nu vrea decât să pregătească o înțelegere mai amplă a semnificației procesului dialogic în viața creștinului și, într-un mod particular, în celebrarea sacramentului reconcilierii. În al doilea capitol, atenția se îndreaptă către sacramentul reconcilierii propriu-zis, însă în mod diacronic, din prisma evoluției istorice și a aspectelor dialogice care pot fi întâlnite în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai amplă a semnificației procesului dialogic în viața creștinului și, într-un mod particular, în celebrarea sacramentului reconcilierii. În al doilea capitol, atenția se îndreaptă către sacramentul reconcilierii propriu-zis, însă în mod diacronic, din prisma evoluției istorice și a aspectelor dialogice care pot fi întâlnite în acest parcurs. Vom reafirma că sacramentul reconcilierii își are fundamentul în Sfânta Scriptură, ambient în care exista deja ideea păcatului și a reconcilierii cu Dumnezeu, chiar dacă într-o altă formă decât cea actuală. Vom observa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astăzi celebrarea acestui sacrament, situație marcată de crize și provocări, fapt care cere o atenție deosebită din partea Bisericii și a credincioșilor, precum și căutarea de soluții. În al treilea capitol, cercetarea își va concentra demersul asupra unor aspecte concrete ale procesului dialogic din sacramentul reconcilierii, proces care are loc, în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în considerație în acțiunea sa contemporană, manifestând un interes deosebit în pregătirea penitenților și a confesorilor. Ea poate propune atenției creștinilor și alte elemente particulare ce sunt relevante celebrării sacramentului reconcilierii și implicit derulării în mod eficace a unui proces dialogic în cadrul aceluiași sacrament. Concluzia vrea să sublinieze atât importanța acestui sacrament în viața creștinului, cât și a procesului dialogic care se realizează în interiorul celebrării sacramentale a reconcilierii. Prin aceasta, creștinul are posibilitatea de a fi într-un mod special în raport cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atenției creștinilor și alte elemente particulare ce sunt relevante celebrării sacramentului reconcilierii și implicit derulării în mod eficace a unui proces dialogic în cadrul aceluiași sacrament. Concluzia vrea să sublinieze atât importanța acestui sacrament în viața creștinului, cât și a procesului dialogic care se realizează în interiorul celebrării sacramentale a reconcilierii. Prin aceasta, creștinul are posibilitatea de a fi într-un mod special în raport cu Dumnezeu, care este mereu deschis spre relație și dialog și care se manifestă în mod original față de om prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu „un șantier mereu deschis în care lucrează teologi și moraliști, liturgiști și canoniști, psihologi și sociologi și unde poporul creștin își încarnează chemarea universală la sfințenie”. Acest lucru trezește în fiecare din noi interesul, fascinația și implicarea pentru ca procesul dialogic din sacramentul reconcilierii să fie cu adevărat un moment privilegiat de întâlnire și de experiență a milostivirii lui Dumnezeu în viața omului. CAPITOLUL I DUMNEZEU ȘI OMUL ÎN RELAȚIE DIALOGICĂ Între Dumnezeu și om există, în mod incontestabil, o relație
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în fiecare din noi interesul, fascinația și implicarea pentru ca procesul dialogic din sacramentul reconcilierii să fie cu adevărat un moment privilegiat de întâlnire și de experiență a milostivirii lui Dumnezeu în viața omului. CAPITOLUL I DUMNEZEU ȘI OMUL ÎN RELAȚIE DIALOGICĂ Între Dumnezeu și om există, în mod incontestabil, o relație. Pentru a înțelege această afirmație, prioritar și necesar devine a vedea cum este Dumnezeu, cum este omul și cum sunt implicați într-o relație unul cu celălalt. Fiind convinși de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înțelege această afirmație, prioritar și necesar devine a vedea cum este Dumnezeu, cum este omul și cum sunt implicați într-o relație unul cu celălalt. Fiind convinși de trăsătura amândurora de a dialoga, susținem că relația nu este oarecare, ci dialogică și caracterizată de o derulare în timp, fapt pentru care raportul omului cu Dumnezeu preia ulterior denumirea de proces, în speță, de proces dialogic. Omul, ființă dialogică Omul poate fi privit și înțeles din puncte de vedere diferite. El este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celălalt. Fiind convinși de trăsătura amândurora de a dialoga, susținem că relația nu este oarecare, ci dialogică și caracterizată de o derulare în timp, fapt pentru care raportul omului cu Dumnezeu preia ulterior denumirea de proces, în speță, de proces dialogic. Omul, ființă dialogică Omul poate fi privit și înțeles din puncte de vedere diferite. El este o ființă amplă și complexă, atunci când e analizat din punctul de vedere științific, însă devine simplu și frumos când e privit de Dumnezeu. Înseamnă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]