1,362 matches
-
se scurge un interval de timp mai lung - pauza mare. Zgomotele secundare (zgomotele trei și patru): al treilea zgomot cardiac este dat de vibrația valvelor atrioventriculare la trecerea sâncelui din atrii în ventricule la începutul diastolei, se percepe între zgomotul diastolic și zgomotul sistolic mai ales la persoane tinere al patrulea zgomot cardiac nu se percepe acustic ci numai fonocardiografic, este un zgomot atrial ce apare în hipertrofia atrială Șocul apexian poate fi palpat la nivelul spațiului 5 intercostal stâng, pe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fundamentală a inimii (legea lui Frank-Straube Starling) caracterizează funcția acestui organ și constă într-o relație între forța miocardului și velocitatea lui (viteza de scurtare): forța de contracție a miocardului este direct proporțională cu lungimea lui inițială produsă de umplerea diastolică. Cu cât lungimea inițială a fibrei miocardice este mai mare cu atât contracția estre mai intensă, dar alungirea inițială are o limită peste care scade forța de contracție. O inimă care prin condiționarea genetică și prin modul de viață al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângele pompat ritmic, pulsatil și fluctuant prin activitatea cordului asupra pereților arteriali. Presiunea arterială creată în timpul sistolei cardiace este mai mare comparativ cu cea din timpul diastolei. La nivelul arterelor mari și mijlocii se descriu presiunea sistolică (maximă) și presiunea diastolică (minimă). Atât presiunea sistolică cât și cea diastolică scad progresiv pe măsura micșorării diametrului vascular, teritoriul arteriolo-capilar fiind caracterizat de cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cordului asupra pereților arteriali. Presiunea arterială creată în timpul sistolei cardiace este mai mare comparativ cu cea din timpul diastolei. La nivelul arterelor mari și mijlocii se descriu presiunea sistolică (maximă) și presiunea diastolică (minimă). Atât presiunea sistolică cât și cea diastolică scad progresiv pe măsura micșorării diametrului vascular, teritoriul arteriolo-capilar fiind caracterizat de cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul arterial, care este dat de distensia pereților vasculari
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mare. Vâscozitatea sângelui, care atunci când este foarte crescută, mărește rezistența periferică a vaselor mici, ducând la creșterea presiunii arteriale. Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice sunt cuprinse între 100-140 mm Hg (cu media 100 mm Hg), iar ale tensiunii arteriale diastolice între 60-90 mm Hg (cu media 75 mm Hg). Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme nervoase și prin mecanisme umorale. Mecanismele nervoase sunt reflexe declanșate de impulsurile sosite de la zonele reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
debitul sistolic, acesta are la un om neantrenat, în clinostatism, valori între 60-90 ml, în general mai mici la femeie decât la bărbat. În ortostatism scade cu până la 40% datorită creșterii frecvenței contracțiilor cardiace și deci scurtării timpului de umplere diastolică. La spotivii de rezistență debitul sistolic este mai mic: 40-50 ml. Față de aceste valori de repaus, la un efort fizic de intensitate moderată debitul sistolic crește la 100 110 ml, iar la un efort fizic intens până la 120-140 ml. Acest
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
venos are ca substrat o utilizare mai mare a oxigenului la nivelul mușchiului striat aflat în activitate, la care se adaugă creșterea debitului sangvin local. Creșterea presiunii arteriale în efortul fizic se face diferit pentru cele două componente, sistolică și diastolică. Astfel, tensiunea arterială sistolică crește marcat, la sportivii de performață, care dispun de o reactivitate cardiovasculară ridicată și de rezerve funcționale mari care permit creșteri importante ale tensiunii arteriale sistolice, aceasta poate atinge și 290 mm Hg, dar niciodată 300
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
arterială sistolică crește marcat, la sportivii de performață, care dispun de o reactivitate cardiovasculară ridicată și de rezerve funcționale mari care permit creșteri importante ale tensiunii arteriale sistolice, aceasta poate atinge și 290 mm Hg, dar niciodată 300. Tensiunea arterială diastolică prezintă variații mai puțin importante, fiind o constantă fiziologică ce reflectă presiunea exercitată în mod constant asupra tuturor vaselor sangvine. O situație particulară o reprezintă contracțiile izometrice de intensitate foarte mare (cu o forță de contracție mai mare cu 20
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de contracție mai mare cu 20% decât forța maximă voluntară), care reduc fluxul sangvin la nivelul grupei musculare respective. În scopul măririi debitului sangvin local, organismul reacționează prin creșterea frecvenței contracțiilor cardiace și a tensiunii arteriale, atât sistolică cât și diastolică (crește lucrul mecanic efectuat de inimă). Ulterior are loc o hiperemie locală compensatorie. Referitor la redistribuirea debitelor sangvine, teritorii cum sunt mușchii și viscerele se caracterizează prin modificări mari în plus sau în minus ale volumului sangvin ce le irigă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
dar aceasta se poate datora și unei tromboze arteriale sau unei bradicardii severe. Unii autori au corelat acest lucru cu ruperea unui anevrism (43) în momentele inițiale, urmată de o marcantă reducere a fluxului sanguin cu „end-diastolic flow arrest” sau „diastolic flow-reversal”. II. NON NEUROLOGICE II.1. HEMATOMUL LA LOCUL PUNCȚIEI. S-a raportat în 6,9-10,7% din cazuri (28,30) la nivelul puncției femurale și ceva mai multe procente pentru puncțiile carotidiene și, respectiv, brahiale/axilare. Vârsta pacientului (peste
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și efortul zilei trecute nu a fost unul peste măsură. Tensiunea arterială. Autocontrolul tensiunii arteriale este deosebit de necesar acelor practicanți la care aceasta este mărită sau se mărește câteodată. Ea se măsoară cu ajutorul tensiometrului electronic, cu afișarea tensiunii sistolice și diastolice pe display, În condiții casnice, cât și În timpul lecțiilor, pentru a evalua reacția sistemului cardiovascular la efortul depus. Corectarea la timp a efortului lecțiilor permite pre-Întâmpinarea reacțiilor nedorite ale organismului și atingerea unui efect de tonifiere mai mare. Respirația. Frecvența
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
persoanelor ce duc un mod de viață pasiv. În timpul mersului se angrenează mușchii membrelor inferioare și ai spatelui, se intensifică activitatea sistemului cardiovascular și respirator. Acțiunea de tonifiere a mersului constă În creșterea capacității de contracție a miocardului, mărirea volumului diastolic a inimii și a circulației de retur a sângelui venos. În funcție de tempo și tipul de mers consumul energetic crește de la 3-8 până la 10-12 ori. În stare de repaus omul consumă energie În medie 1,5 kcal/min. În timpul mersului cu
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de depolarizare (d) și una de repolarizare (e) și apare la un prag de potențial (c; pragul de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza de depolarizare lentă diastolică mecanismul principal este inactivarea lentă a unor canale de potasiu (canalele care în cadrul potențialului de acțiune anterior au determinat repolarizarea, împreună cu închiderea canalelor de tip L), în timp ce permeabilitatea bazală pentru sodiu este mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mare și cvasiconstantă. Există totuși o populație particulară de canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
canale lente de sodiu ce se deschid tranzitoriu în această perioadă. Modificarea ratei de descărcare se poate produce prin trei mecanisme diferite. Astfel, bradicardia poate fi determinată de un potențial maxim diastolic mai negativ, o pantă mai mică a depolarizării diastolice, un prag crescut pentru declanșarea potențialului de acțiune. Subliniem ne-implicarea canalelor de sodiu rapide în depolarizarea din cadrul potențialului de acțiune declanșat de aceste celule pacemaker (canalele rapide de sodiu nici nu sunt exprimate de către aceste celule). Aceasta duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Hz). Ascultatoriu se disting două zgomote de origine cardiacă, având următoarele caracteristici de intensitate, frecvență și durată: unul din ele (zgomotul I, sitolic) este mai puternic, mai grav (35-100 Hz) și prelung (0,08-0,15 s) iar celălalt (zgomotul II, diastolic) este comparativ mai slab, mai acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]