959 matches
-
și neutrul, iar dezinența de plural indică în același timp femininul și neutrul 8. Ar argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care realizează funcția de subiect multiplu; participiul verbului la diateza pasivă sau adjectivul din structura predicatului analitic primesc dezinențae: „Aurul și argintul sunt foarte scumpe.”, „Aurul și argintul au fost ascunse.”, „Inul și grâul au fost recoltate/sunt coapte.”, „Untul și cașcavalul au fost puse la frigider.” Asemenea enunțuri nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate rămâne nedeterminat în anumite situații: • dacă nedeterminarea este o trăsătură semantic-lexicală (cum e cazul substantivelor singularia tantum), trăsătură rezistentă la funcția de complement direct și la cea de subiect, dacă nedeterminarea caracterizează și verbul-predicat (cum sunt verbele aflate la diateza impersonală: se dă, se vinde, se scoate sau verbul a trebui): „N-am găsit nici unt, nici brânză.”, „Nu-mi trebuie nici aur, nici argint.”, „S-a scos cașcaval.”; • dacă nedeterminarea maschează sensul de determinare minimă, așa cum se întâmplă când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este termenul opus direct nominativului în dezvoltarea opoziției activ-pasiv; nominativul este cazul activității iar acuzativul, cazul pasivității: Copilul (+activ) culege flori (+pasiv). Termenii opoziției se inversează când planul semantic funcțional-sintactic este dominat de desfășurarea planului semantic al categoriei gramaticale a diatezei: Florile (nominativ ‘pasiv’) sunt culese de copil (acuzativ ‘activ’). Acestui sens de bază i se adaugă un fascicol de dezvoltări semantice cu originea în alte funcții sintactice, cerute de verbul regent sau de recțiunea unor prepoziții, mijloace de realizare a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de unele verbe, pentru complinirea planului lor semantic, funcțiile de complement indirect: „Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul/De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M. Eminescu, I, p. 150) și, de toate verbele aflate la diateza pasivă, funcția de complement de agent: „Îngânat de glas de ape/Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M.Eminescu, I, p. 103) Mai participă direct la realizarea dezvoltărilor semantice ale acuzativului funcția de circumstanțial (de temporalitate și spațialitate) realizată prin substantiv fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului este un mijloc de fixare a identității subiect-obiect. Ipostaza de obiect este conținutul semantic-sintactic al pronumelui reflexiv care realizează funcții sintactice. Ipostaza de subiect-obiect este conținutul semantic-morfologic al pronumelui reflexiv care se constituie în morfem al categoriei gramaticale a diatezei. Trăsătura semantică ‘reflexivitate’ se poate pierde. Pronumele devine atunci morfem lexical, constituent al verbelor pronominale, condiție a existenței acestora ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai văd nimic înaintea mea., Și-a creat în jurul său o atmosferă total nefavorabilă., Prin tot ce faci ești împotriva ta. Pronumele în cazul dativ realizează funcția de complement indirect sau de complement de reciprocitate când nu este morfem de diateză: „Nu-și trăise decât șie.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 91), „Amândoi ca-ntr-o poveste/ Ei își sunt așa de dragi.” (Idem, I, p. 101) În cazul acuzativ, realizează funcții sintactice forma accentuată: • complement de agent: „Când pătruns de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dragi.” (Idem, I, p. 101) În cazul acuzativ, realizează funcții sintactice forma accentuată: • complement de agent: „Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” (M.Eminescu, I, p. 142); • complement direct (intern); complement direct - prelungire sintactică a acuzativului-morfem al diatezei reflexive: „Că o vrea spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși” (Ibidem, p. 160); • complement indirect: „Câtă sinceră frăție adusese el cu sine.” (Ibidem, p. 53); • circumstanțial: „Și în sine împăcată stăpânea eterna pace.” (Ibidem, p. 32); • atribut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în afara relațiilor sintactice și, în consecință, în afara funcțiilor sintactice 8. Funcționează atunci ca element constitutiv al unor verbe pronominale: a-și închipui, a se ajunge (cu sensul ‘a parveni’), a se întâmpla etc. sau ca morfem al categoriei gramaticale a diatezei, în alcătuirea planului expresiei mai multor termeni corelativi: • diateza reflexivă: „Când mă privesc într-o fântână/mă văd cu-adevărat în zi/așa cum sunt și-am fost și-oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
8. Funcționează atunci ca element constitutiv al unor verbe pronominale: a-și închipui, a se ajunge (cu sensul ‘a parveni’), a se întâmpla etc. sau ca morfem al categoriei gramaticale a diatezei, în alcătuirea planului expresiei mai multor termeni corelativi: • diateza reflexivă: „Când mă privesc într-o fântână/mă văd cu-adevărat în zi/așa cum sunt și-am fost și-oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce se sărută.” (M. Eminescu, I, p.228
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfem al categoriei gramaticale a diatezei, în alcătuirea planului expresiei mai multor termeni corelativi: • diateza reflexivă: „Când mă privesc într-o fântână/mă văd cu-adevărat în zi/așa cum sunt și-am fost și-oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce se sărută.” (M. Eminescu, I, p.228). „Mai nainte de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce se sărută.” (M. Eminescu, I, p.228). „Mai nainte de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind copilărește,/ Se stinge-atunci o viață de durere.” (Ibidem, p. 120); • diateza impersonală: Se merge din ce în ce mai anevoie. • diateza pasivă: „În odaie prin unghere/S-a țesut păinjeniș.” (M. Eminescu, I, p. 105) PRONUMELE POSESIVTC "PRONUMELE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, p.228). „Mai nainte de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind copilărește,/ Se stinge-atunci o viață de durere.” (Ibidem, p. 120); • diateza impersonală: Se merge din ce în ce mai anevoie. • diateza pasivă: „În odaie prin unghere/S-a țesut păinjeniș.” (M. Eminescu, I, p. 105) PRONUMELE POSESIVTC "PRONUMELE POSESIV" Sub aspect semantic, pronumele posesiv înlocuiește substantive caracterizate printr-un raport de posesiune (apartenență, dependență) implicând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind copilărește,/ Se stinge-atunci o viață de durere.” (Ibidem, p. 120); • diateza impersonală: Se merge din ce în ce mai anevoie. • diateza pasivă: „În odaie prin unghere/S-a țesut păinjeniș.” (M. Eminescu, I, p. 105) PRONUMELE POSESIVTC "PRONUMELE POSESIV" Sub aspect semantic, pronumele posesiv înlocuiește substantive caracterizate printr-un raport de posesiune (apartenență, dependență) implicând doi termeni, posesorul și obiectul posedat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică de predicat - actualizare a dinamismului său imanent. În desfășurarea predicației, asigurată de cele două categorii gramaticale - timpul și persoana -, verbul dezvoltă alte trei categorii gramaticale specifice, condiționate, dacă nu în mod absolut, în mod fundamental, de situația de comunicare: diateza, modul, aspectul. Capacitatea de asumare a predicației și dezvoltarea categoriilor gramaticale verbale reflectă poziția verbului în sistemul limbii, ca unitate lexicală, în sistemul vocabularului, ca unitate morfo-sintactică în sistemul gramatical, sisteme interdependente în desfășurarea raportului dintre planul semantic și planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresii verbale: a-i fi dor, a-i fi teamă etc. • locuțiuni verbale: a-și aduce aminte, a da seamă etc. Verbe pronominaletc "Verbe pronominale" Fără să le acorde o atenție specială, Gramatica Academiei consideră verbe pronominale în capitolul consacrat diatezei reflexive, „verbele constituite cu pronume reflexive în dativ sau în acuzativ, incluse în mod obișnuit în sfera reflexivului” (așa procedase și Gramatica Academiei, ediția I) care aparțin diatezei active, “întrucât pronumele reflexiv poate fi înlocuit printr-un pronume personal sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acorde o atenție specială, Gramatica Academiei consideră verbe pronominale în capitolul consacrat diatezei reflexive, „verbele constituite cu pronume reflexive în dativ sau în acuzativ, incluse în mod obișnuit în sfera reflexivului” (așa procedase și Gramatica Academiei, ediția I) care aparțin diatezei active, “întrucât pronumele reflexiv poate fi înlocuit printr-un pronume personal sau printr-un substantiv în același caz cu el”. (vol.I, p. 210) Considerând că în aceste sintagme: verb + pronume reflexiv, „pronumele reflexiv are funcțiune de complement direct sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc., a-și zice tu etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele care nu permit înlocuirea pronumelor reflexive de care sunt însoțite (și care ar îndeplini rolul de morfem al diatezei reflexive) prin pronume personale sau prin substantive: a se gândi, a-și închipui etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.; verbe pronominale posesive: a-și da pălăria pe ceafă etc.; verbe pronominale eventive: a se îngălbeni etc. (pp. 210-211). Această poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele care nu permit înlocuirea pronumelor reflexive de care sunt însoțite (și care ar îndeplini rolul de morfem al diatezei reflexive) prin pronume personale sau prin substantive: a se gândi, a-și închipui etc. Interpretând astfel sintagmele pronume reflexiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziție a autorilor Gramaticii Academiei stă în strânsă legătură cu modul de înțelegere a diatezei reflexive: ar aparține acestei diateze numai verbele care nu permit înlocuirea pronumelor reflexive de care sunt însoțite (și care ar îndeplini rolul de morfem al diatezei reflexive) prin pronume personale sau prin substantive: a se gândi, a-și închipui etc. Interpretând astfel sintagmele pronume reflexiv+verb, autorii Gramaticii Academiei, (a) pe de o parte, părăsesc principiul fundamental al întemeierii pe același criteriu în interpretarea unei categorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Academiei, (a) pe de o parte, părăsesc principiul fundamental al întemeierii pe același criteriu în interpretarea unei categorii gramaticale, (b) pe de alta, sunt inconsecvenți cu punctul de plecare al propriei interpretări. a. După ce se definesc în baza criteriului semantic, diatezele activă și pasivă: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.” (p. 208), identitatea diatezei reflexive este aflată (sau pare a fi aflată) în prezența obligatorie a pronumelui reflexiv - morfem de diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o parte, părăsesc principiul fundamental al întemeierii pe același criteriu în interpretarea unei categorii gramaticale, (b) pe de alta, sunt inconsecvenți cu punctul de plecare al propriei interpretări. a. După ce se definesc în baza criteriului semantic, diatezele activă și pasivă: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.” (p. 208), identitatea diatezei reflexive este aflată (sau pare a fi aflată) în prezența obligatorie a pronumelui reflexiv - morfem de diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai verbele însoțite de pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii gramaticale, (b) pe de alta, sunt inconsecvenți cu punctul de plecare al propriei interpretări. a. După ce se definesc în baza criteriului semantic, diatezele activă și pasivă: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.” (p. 208), identitatea diatezei reflexive este aflată (sau pare a fi aflată) în prezența obligatorie a pronumelui reflexiv - morfem de diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai verbele însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se definesc în baza criteriului semantic, diatezele activă și pasivă: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.” (p. 208), identitatea diatezei reflexive este aflată (sau pare a fi aflată) în prezența obligatorie a pronumelui reflexiv - morfem de diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai verbele însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz” (p. 209). b. Fără a avea în vedere în vreun fel sensul reflexiv, propriu diatezei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
baza criteriului semantic, diatezele activă și pasivă: „Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical.” (p. 208), identitatea diatezei reflexive este aflată (sau pare a fi aflată) în prezența obligatorie a pronumelui reflexiv - morfem de diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai verbele însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz” (p. 209). b. Fără a avea în vedere în vreun fel sensul reflexiv, propriu diatezei reflexive, în relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateză: „Așadar, în cadrul diatezei reflexive intră numai verbele însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz” (p. 209). b. Fără a avea în vedere în vreun fel sensul reflexiv, propriu diatezei reflexive, în relație de opoziție cu sensurile activ și pasiv, autorii capitolului despre diateza verbului subliniază caracterul neomogen al semanticii diatezei reflexive și identifică două categorii: reflexivul dinamic și reflexivul impersonal. Numai că, dacă reflexivul dinamic caracterizează sintagme verbale din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]