654 matches
-
Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe toată lumea și o trăda la spătărie [= poliție]”, „s-ar fi servit de cuvintele «patrie și libertate», ca să- și sature lăcomia de bani” etc. <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
război n’a murit absolut niciun evreu”, declara Nicolae Iorga În 1910, În Parlamentul României <endnote id="(743, p. 28)"/>. Înaintea lui, francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) nota că „evreii născuți În țară Își Întrebuințează toată dibăcia ca să scape de servciul militar”. „[Evreii] sunt soldați detestabili - conchide Desjardins - ; 800.000 de brațe nu apucă nici plugul, nici sapa, nici pușca, ci numai banul” <endnote id="(743, p. 48)"/>. În pofida unor astfel de afirmații, evreii din România au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemenea, arta și cultura completează sportul și bunăstarea sportivilor. La idealul de perfecțiune se putea ajunge - după C. Kirițescu - printr-o armonioasă dezvoltare a însușirilor ființei umane. Educația trebuia să dea omului, în primul rând sănătate trupească, bărbăție, putere și dibăcie. Rezultatul era frumusețea fizică, manifestată prin dezvoltarea proporționată a corpului și prin ținuta lui. În paralel trebuia să se facă educația în filosofie și în artele libere, care dezvoltă însușirile spirituale egale cu cele fizice. Corpul și spiritul constituie astfel
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Așadar folosindu-se domnul Brătianu de starea În care se afla Moldova, văzând că acolo comerțul era În mare parte În mâna evreilor și că din această cauză născuse un soiu de rivalitate socială și comercială....a gândit cu multă dibăcie de a preface o chestiune politică Într-o chestiune socială; și a zis Românilor de peste Milcov: <evreii au totul În mână; ne cotropesc! Naționalitatea noastră este În pericol, veniți să o scăpăm!>, Fracțiunea a zis: trebuie să ne eliberam de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fascinația a rămas săditătă în sufletul elevului Afloarei Marian. Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii lor; 2.reducerea sarcinilor impuse de Poartă și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
încape îndoială că, aici ca aiurea, principiile franceze vor exercita dulcea și binefăcătoarea lor înrâurire... Totuși, rușii vor dispune aici de un mijloc de influență mai mult decât francezii: acela al terorii, și consulul lor, d. Severin, îl întrebuințează cu dibăcie la prilej de nevoie. Boierii știu foarte bine ceea ce se întâmplă în vreme de război, știu că țara lor este îndată teatrul operațiunilor, că bunurile și persoanele lor sunt atunci la discreția vecinilor și, dacă se pare că ei ar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să-1 ceară de domn al Țării Românești. În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate, de o finețe și de o dibăcie neobișnuită chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru politica rusească un instrument neprețuit, nu numai fiindcă, lucrând pentru ruși, era încredințat că lucrează și pentru împlinirea scopurilor sale, ci și pentru că, fiind domn al unei provincii situate la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
condiție sine qua non spre a dobândi, în politica mondială, o situație în raport cu întinderea teritoriului și cu numărul populației sale. În drumul ei pe țărmul european spre Bosfor, afară de români, Rusia întâlnește numai slavi. Comunitatea de origine și de religie, dibăcia Rusiei în mânuirea intrigii, în arta de a semăna discordia, de a provoca compețiții, de a se servi de dihoniile dintre partide, de a face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Dumnezeu să te gândești la nenorociri, și-i și mai mare păcat să le spui. Expediția la Timișoara și prin Împrejurimi nu numai că-i Întărise Încrederea În reușita planului nostru de evadare, dar Îi deșteptase cheful de treabă și dibăcia mecanicului auto care fusese În vreo viață anterioară și de care avea atâta nevoie Buceagul lui moș Victor. Se gândise cum să ne mișcăm, mai altfel, desigur, și uite că găsise răspuns și soluție și mâinile-i mergeau pe chei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe moment un avertisment pentru cei doi șoferi. După cum izbește În lacătul cât pumnul, zburându-l din belciuge din a doua lovitură, rănguța asta-i În mâna părințelului ca și o armă pe care știe s-o folosească cu o dibăcie exemplară. Degeaba s-a asigurat moșu' și cu yala, că uite așa sărind În lături dintr-o lovitură de picior, iar de-acum nu mai e drum de Întoarcere nici pentru noi și nici pentru șoferii cărora Andrei le arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai rafinat gust. În revista „Viața” preotul Iosif Tălmăcel a scris, la 20 de ani de la moartea mult iubitului paroh: „Meritele acestui bărbat mare dintre franciscanii din Moldova, nu se pot restrânge în câteva rânduri de cronică... prin sârguința și dibăcia sa, a lăsat în urma sa, monumentul cel mai măreț din Moldova, chiar și din România veche: Biserica din Săbăoani!” În 1898 regele Carol I a participat la sfințirea Bisericii, după cum relatează în „Cronica din Săbăoani”, Petre Sescu-Păduraru. Toată suma de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
practice, etc. „Voi sunteți lumina lumii” (Mt. 5, 13-16) La împlinirea a 25 de ani de preoție „Farul Nou” scria: „El, Iosif Tălmăcel, a înțeles importanța presei pentru întărirea credinței în popor și tineret...”, el „mânuiește versul cu o rară dibăcie, și reușește astfel să întipărească în mintea copiilor și tinerilor cunoștințe prețioase pentru toată viața” (1935). Episcopul Th. Cisar îi scria părintelui în 1931: „admir ușurința versificației și adaptarea gândurilor ca toți să înțeleagă și să prindă cu ajutorul frumosului din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
devine ridicol în fața celorlalți, care îl vor disprețui că și-a pierdut abilitățile inițiale. Aceștia îl vor lua în râs, ei acordând o onoare maximă doar acelora dintre semenii lor prizonieri care pot să se orienteze cu cea mai mare dibăcie printre umbre. Aceasta pentru a nu aminti și de categoria, cea mai tristă, a prizonierilor cei mai slabi, a căror aventură în lumea din afara peșterii, a luminii poate avea ca preț chiar pierderea vederii. Se pare că Platon încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mai ușor e globul Cu națiile lui decât un fir De pleavă ce e dus de vânt." În atitudinea lui Celsus se prefigurează umbra "bătrânului" Mircea din Scrisoarea III: recurgerea la pace. "Sunt profet, Cezare" este un avertisment inoculat cu dibăcie: "numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădându-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pacea acestei lumi". Dacul gânditor oferă o soluție de echilibru, care lipsea epocii romane: "rivalul". Cu alte cuvinte nu poți fi o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
clasele superioare, deci mai vârstnici decât mine, se codeau. Le trebuia unul care să scoată castanele din foc și să ia răspunderea. Atât de tineri, și totuși aveau acel simț de conservare care, în viața de mai târziu, se numește „dibăcie“ și „deșteptăciune“. Omul fu găsit, acela eram eu. Încă de atunci am avut curajul faptelor ce săvârșeam și nu mi-a plăcut să fiu în dosul paravanelor. Spiritul de revoltă începea să mă însuflețească. Deci am scris plângerea și am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o evadare, oricât de absurdă era versiunea, însă faptele, cât și convingerea generală a fost că Pantazescu fusese asasinat din ordin superior. Asupra acestui asasinat au circulat două versiuni. Întâia: Pantazescu, atât prin furtul de la Muzeu, cât mai ales prin dibăciile dovedite cât timp a stat la Cozia, dar mai mult prin afișarea unor mari proiecte de viitor, dăduse de gândit autorităților. Acestea și-au zis că, de îndată ce Pantazescu va ieși din temniță, va da de lucru la toate polițiile prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contrar fiecare delegat să aibă dreptul de a se adresa Comisiei Europene 85. În schimb, în ceea ce privește problemele administrative, nu a fost schimbată optica inițială referitoare la procedura adoptării hotărârilor cu majoritate de voturi, președintele având rolul predominant. Folosindu-se cu dibăcie și cu perfidie de intenția autorităților de la București de a proclama Regatul României (s.n.), ministrul austro-ungar din capitala română, contele Hoyos, sprijinit de colegul său german, contele Wesdehlen, i-a lăsat de înțeles premierului Ion C. Brătianu, în cursul mai
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
urma, Rusia putea abandona pretențiile sale unilaterale. După expresia lui Brunnow, „Alianța anglofranceză este deja moarta. Anglia încă nu este cu noi, dar nici cu Franța nu mai este. (...). Anglia este o văduvă. Pentru a o lua de soție trebuie dibăcie și răbdare, pentru că este o femeie frumoasă și capricioasă”. Posibilitatea încheierii unei înțelegeri separate turco-egiptene, garantate de Franța, a mobilizat resursele diplomatice ale celorlalte patru Mari Puteri europene. Palmerston, în special, a inițiat negocieri secrete cu reprezentanții celor trei monarhii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
porneam mai departe). Un înotător plutind pe spate o lungime de lac ar fi fost cel mult o curiozitate, privirea-mi se plimba în zona dintre cea mai îndepărtată pană flotantă (locul unde ajunsese un fir cu ajutorul lansetei și al dibăciei pescarului) și mal, unde valurile stârnite de înotători și micile ambarcațiuni închiriate cu ora se transformau în unde abia perceptibileoo. Intervin apoi "insulițele de cunoaștere" ignorate de AS. Cine o fi acel Arthur Cravan pe care Luca Pițu îl "ameliorează
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
caute. Ispita a fost dorința de a fiasemenea cu Dumnezeu, de a fi luați la cer și tocmai aceasta a fostcalea pierderii lui Dumnezeu din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei umblă cumulte
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pot să fie „sus” ca o eliberare și împlinire prin „pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea” (Filipeni 4, 7), ca locaș al bucuriei și lucrării harului, întrucât„Lumina ce se aprinde nu se pune sub obrocul minții”, incapabilăde bucurie, oricâtă dibăcie în calcule ar avea, ci în „sfeșnicul inimiicare astfel luminează tuturor celor din casă” (Matei 5, 15) ca bu-curie. Chemarea la „Înțelepciune” și „Luare aminte” înseamnă grijade a rămâne la „dragostea dintâi” (Apocalipsa 2, 4), conform porunciicelei noi (Ioan 13
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tenta ideea administrării optime a propriului lor colos. Îi tenta, pur și simplu, legătura cu Europa, cu această alteritate multiplă. Contactul cu o altă lume trebuia mijlocit de cineva. De aici miza pusă pe evrei, pe cultura, pe mobilitatea și dibăcia lor în crearea unui sistem relațional; surprinzător pentru cei neinițiați, plauzibil însă pentru cei ce s-au apropiat de mentalitatea iudaică. Punctul acesta de vedere cred că este valabil pentru tot continentul. N-am să trag îndată și concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a participanților la actul educațional. Acești termeni sînt: Abatere, abateri diferența dintre valoarea măsurată a unei mărimi și valoarea ei reală (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Abilitate (engl. Ability, fr. habileté) pricepere, îndemînare, dibăcie, iscusință (sinonim, în vorbirea curentă, cu aptitudine, capacitate, prin extensie de sens). Sensul operațional se referă la activități dobîndite ce permit realizarea cu mare rapiditate, precizie, facilitate, eficiență calitativă și cantitativă, cu un consum redus de energie nervoasă și psihică
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
condusă de Balmez, „reprezentația”-capcană și chiar „judecata”, una în plan moral și simbolic mai curând, al cărei „verdict” - în același plan - nu ajunge să fie pus în executare decât ca urmare a furiei oarbe a ucigașului însuși, adus cu dibăcie, de către „anchetatoare”, să se trădeze singur), în fapt își înalță rostul. Spiritul „judecății” ei nu e acela al „legii Talionului”, ca în Năpasta, ci, dincolo de superficiale și înșelătoare aparențe, unul de o radical altă calitate, care răspunde unei întregi deveniri
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]