624 matches
-
successive, însă cel care introduce propriu-zis conceptul este teoreticianul american, Michael Riffaterre (1924-2006), care în lucrarea Essais de stylistique structurale 36 se ocupă de "metafora în lanț" sau de "metafora succesivă". El atribuie acest concept scrierilor suprarealiste, în care funcționează dicteul automat, înțelegând prin metafora succesivă o înlănțuire de proximitate a metaforelor, una renăscând din cealaltă 37. În completare la această definire, Paul Ricoeur vorbește despre "metafora vie". Transgresând definirile restrictive anterioare 38, el va adopta un punct de vedere hermeneutic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea reveriei, a dicteului oniric, toate, forme de translație simbolistă într-o lume chimerică sau feerică, de la caz la caz. O a doua trăsătură simbolistă a picturii lui Loghi decurge din dubla ipostaziere a artistului, ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desprinde rodinian din această masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele Paciurea, mergând pe linia obedienței absolute față de dicteul propriei sale fantezii bântuite de himere, făcuse un Eminescu-gorgonă, un cap spectral, de umbră a hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-o la nivelul liricii sale devenită plastică, simbioză teoretizată în spațiul poeziei simboliste. Surprinzătoare devine bulversarea acestei ordini iconice prin omologarea lui Adrian Maniu printre suprarealiști criticul nu-l trece totuși în această categorie în taxonomia sa -, ca utilizator al dicteului automat. Aparenta contradicție a criticului provine din sondarea unor straturi diferite din poezia lui Maniu, pentru care poemul "Salomeea" se poate constitui ca punct de inflexiune între maximul formulei inovatoare, moderniste, și minimul formulei tradiționaliste, neobizantine, care-l determină pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
variety în every line, both of cadences & number of syllables" (E: 145-146). Deși pare greu de crezut, eul creator păstrează o relativă libertate, de natură mai ales stilistica; Damrosch, Jr., consideră că, deși cazul lui Blake nu este unul de dicteu automat, este unul de inspirație autentică: "Aceasta nu este scriitura automată, fiindcă poetul este liber să-și aleagă tiparul metric [...], dar este elaborată în cursul unei inspirații directe" (1980, p. 303). În Annotations to An Apology for the Bible, Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
act fie demențial, delirant, fie mistic, impuls al divinității (Platon), ca expresie sensibilă a ideii absolute (Hegel), ca activitate spirituală prelogică și amorală (Croce), ca pură revelație (Brémond), compensație, manifestare sublimată a refulărilor instinctuale (S. Freud), produs patologic (Lombroso), al dicteului automat al inconștientului (A. Bréton), ca act aleatoriu sau ca simplu joc (Karl Gross), ca expresie a sintezei armonioase și superioare a disponibilităților vitale (Guyau), ca proces creativ natural continuat în plan spiritual (G. Séailles) ș.a.m.d."161 Fără
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lumea noastră. Suprarealismul nu este oniric, ci, dimpotrivă, visul este, de fapt, suprarealist, ca umbra aruncată asupra vieții noastre psihice de marea planetă, ca o presimțire a vremii când totul va fi Tlon. Coincidențele semnificative, jocul cu hazardul, paranoia creatoare, dicteul automat, hipnoza și pasele mesme-rice, și până la urmă chiar și tragicul militantism politic al "internaționalei" suprarealiste au fost interpretate greșit ca o nevoie de libertate. Ele au fost de fapt o nesecată sete de constrângere, de hieratism, de sacrificii rituale
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sens intelectualist și cultural, ci a încercat să se servească de el pentru imposibila încercare de a-l depăși, asemenea unui om care ar vrea să-și sară peste propria umbră. Nu în performanța lingvistică (de prea multe ori simplu dicteu automat și cel mult un epifenomen al viziunii) trebuie căutată valoarea operei lui, ci în puterea de gândire vizionară, comparabilă, cum s-a mai observat, cu cea a gânditorilor presocratici. S-a reproșat poeziei lui extrapolarea unor concepte și raționamente
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se străduiește să producă efecte optice, acustice, sinestezice, cel puțin două-trei pe fiecare vers, sacrificând de multe ori însăși ideea poemului. Face acest lucru cu sânge rece, căci deși este un suprarealist în "substanță", el nu este și în metodă: dicteul său nu este liber, ci manierizat, cerebral. Iaru scrie exclusiv cu creierul, poezia sa este una "de cap". De aici și senzația de continuă persiflare. Aparentul patetism al rostirii, care se observă uneori, "sentimentul" care s-ar ascunde dincolo de suprafața
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cea de-a doua, din 1930, debutează prin elogiul imaginației, nebuniei și freudismului. Suprarealismul este definit aici ca un "automatism psihic prin care se propune exprimarea, fie verbală, fie scrisă, fie în oricare alt fel, a funcționării reale a gândirii. Dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale. Suprarealismul se bazează pe credința în realitatea superioară a anumitor forme de asociere neglijate până la el, pe atotputernicia visului, pe jocul dezinteresat al gândirii." Foarte
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Claponul", "Moftul român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan Tzara. Asociațiile verbale aleatorii imprimă personajelor o structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la Moșii (Tablă de materii). În Sfaturi, 1893, I. Constantinescu a descoperit o rețetă dadaistă: "Luați o jumătate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Caragiale: "Luați o jumătate de afirmare a unui ziar opozant și amestecați-o bine cu o jumătate de dezmințire a unuia guvernamental iată o rețetă adeseori bună pentru a afla adevărul"82. De o estetică avangardistă ține și tehnica dicteului automatic, detectată de G. Călinescu în stenogramele dialogului de la judecătorie 83, dar și în transcrierea telegramată a tablei de materii din Moșii (Tablă de materii). Spiritul de frondă, nonconformismul, respingerea așa-numitelor "valori" consacrate, repulsia față de îngrădirile de orice fel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
păpuși mari. Acum îi poartă numele, toate trei. Seamănă cu ea pe când avea părul scurt. Tot răsfoiește cartea cu familia cea dezordonată. Am ascultat-o în câteva rânduri povestind și altora cu concluzie cu tot : „Important e că se iubesc”. Dicteu automat. Scoate tot felul de chestii „imcredibile“. A doua zi de Crăciun, în drum spre fam. Voicu : „Reclame se destramă în lumină“ etc. „De unde-ți vin toate astea ?“ „Mi le dă strada.“ Mare joacă cu D.D. pe care l-a
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși în expresii similare, înscrise pe orizontul mai vast al căutărilor avangardiste vizând coincidența dintre a scrie și a fi: „Scriu cu gândul nedefinit de a mă transforma cu încetul în însuși steagul de cerneală prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mașinismului), ca și despre „orfismul” - ca variantă a cubismului - unui Robert Delaunay; apropieri relative, desigur, atâta vreme cât ne aflăm în spațiul limbajului poetic, cu legile-i specifice. Și nu se poate trece nici peste sugestiile reținute din suprarealism, cu al său dicteu automatic, prezent aici în forme oarecum mai moderate. E de notat, totuși, abandonul în voia hazardului asociativ, o anume estompare a contururilor obiectelor, fluența și transparența materiei, ușoară atmosferă onirică. Colomba, spuneam, e o suită imnică de variațiuni pe o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
detaliului, plasat sub cele mai diverse lumini, supus unei anume analize spectrale, obligat să intre într-un amplu sistem de relații insolite, printr-o extindere la limită a rețelei analogice. Apropierea, mai mult decât oricând în opera lui Voronca, de dicteul automat suprarealist se impune de la sine: „stupefiantul imagine” n-a fost niciodată utilizat într-o atât de mare măsură la poetul nostru ca în Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o îngrădire. Pe de altă parte, însăși „mecanica
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e)ǔ/Ø - -uri și, mai rar, în tiparul (e)ǔ/Ø - (e)e; vezi: antreu - antreuri, bufeu - bufeuri, bourrée - bourré-uri (cf. DOOM2), bușeu - bușeuri, dicteu - dicteuri, drajeu - drajeuri, jeleu - jeleuri, matineu 1 "spectacol" - matinee, matineu 2 "îmbrăcăminte de interior"- matineuri, panaceu - panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e)ǔ/Ø - -uri și, mai rar, în tiparul (e)ǔ/Ø - (e)e; vezi: antreu - antreuri, bufeu - bufeuri, bourrée - bourré-uri (cf. DOOM2), bușeu - bușeuri, dicteu - dicteuri, drajeu - drajeuri, jeleu - jeleuri, matineu 1 "spectacol" - matinee, matineu 2 "îmbrăcăminte de interior"- matineuri, panaceu - panacee, panseu - panseuri, piure - piureuri, puseu - puseuri, șemineu - șemineuri, turneu - turnee, varieteu - varieteuri. (ii) Altele, deși au rămas în clasa femininelor, au preferat alte tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rămîneai în Iași! cinșpe bate vîntu', ă? nu mai mă țîni fimeia, îmi sparge oglinda, sparge fața mea! tu mi-ai dat cartelă, nu? semințe pigulite din pumn, cojile la coș, omul serios, mustață, atras ca un magnet, ăsta era dicteul automat, să știi pi di rost cum vini mașina, studenți, elevi jucînd șeptic pe mîna navetiștilor învățați cu asta e o metaforă renț rentz, cum mănîncă dă și la vecin, departe, peste culoar, ieșirea din Iași, depoul, întoarce ultimul fund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noi s-a rupt brutal solidaritatea de breaslă, fiind înlocuită cu aceea de grup, iritările și susținerile vizavi de Goma s-au delimitat cert și nenuanțat, evidențiindu-se mereu același genus irritabile, deprins să accepte sau să respingă strict în funcție de dicteul umorilor și interesului. Dacă există un simptom grav al scriitorului român, de mulți acuzat, este tocmai funciara lui incapacitate de a fi solidar cu ceilalți" observația aparține lui Cristian ("Cortext", iulie 2008). Altfel spus, și cu aplicație la cazul Goma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 2. Instrumente de percuție
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate că la corzi grave și suflători; ... b) Dicteu melodic de 12-16 niăsuris același că la corzi grave și suflători. ... Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 3. Pian, orgă clasică
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate că cel de la vioară; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelasi că la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
o singură notă. Proba a II-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeasi dificultate că acela de la corzi grave și suflători-percuție; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelasi că la corzi grave și suflători-percuție. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. C. Instrumente pentru muzica
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
cu singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeasi dificultate cu cel de la corzi grave și suflători-percuție; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelasi că la corzi grave și suflători-percuție; ... Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 2. Instrumente de percuție
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]