1,246 matches
-
editarea „Almanahului presei române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Gazeta gazetarilor” (Cluj), „Luceafărul”, „Dacia” (Timișoara), „Viața românească”, „Steaua”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul” ș.a. A semnat și I. Ardelean, I. Bobei, Dumitru Corvinul, Euphraste, Traian Huniade, I. Poenaru, Dr. Titus Popa, Teofrast, I. Săgeată și sub pseudonimul colectiv
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
texte ale jocurilor de copii, acestea la un apel al lui At. M. Marienescu. A răspuns, de asemenea, la chestionarele lui B. P. Hasdeu și N. Densușianu (împreună cu Aurel Iana). Interesante obiceiuri în legătură cu „frăția de cruce” publică L. în „Foaia diecezană” din Caransebeș (1890). Continuă să culeagă anecdote și fabule, pe care le trimite revistei „Munca literară și științifică” din Piatra Neamț (1905). A mai colaborat la „Tribuna”, „Poporul român” și la „Revista Societății «Tinerimea Română»”, cu descrieri de „jocuri copilărești” și
LIUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era interesat cu
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
se află pe câmpul de luptă de la Mühlberg (1547) și mai târziu la asediul cetății Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o renaștere a catolicismului prin dezbateri doctrinare în sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566), inițiativele sale abordând și
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar cu C. Meissner - manuale de germană. A colaborat, între altele, la „Familia”, unde a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de literatură - pentru nuvela Nu-i nimic!, publicată în 1881, obține și o distincție în 1883 -, P. este menționabil doar ca autor al câtorva narațiuni, între care se disting cele din volumul Florică
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul de cărți ieșite de sub tiparnițe. Astăzi însă nici bibliofilia de tip baroc nu mai este la modă. Sunt o mulțime de librării diecezane care supraviețuiesc nu pentru că vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public atunci când sunt niște proiecte private. Este adevărat: la baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
diferite manifestațiuni ale asociațiilor din Oradea, reprezentând cu multă demnitate femeia română. ș...ț Adrian Ganea, Un sfert de veac. 1914-1939. Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi, Editura „Reuniunea Femeilor Române din Oradea și împrejurimi”, Tipografia diecezană Oradea, 1939, pp. 45-47, 57-58, 81-82. 70TC "70" Asociația Cercurilor de Gospodine. Darea de seamă a activității societății, 3 aprilie 1920-31 martie 1940tc "Asociația Cercurilor de Gospodine. Darea de seamă a activității societății, 3 aprilie 1920‑31 martie 1940" Precuvântare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este capelan în Ieud, apoi avansat la Episcopia din Gherla, unde i se încredințează diverse funcții administrative. La cerere, se întoarce în satul natal, consacrându-se unei activități prodigioase de ridicare a stării economice și culturale a țăranilor. Ca revizor diecezan, președinte al Reuniunii docenților români din Maramureș, vicepreședinte al Astrei, despărțământul Maramureș, a contribuit la dezvoltarea învățământului, a întreprins studii de istorie bisericească, a tradus literatură universală și a impulsionat cercetările de folclor în ținut. De un interes mai larg
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
necondiționată. El este conștient că adolescentul trăiește în această perioadă un grad înalt de sensibilitate, având nevoie și de înțelegere umană, de susținere, de lumină, de curaj și de forță psihică. Alături de cateheze, pot fi organizate, la nivel parohial sau diecezan, diferite întâlniri, reculegeri sau exerciții spirituale, care să aprofundeze tema reconcilierii sacramentale. Prin aceste momente, există și posibilitatea ca adolescentul să intre în contact și cu alți semeni cu care poate discuta și împărtăși experiențele proprii, temerile și reușitele, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eclezială. Alături de aceasta, este necesar și foarte important ca însuși confesorul să își mărturisească în mod constant păcatele în sacramentul reconcilierii; b) La nivel comunitar-eclezial, de obicei, această pregătire este promovată de forurile competente ale Bisericii, atât la nivel zonal, diecezan, cât și la nivel național sau internațional. Este important să se pună la dispoziția preoților-confesori diferite activități de pregătire și reactualizare, care se concretizează prin zile de formare sau săptămâni de formare permanentă, sesiuni științifice sau cursuri, programe formative, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
recunoștință pentru preoți, oameni care sunt de trei ori frați În inima Anului sacerdotal 2009 - 2010 voit de Papa Benedict dedic cu iubire această carte - „recunoștință” scrisă înmuind pana tremurândă în inima primului Preot al Împărăției, preoților din biserica mea diecezană și din cea aquilană, celor din parohia mea nativă, foștilor mei elevi din Seminarul regional Abruzzese-Molisano, și din cele patru Facultăți teologice romane, unde am predat, acum ei fiind strălucitoare stele pe firmamentul Bisericii, păstorilor de suflete cărora în viața
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Metafora măgarului pentru a vorbi despre preot 1. „Asinus portans mysteri”. La Domodossola, pentru o conferință despre „Rosmini educator” (21 noiembrie 2009), primesc în dar din partea părinților rosminieni, împreună cu „Scritti pedagogici” ale Roveretanului, și două Scrisori pastorale ale episcopului lor diecezan: într-una dintre ele Păstorul acelei biserici se compară, în experiența sa prilejuită de vizita pastorală, cu un „măgar care duce misterele” la poporul său. Fără a-l numi, episcopul de Novara evocă o expresie de-a lui Erasmus de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
adevăr de identitate al Bisericii și scop al misiunii sale. Va fi foarte important, dacă preotul va exprima acest sens al comuniunii în Biserica locală, unde va trăi o apartenență puternică la ea, de exemplu, participând cu convingere la organismele diecezane, dar mai întâi la Familia prezbiterală, care are printre scopurile sale și pe acela de a forma cu grijă pe preoți în sensul Bisericii locale. c) A treia dimensiune: ecleziasticul este susținut de iubirea de a sluji Biserica. Iubirea sa
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atunci când trebuie să înfrunte probleme mai mari decât el. Între acestea există fără îndoială efortul de a înțelege propriul timp și, aici, vrem să dăm un ajutor și o pistă de reflecție asupra acestei probleme, fie la nivel de prezbiteriu diecezan, fie la nivel de grupuri de preoți. Din acest motiv, de acum înainte, vorbim despre preoți la plural; preoții trebuie să reflecteze împreună asupra timpului în care trăiesc. S-a spus că astăzi ne aflăm la „sfârșitul istoriei”, în sensul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în timp ce există responsabilitatea de a pregăti generațiilor viitoare, chiar și de preoți, un context uman, social și spiritual în ca-re fiecare persoană să poată trăi cu demnitate și din plin a-ceastă etapă a vieții. 2. Preotul în vârstă în Familia diecezană 1. Atenție plină de bunăvoință față de preotul în vârstă. O doză mare de bunăvoință se cere față de preotul în vârstă, nu atât la nivel de cuvinte, cât de fapte: organizând pentru el ajutoare care să-l sprijine în mod concret
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Întrebări despre preotul în vârstă. Punând problema astfel, ne întrebăm: Care este locul său în Biserică? Care este harul său vocațional? Care este raportul lui cu comunitatea creștină și raportul comunității creștine cu el? Care este locul lui în Familia diecezană? La aceste întrebări vrem să răspundem, aici, pe tonul unei discuții de familie, de când Biserica este familie prin na-tură și din voința lui Isus; ea este, așa cum ne amintește Conciliul, «casa lui Dumnezeu (cfr. Tim 3,15), în care locuiește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu se micșorează ca importanță. Aceasta trebuie să fie valabil și pentru Biserică. Niciunul nu este superior în agapă: nici în cea umană și nici în cea euharistică. Preotul în vârstă trebuie să se simtă în apele sale în Familia diecezană și de aceea niciodată nu trebuie să fie marginalizat, ui-tat, pus deoparte, nefolosit, evitat, criticat. La baza tuturor a-cestora trebuie să fie respectul față de persoana care nu de-pinde de faptul că este mai mult sau mai puțin tânără, sau mai
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
din-colo de sacrificiile făcute de el pentru a face să se nască o comunitate parohială, pentru a construi biserici și încă altele - și valoarea pastorală constituită de înțelepciunea sa umană și creștină. Cea mai bună „pensie” pe care o biserică diecezană o poate da preotului în vârstă este aceea de a face să-i crească bucuria că și-a consumat anii pentru Cristos, înainte de toate, evitând să-i provoace traume și tristețe. O POEZIE, CA O CONCLUZIE Concluzia acestei cărți despre
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
invită la actualizarea și punerea în practică a normelor prezentate: „Se recomandă capelmaiștrilor, cantorilor, persoanelor din rândul clerului, superiorilor seminariilor, a institutelor eccleziastice și a comunităților religioase, parohilor și rectorilor de biserici, canonicilor din colegii și catedrale, și îndeosebi episcopilor diecezani, de a favoriza cu tot zelul aceste înțelepte reforme, de mult timp dorite și invocate în mod unanim, pentru ca să nu cadă în dispreț însăși autoritatea Bisericii, care, deseori, le-a propus și acum din nou le impune”. 6.3 Conciliul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
adevărat ritual modernist de cînd cu mișcările dadaiste” („Prima expoziție internațională Contimporanul“). Expoziția va fi comentată și de către Lucian Blaga („Abstracție și construcție“, în Cuvîntul, an II, nr. 55, 14 ianuarie 1925, pp. 1-2, reprodus în Ferestre colorate, Editura Librăriei Diecezane, Arad, și în Fețele unui veac, Editura pentru Literatură, București, p. 83). Într-un articol din nr. 49 („Demonstrația plastică internațională a Contimporanului”), M.H. Maxy inventaria într-un stil telegrafic, fracturat, principiile noii creații plastice, menționînd în final faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Colecția „Să recunoaștem/Să înțelegem”, București, 2000 Biberi, Ion, Études sur la litérature roumaine contémporaine, Editions Corymbe, Paris, 1937 Blaga, D. Carmen, Urmuz și criza europeană a imaginarului, Editura Hestia, Colecția „Eseuri”, Timișoara, 2005 Blaga, Lucian, Ferestre colorate, Editura Librăriei Diecezane, Arad, 1926 Blaga, Lucian, Zări și etape. Studii, aforisme, însemnări, Editura pentru Literatură, Colecția „Minerva”, București, 1968 Blaga, Lucian, Opere 7, ediție îngrijită de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1980 Bojtar, Endre, East-European Avantgardism, english version, Pal Varnai, Akademiai Kiado
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ori slujiri ecleziale, iar această întâietate este esențială pentru a nu se ajunge la forme subtile de adulter și de fugă, adesea mascate de exigențe spirituale și pastorale. Tot așa și cu «caritatea pastorală» ce trebuie să ocupe viața preotului diecezan: ea este însăși forma vieții sale; este răspunsul la chemarea Bisericii care l-a făcut păstor după chipul lui Cristos, nu după principiile sacerdoțiului păgân, ci așa cum trebuie să fie «preoții Noului Testament». «Carisma», pe care o simțim înăuntru și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei, Craiova, 1988. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos și restaurarea omului, Editura Omniscop, Sibiu, 19932. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos, Lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Anastasia, București, 1993. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și Românism, Editura Diecezană, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru, Studii de telogie dogmatică, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1-3, EIBMBOR, București, 1996-1998. Stark, Rodney, Cities of God: The Real Story of How Christianity Became an Urban Movement and Conquered
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se fi aplicat numai adulților și, după ce aceștia s-au convins de valoarea și despre neapărata trebuință a Botezului, ne putem aștepta să întâlnim și cazuri de Botez aplicat și copiilor”<footnote Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezană, Arad, 1948, p. 294-295. footnote>. Cu toate acestea, cărțile Noului Testament ne oferă suficiente indicii din care putem bănui că, din cele dintâi decenii ale răspândirii creștinismului, odată cu părinții au fost botezați și copiii lor, atunci când Sfântul Apostol Pavel a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]