490 matches
-
deci este utilă și în cazul unor calculi mici, care nu pot fi examinați prin alte mijloace). Ea cere o bună cunoaștere a cristalografiei optice (Szabo E., Symp. Madrid, 1972, Krager édit., 1973, Basel, citat de [106]); difracția razelor X (difracție din lat. difractus, mis en morceaux, fenomen datorat deviațiilor pe care le suferă lumina, undele herțiene, razele X etc., răzând marginile unui corp opac: difracția razelor luminoase produce franjuri în conturul umbrei. Petit Larousse en couleurs, 1972): împrăștierea unui eșantion
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Szabo E., Symp. Madrid, 1972, Krager édit., 1973, Basel, citat de [106]); difracția razelor X (difracție din lat. difractus, mis en morceaux, fenomen datorat deviațiilor pe care le suferă lumina, undele herțiene, razele X etc., răzând marginile unui corp opac: difracția razelor luminoase produce franjuri în conturul umbrei. Petit Larousse en couleurs, 1972): împrăștierea unui eșantion de pudră cristalină de către raze X monocromatice produce o reflexiune pe planuri de atomi (Prien E. L. și Prien F. L., Americ. J. Med., 1968
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
chimiști europeni [162]. Identificarea compoziției calculului prin metode adecvate este un element important în tratamentul litiazei reno-ureterale. Analiza morfologică a calculului printr-o metodă microscopică, urmată de o determinare a compoziției cristaline de la nucleu până la suprafață, prin spectrofotometrie infraroșie sau difracție a razelor X, permite clasificarea calculilor după criteriile unei clasificări morfo-funcționale în 7 tipuri și 21 de subtipuri, care pot fi raportate la factori de risc urinar sau la condiții patologice particulare [162]. Recunoașterea structurii calculului se face printr-o
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
7 tipuri și 21 de subtipuri, care pot fi raportate la factori de risc urinar sau la condiții patologice particulare [162]. Recunoașterea structurii calculului se face printr-o metodă optică, iar identificarea cristalină se face prin spectrofotometrie infraroșie, fie prin difracția razelor X, fie prin spectroscopie RAMAN. Aceasta din urmă, tehnica RLFO ar putea permite determinarea compoziției calculului in vitro, în cursul intervențiior endoscopice [162]. Au fost identificate circa 65 de substanțe chimice (metabolice, infecțioase, medicamentoase) [162] și peste 80 de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
normalizarea acidului uric și reducerea aporturilor de sodiu [162]. Pentru că metodele chimice de analiză a calculilor s-au dovedit necorespunzătoare realității în 35% din cazuri [179, 196] se impune înlocuirea lor cu metode fizice și cu spectrofotometria infraroșie sau cu difracția razelor X. În lipsa calculului sau a unor fragmente de calcul, compoziția sa chimică poate fi orientată de aspectul radiologic, pe radiografia simplă, pe urografie i. v., ca și în cadrul T.C. și I.R.M.N., dintre acestea T.C. cu achiziție helicoidală fiind cea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sau oxalat + fosfat de calciu, 10% sunt calculi de infecție (fosfat amoniaco-magnezian) și 10% acid uric. Restul de 2% sunt calculi de cistină, urat de sodiu,8-hidroxichinolonă, triamteren ori alți constituenți rari.Un examen bun al calculilor, ca studiul prin difracție a razelor X, ori acela prin spectofotometrie în infraroșu (care identifică precis mai ales substanțele organice în raport cu spectre de referință, n.n.), ajută la a determina patogeneza și la sugerarea strategiilor terapeutice. Amintind rezervele menționate, precizăm că în statistica de 1
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
explicată, de exemplu, de transpirații abundente, o insuficiență de aport lichidian. Desigur, acești calculi pot fi diagnosticați 12, 13 și cu alte tehnici, de multe ori complicate sau prea costisitoare și, de aceea, neintrate în practica curentă, ca microscopia electronică, difracția razelor X. Examinarea calculilor cu aceste tehnici a mai condus și la concluzia că aproximativ 75% din totalul calculilor sunt micști 12, 13 și că deci este important a se cunoaște și ceilalți constituenți existenți alături de constituentul principal (din zona
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
amiloidoza cerebrală din boala Alzheimer). Amiloidul este constituit din diverse proteine de origine plasmatică, cu greutate moleculară mică (5-25 kD), care au particularitatea de a forma structuri fibrilare insolubile. Fibrilele de amiloid sunt vizibile doar în microscopie electronică (ME), iar difracția cu raze X relevă o configurație beta-plisată, caracteristică. Această configurație explică puternica afinitate a amiloidului pentru colorantul roșu de Congo și dicroismul său specific în lumină polarizată, verde-galben, după impregnarea cu acest colorant. Au fost identificate până în prezent 15 proteine
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în citoplasmă, unde acidului ribonucleic copiază fragmentul, pentru a da naștere enzimei sau proteinei semnalate ca fiind necesară celulei. Rosalind Franklin 85 este a patra persoană care a contribuit la înțelegerea structurii fizice a acidului nucleic, utilizând împreună cu Maurice Wilkins difracția cu raze X. Într-un interviu dat de James Watson în anul 1962, el afirmă că Rosalind Franklin merita premiul Nobel. Moartea ei, survenită în 1958, și regulamentul Premiului Nobel de a nu fi acordat persoanelor decedate, au eliminat-o
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primește Premiul Nobel pentru fizică (în 1929). Ideea fundamentală a fost preluată din demonstrația lui Einstein a prezenței fotonilor în unda de lumină, pe care el o generalizează la toate particulele atomice. Teoria lui Broglie este confirmată prin experiențele de difracție, demonstrată de Davisson și Germer. Din punct de vedere filosofic, teoria Broglie-Bohm este universală în fizica cuantică. 203 John Archibald Wheeler (1911-2008), fizician teoretician american. Colaborează cu Niels Bohr și explică principiile fisiunii nucleare. Împreună cu G. Breit, Wheeler dezvoltă teoria
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Budapesta, vădind o precocitate remarcabilă (prima lucrare științifică publicată fiind semnată la 19 ani). În 1917, Polanyi urmează un doctorat în chimie, în care face demonstrația unei teorii despre termodinamică. După un stagiu de intensă cercetare la Berlin, unde studiază difracția razelor x precum și consecințele teoretice ale revoluției cuantice (corespondând cu W. Heisenberg, Max Born și E. Schrödinger), M. Polanyi - evreu convertit la creștinism - este obligat să emigreze la Manchester din cauza regimului nazist din Germania anilor 1930. Lovit, împreună cu familia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III conține documentare care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
albă, indiferent de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu suprafețele plane. Culorile se datorează interferenței radiațiilor de diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu suprafețele plane. Culorile se datorează interferenței radiațiilor de diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante înguste, rectilinii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației. Rețeaua de difracție este formată dintr-un sistem de fante înguste, rectilinii, egale, paralele, echidistante și foarte apropiate una de alta, obținut în general prin trasarea unui număr N de zgârieturi pe o lungime L a unei plăci de sticlă sau plexiglas. Notăm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
L a unei plăci de sticlă sau plexiglas. Notăm cu n= N/L numărul de trăsături pe unitatea de lungime. Distanța l = 1/n dintre două trăsături consecutive reprezintă o caracteristică a rețelei și poartă denumirea de contanta rețelei de difracție. În Fig. 1.14. este prezentată situația când un fasciculul monocromatric paralel de lumină cu lungimea de unda λ cade perpendicular pe o rețea cu constanta l. Diferența de drum optic dintre 2 raze vecine este În cazul general, când
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu lungimea de unda λ cade perpendicular pe o rețea cu constanta l. Diferența de drum optic dintre 2 raze vecine este În cazul general, când unghiul de incidență pe rețea este i, diferența de drum optic este. Unghiul de difracție θ poate fi atât pozitiv cât și negativ așa cum se poate observa în Fig.1.15. Din relația rezultă că maximul de interferență de ordin k se formează pentru un unghi θk astfel încât. Din relația rezultă că pentru un λ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
θk pentru un maxim de ordin k se poate determina l. În cazul unghiurilor mici, când tg θ sinθ, punctul în care se va forma maximul de ordinul k se va afla la distanța. Cum determinăm constanta unei rețele de difracție? Figura 1.16. prezintă situația când pe rețea ajunge simultan o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
rețea ajunge simultan o radiație roșie și una albastră. Acest gen de experiment poate fi folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații necunoscute atunci cand se cunoaște lungimea de undă a celeilalte radiații. Materiale necesare: • banc optic • rețea de difracție • fantă • sistem convergent (lentilă), cu distanța focală f cunoscută • sursă de lumină cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu filtru de culoare (sticlă colorată roșie) • ecran Modul de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; • Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; • Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, asemănătoare cu cea din Fig.1 .15. de mai sus, cu maxim central de ordin zero; • Măsurați distanța x pentru difeiți k de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; • Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; • Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, asemănătoare cu cea din Fig.1 .15. de mai sus, cu maxim central de ordin zero; • Măsurați distanța x pentru difeiți k de ordin superior; • Calculați constanta rețelei l, aplicând relația. • Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: • Scrieți rezultatul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Calculați constanta rețelei l, aplicând relația. • Valorile experimentale le treceți în urmatorul tabel: • Scrieți rezultatul final pentru constanta rețelei; • Descrieți metoda pentru determinarea lungimii de undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
undă a radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]