341 matches
-
unui text informațional. ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
formula aprecieri critice; 9. a prezenta un proiect. 2.2. Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate ... b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
unui text informativ ... 3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse - Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice - Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
Părțile componente ale unei compuneri: sive a categoriilor morfo- introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu sintactice, a mijloacelor (rezumat, caracterizare de personaj). de îmbogățire a vocabula- Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, rului și a categoriilor diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. semantice studiate, a Contexte de realizare: ortografiei și punctuației a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse. Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice. Sensul denotativ și sensul conotativ ale cuvintelor. Gramatică 1. Articolul: hotărât, nehotărât și
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
și în limbajul poetic ● Unități frazeologice (locuțiuni și expresii) Sensul cuvintelor în context. Sens denotativ și sens conotativ II. Fonetică ● Fonemul. Sistemul fonologic al limbii române. Reprezentarea grafică a sunetelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentuarea cuvintelor ● Grupuri de sunete. Hiat, diftong, triftong ● Pronunții corecte/incorecte ale neologismelor Cacofonia. Hipercorectitudinea ● Pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) III. Morfosintaxă A. Morfologie ● Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. Clasificări (părți de vorbire flexibile, părți de vorbire neflexibile) a. Părțile de vorbire flexibile ● Substantivul
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
28 iunie-30 iunie 2014 Rezolvarea contestațiilor 1 iulie 2014 Afișarea rezultatelor finale după contestații Anexa 2 PROGRAMA pentru disciplina limba și literatura slovacă maternă Evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a 2014 LIMBA SLOVACĂ A. Fonetică Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe. Legea ritmică. Cuvinte selectate B. Lexicologie Cuvântul. Sensul cuvântului și sensul gramatical al cuvântului. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, neologismele, arhaismele
ORDIN nr. 4.924 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
semantice studiate, a ortografiei sinonime, antonime, omonime, cuvinte și punctuației polisemantice; construcții pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite; - mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/ �� conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; - despărțirea cuvintelor în silabe; - semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; - semne ortografice: cratima, punctul; - valori expresive ale
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și se opune lui / e/ în graiurile din Lundziń, Cupă, L’umniță, Oșiń și Birislăv: "videm" „vedem” vs. "vidęm" „vedeam”. Vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /ɔ/ și /u/ accentuate se lungesc, în afară de
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
realizează [ạ] (mai închis decât [a], între acesta și [ə], mai aproape de [a]): "ạn" „în”, "ạmpirat" „împărat”. Și după silabă accentuată se închid aceleași vocale, dar /a/ se păstrează ca articol hotărât: "casă" vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
în”, "ạmpirat" „împărat”. Și după silabă accentuată se închid aceleași vocale, dar /a/ se păstrează ca articol hotărât: "casă" vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între Capidan și P. Atanasov, în sensul că acesta notează și semivocalele e̯ și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
vs. "casa". În toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între Capidan și P. Atanasov, în sensul că acesta notează și semivocalele e̯ și o̯. Meglenoromâna are 26 consoane: În poziție finală de cuvânt, consoana /l/ primește o nuanță velară: "cał" „cal
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
toate graiurile meglenoromâne există diftongii descendenți [aw], [ew], [iw] și [ow] (semivocala /w/ fiind transcrisă u̯), și diftongii ascendenți [ja], [je], [jo] și [ju], semivocala /j/ transcriindu-se i̯. În diverse graiuri există și alți diftongi: În transcrierea diftongilor există o diferență între Capidan și P. Atanasov, în sensul că acesta notează și semivocalele e̯ și o̯. Meglenoromâna are 26 consoane: În poziție finală de cuvânt, consoana /l/ primește o nuanță velară: "cał" „cal”, "crieł" „minte, gând
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă. Textul are unele particularități fonetice (în "ceale" , diftongul "ea" nu s-a redus încă la "e;" apare forma mai veche, "pre" a prepoziției "pe" provenit din latinescul "per" etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
desfătare“. Principiul ortografic era cel folosit în [[limba neerlandeză]]: scriem toți la fel, dar fiecare pronunță ca în regiunea sa. Mai târziu s-au adăugat alte [[glife]] sau litere cu semne diacritice: ă, à, , ě, ê, ș, ț, ů, precum și diftongii "ea" și "oa"; s-au scos á, ç. S-au modificat și regulile ortografice. Pe urmă, treptat, s-a scos ê, apoi ů. În cele din urmă s-a introdus ortografia fonetică. Înainte de [[1989]], în [[RSS Moldovenească]] se folosea o
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
limbi romanice. Printre altele, timpurile supracompuse, atât de mult folosite în Ardeal. Formele verbale folosite în subordonata condițională introdusă prin conjuncția "si" sunt întocmai ca în limba română. De exemplu: Din punct de vedere fonetic, există câteva caracteristici. Cei doi diftongi ori diasisteme din limba română se găsesc și în valonă. De exemplu, 'moarte, poartă, coardă' se fac în valonă: 'moirt', 'poite', 'coide' (pronunțate: "moar, poat, coad" sau "muer, puet, cued"). De asemenea, 'pourcea', 'bea' se pronunță în vestul Valoniei la
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
fonetice vezi Alfabetul Fonetic Internațional.) În cursul vorbirii două sau mai multe vocale pot să apară în succesiune. În asemenea cazuri vocalele pot să formeze fie hiaturi, atunci când fac parte din silabe diferite (de exemplu în cuvântul "mie", pronunțat ), fie diftongi sau triftongi, atunci când se pronunță împreună într-o singură silabă (de exemplu în cuvântul "miere": În acest din urmă caz, întrucât o silabă nu poate conține mai mult de o vocală propriu-zisă, celelalte sunete vocalice din silabă se numesc semivocale
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
mult mai multe în comun cu greaca modernă decât cu cea veche. Cele mai semnificative trei schimbări din timpul acestei perioade au fost pierderea distincției lungimii vocalelor, înlocuirea sistemului accentual tonic (muzical) cu accentul dinamic (de intensitate) și monoftongarea majorității diftongilor. Evoluția fonetică este descrisă în cele ce urmează: "Greaca Koine biblică" se referă la varietățile de Koine folosite în Biblia creștină și în texte înrudite. Principalele ei surse sunt: A existat o dispută între erudiți, deoarece nu se știa cât
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
sau grade vocalice indo-europene. Indo-europeana putea să interschimbe "e" (gradul "e") cu "o" (gradul "o") sau să nu folosească nici unul (gradul "zero"). Asemănător, greaca a moștenit seria (de exemplu) ei, oi, i, care sunt e,-, o- și gradul "zero " al diftongului. Ele puteau să apară în diferite forme verbale: leipo "eu plec", leloipa "eu plecasem", elipon "eu am plecat", sau ca bază a dialectizării: aticul deiknumi "eu arăt" și cretanul diknumi. Dialectele limbii grecești vechi au fost un rezultat al izolării
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
limba română acest sunet nu există ca fonem de sine stătător, dar, pentru că la vocalele deschise caracterul anterior/posterior este relativ neimportant, el se poate aproxima cu vocala deschisă centrală nerotunjită (notată în scris cu litera A), mai ales în cadrul diftongului din cuvinte precum "soare".
Vocală deschisă posterioară nerotunjită () [Corola-website/Science/307511_a_308840]
-
vestmânt - / ...si era vânt... / Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de plumb....”. Epitetele “adânc”, “întors”, “funerar”, “singur” contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v, l” , a diftongului “au” și a triftongului “eau” sugerează foarte bine plânsetul, ca ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La nivelul prozodic se constată folosirea iambului. Sentimentul dominant este de oboseală, de trecere inevitabilă spre moarte. Se remarcă maxima
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]