288 matches
-
Aceste cazuri de prime intervenții biomedicale cu ajutorul tehnologiilor virtuale ilustrează atât impactul digital pozitiv (de informare, învățare și tratareă, cât și semnele de îngrijorare evidențiate de Visible Human Project. Pe de o parte, umanul devine „vizibil” în realitatea virtuală în urma digitalizării sale, punându-se problema atât a nemuririi, a resurecției eterne prin simulare (corpul este animat să pară „viu”Ă, cât și a posibilității întreruperii premature a vieții biologice. Pe de altă parte, ființa umană „vizibilă” a cyberspațiului poate fi accesată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
parte, crearea de proteze interactive care să înlesnească comunicarea, precum Dis-Armor 2, desenată de artistul Krzysztof Wodiczko și realizată la MIT. Mai mult, artiști precum Eva Wohlgemuth interoghează în „Bodyscan” (1997Ă relația dintre corp și imaginea-avatar. După modelul științific al digitalizării corpului uman în „Visible Human Project” (vezi primul capitolă, artista își scanează părți ale trupului în mod tridimensional, manipulează informațiile numerice în rețea și alcătuiește, pe baza acestor modele virtuale, sculpturi stereo litografice. Diversele forme de body art, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fizice, chimice, biologice, cosmologice etc., modele care poartă cu sine semnul pozitivului (spre deosebire de teoria negativității a lui Paul Virilioă. Întreaga cultură și civilizația însăși sunt operatorizate și convertite în algoritmi astfel încât conținuturile realității sunt considerate a se revărsa în eterul digitalizării. Informatizarea numerică, atât la entuzistul Lévy cât și la pesimistul Virilio, dorește a substitui materia propunând alternativa existenței și a cunoașterii prin mediere tehnologică: exemplul este al realizărilor ontologiei computaționale în biologie moleculară, neurologie și psihologie cognitivă. Ceea ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice într-un sistem social și politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
insuficiență cardiacă și moartea subită. Stimularea electrică cardiacă și aplicarea sa clinică practică sunt în mod clar printre primele beneficiare ale începutului celei de-a treia revoluții tehnologice, respectiv înlocuirea sistemelor mecanice și electrice cu cele electronice, urmată de miniaturizare, digitalizarea informației și apoi programarea computerizată. Cardiostimularea este legată cel mai frecvent în medicină de primele utilizări clinice pentru tratamentul sincopelor din sindromul Adams-Stokes, iar trecerea de la primele pacemakere asincrone către tehnologia de astăzi s-a făcut pas cu pas, fiecare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001 Convenția adoptată la Budapesta, în 2001, subliniază importanța cooperării dintre țările membre în aplicarea unei politici penale comune, destinată să protejeze societatea împotriva criminalității informatice. Rădăcinile acestui act sunt schimbările profunde determinate de digitalizarea, convergența și globalizarea continuă a rețelelor de calculatoare și preocuparea că rețelele de calculatoare și informația electronică pot fi utilizate și pentru comiterea de infracțiuni. Convenția urmărește prevenirea actelor îndreptate împotriva confidențialității, integrității și disponibilității sistemelor informatice, a rețelelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
răspunde la tratament medical se va trata prin cardioversie. Cazurilor cu insuficiență cardiacă posttraumatică li se vor instala un cateter Swan-Ganz în artera pulmonară și un cateter în artera radială pentru controlul performanței cardiace. Insuficiența cardiacă se va trata prin digitalizare. În caz de insuficiență cardiacă necontrolabilă prin tratament medicamentos se va instala un balon de contrapulsație în aortă și se va scădea rezistența în mica circulație pentru a optimiza funcția vetriculului drept (contuzionat cel mai frecvent) [14]. În contuzia cardiacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
sala de clasă a lumii pentru a regândi viitorul. Ceea ce impulsionează toate aceste schimbări instituționale este revoluția În materie de comunicații, care a dus la o creștere a vitezei, ratei, fluxului, densității și conectivității vieții comerciale și sociale. Calculatorul, softurile, digitalizarea mediilor de comunicație, Internetul și comunicațiile mobile și fără fir au conectat, În mai puțin de două decenii, sistemele nervoase centrale a aproape 20% dintre oameni, cu viteza luminii, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Astăzi o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politic, cât și la cel economic. Ceea ce Însă nici politicienii, nici oamenii de afaceri nu au putut să prevadă a fost apariția unei noi revoluții tehnologice al cărei modus operandi este, În același timp, puternic relațional și descentralizant. Revoluția software, digitalizarea mediilor de comunicație, calculatoarele personale, Internetul și fluxurile de informație prin transmisiuni fără fir, au transformat comunicațiile dintr-un plan vertical Într-unul orizontal, realizându-se trecerea de la comanda centralizată la interactivitatea descentralizată. În mod asemănător, schimbarea În regimul de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
calitățile lumii contemporane digitalizate, În care rolul fotografiei este radical schimbat față de cel avut În modernitate. Pentru el, modernitatea a Însemnat un determinism al tehnicii analogice asupra autonomiei, adevărului fotografic, eticii, integrității fotografului și creațiilor sale, pe când postmodernitatea aduce prin digitalizare „democratizarea― lucrului cu imaginea și volatilizarea controlului exercitat de către persoana fotografului asupra fotografiilor sale. Martha Rosler, artist și teoretician, propune Însă o nuanțare a distincției operate de Ritchin. Ea argumentează (Lister 2002: 336) că istoria fotografiei este o istorie a
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
336) că istoria fotografiei este o istorie a manipulărilor „adevărului― fotografic determinată nu atât de tehnologiile analoagă sau digitală, ci de specificitatea lumii capitaliste care prin 160 producția de masă și prin accentul pus pe consum Încurajează cu mult Înainte de digitalizarea tehnicii, primatul aparenței În detrimentul fondului său, adică primatul semnificantului asupra semnificatului. De fapt, intertextualitatea imaginii fotografice nu este o noutate adusă de digitalizare, ci de interconectivitatea lumii moderne transmisă și celei postmoderne. Tehnica digitală are rolul de a extinde considerabil
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
capitaliste care prin 160 producția de masă și prin accentul pus pe consum Încurajează cu mult Înainte de digitalizarea tehnicii, primatul aparenței În detrimentul fondului său, adică primatul semnificantului asupra semnificatului. De fapt, intertextualitatea imaginii fotografice nu este o noutate adusă de digitalizare, ci de interconectivitatea lumii moderne transmisă și celei postmoderne. Tehnica digitală are rolul de a extinde considerabil scara circulației imaginii, accesibilă instantaneu și simultan În spații diferite. Aceasta conduce la o volatilizare puternică a stabilității sistemelor de expresie și comunicare
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Tocmai În această dualitate rezidă și incitarea pe care o creează, demonstrând că fotografia manipulabilă poate fi un mijloc creativ și etic, utilizat și În epoca pre-digitală, nu neaparat problematic și nici atât de nou, precum sugerează Fred Ritchin referitor la digitalizarea imagisticii contemporane (Lister 2002: 333). Am văzut mai sus cum manipularea „adevărului― naturalist al imaginii, poate avea efecte etice pozitive raportate la adevărul esențial al realităților reprezentate. Am văzut de asemenea, prin intermediul disputei Ritchin- Rosler, că alterările acestui „adevăr― sunt
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]