1,091 matches
-
Actualmente există încă printre specialiști întrebarea care factori, biologici sau de mediu, ar fi determinanți în dezvoltarea persoanei autiste și care sunt dificultățile acestora de adaptare. Pare evident că o căutare a unei etiologii unice de dezvoltare cum o sugerează dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
balanța să Încline În favoarea Monarhiei dualiste. În realitate, parcursul României spre alianța cu Imperiile Centrale a presupus mult mai mult decât o simplă alegere și el trebuie privit Într-o lumină mai nuanțată decât aceea În care Îl Înfățișează rudimentara dihotomie a „simpatiilor” și „antipatiilor” pentru Imperiile Centrale sau puterile occidentale. În realitate, perceperea amenințării ca venind dinspre Rusia nu explică decât motivul pentru care alegerea s-a oprit asupra Puterilor Centrale. Pentru că „atitudinea vrășmașă” a Rusiei - ca să citez (oricât de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de echilibru”. Este o ființă oscilantă și nemulțumită care tinde către împlinire. El aspiră permanent către starea de echilibru și perfecțiune. Este o aspirație în care sunt concentrate atât idealurile moral-spirituale, precum și cele logice și sufletești. Aceasta a dus la dihotomia „bine/rău”. Binele este condiția stării de sănătate, de echilibru fizic, sufletesc și moral. Răul este ruperea unității și tulburarea stării de echilibru fizic, sufletesc și moral al omului. Răul este atât boala, cât și păcatul. Corelată cu istoria culturală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Socrate nebunia este de două feluri: nebunia divină (theamania), dar al divinității, și nebunia boală, alterare a spiritului, a minții și comportamentului uman. Se stabilește în felul acesta o demarcație netă între dimensiunea culturală și cea medicală a nebuniei. Această dihotomie a nebuniei nu poate fi contestată, iar psihopatologia trebuie să-i acorde o atenție deosebită pentru a putea realiza, prin aceasta, o viziune cât mai completă asupra umanului. În plus ni se revelează, încă o dată, faptul că „nebunia”, ca paradox
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom prezenta pe larg în continuare. 1) Tulburări intelectuale Debilul mintal se caracterizează prin slăbirea judecății, dificultăți importante de abstractizare și slăbirea discernământului. R. Zazzo admite că QI permite să se stabilească un diagnostic de o primă aproximație referitor la dihotomia dintre un copil normal și un deficient de intelect. Nu poate fi însă evaluat prognosticul și nici nu se poate face distincția între „debilitatea adevărată” și „pseudodebilitate”. Deosebit de importante în elucidarea acestui aspect sunt studiile lui B. Inhelder. Acesta, studiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltarea plenară a personalității” sunt înțelese diferit de diversele comunități culturale sau popoare. Prin urmare, propune înlocuirea lor prin concepte precum „scop educativ”, „rezultat educativ” sau „obiectiv pedagogic”, care sunt susceptibile de definiții operaționale ce permit consensul național. Chiar și dihotomii clasice pot fi depășite în acest mod. Wheeler insistă asupra polarizării semantice referitoare la rostul (sensul) educației. El distinge în literatura pedagogică șase categorii de opțiuni (accente): a) educația trebuie să contribuie la autorealizare; b) educația trebuie să asigure transmiterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
R.J. Havighurst (1953) au construit o paradigmă pentru dezvoltarea curriculară pe baza conceptului de sarcini de dezvoltare 26. Conceptul definește indivizii umani ca „variabile de răspuns atât la nevoi proprii, cât și la cerințe sociale”. În acest fel este depășită dihotomia clasică între abordarea centrată pe individ și cea centrată pe societate din teoria curriculară modernă. După acești autori, se pot determina zece categorii de „sarcini de dezvoltare”. Autorii au în vedere întregul proces de creștere-maturizare-formare a copilului prin educație. Sarcinile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca având doar producție (Appadurai, 1986, pp. 8-9). El susține că ar trebui să existe o atenție sporită pentru „traiectoria totală de la producție, schimb/distribuție și consum” (Appadurai, 1986, p. 13). O altă critică a apărut din cauza insatisfacției crescânde față de dihotomiile ce separau grupurile privite doar prin prisma termenilor de societate/economie (statele-națiune, „modernitate” etc.) de grupurile ce aveau doar „cultură” (grupurile prestatale, „primitive”, „izolate” etc.). Atenția acordată consumului constituie astfel „un efort de a restaura dimensiunea culturală a societăților ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
căpătat o altă natură decât ar fi avut în mod normal într-un context afluent. Bunuri ce ar fi fost mărfuri într-o economie de piață preluau unele proprietăți ale darurilor sau rarităților. Fiind uneori extrase din circulație, ele transcendeau dihotomia marfă-dar prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau consumul productiv prin faptul că, „prin schimb sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
peste anul 1945-1946”; dacă ar fi făcut-o, „ar fi însemnat să mintă cu bună știință”, și „nu era în stare”. A murit într-un accident, la vânătoare, lângă Tulcea. Tributare opticii impuse de ideologia și politica oficială, construite pe dihotomia maniheistă inerentă realismului socialist (nou-vechi, pozitiv-negativ, oameni noi-oameni vechi), primele romane ale lui P., Străinul (1955) și Setea (1958; Premiul de Stat), se disting, în producția industrioasă a timpului, prin însușiri autentic literare, precum expresivitatea descripțiilor, pregnanța unor situații, portretizarea
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
sistem: „Literatura care mă interesează pe mine - cea substanțială - refuză tipi reprezentativi... Este o concepție de ordin cantitativ, electoral, această reprezentare. [...] E fals ca artă. Personajul substanțial nu reprezintă pe nimeni, este el. Este un tip semnificativ - nu reprezentativ.” Transpunând dihotomia tradiție/inovație în forma antinomiei dintre ordinea reprezentării și ordinea semnificației, P. răstoarnă logica metafizică a raportului dintre esență și aparență și abandonează, în dimensiune politică, perspectiva democrată - deschisă, expansivă și tolerantă - pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate. Nu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
dar a avut ambiții culturale globalizante care au părut că trădează spiritul propriu-zis critic. După ce, în perioada proletcultistă, orientarea speculativă s-a dovedit vulnerabilă față de dogmatismul sociologizant, tehnicismul filologic a putut să ofere criticilor un refugiu în fața presiunilor ideologice, și dihotomia s-a refăcut pe alt plan. Aspirația lui P. este să întemeieze teoretic și aplicativ o sinteză care, depășind ruptura consacrată, să tindă la etajele superioare spre sociologie și psihologie, iar la cele inferioare spre filologie și stilistică. Acest arc
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
și sociologul este un nou tip de întreprinzător) oferă, contra plată, serviciile sale celorlalți membri ai colectivității. Modelul client/consultant prezintă însă o serie de dificultăți de structură. În primul rând, acceptarea necritică a scopurilor. Modelul se bazează pe celebra dihotomie promovată de Max Weber (1947) între scopuri și mijloace și care justifică, în fapt, aservirea politică și ideologică a sociologiei. Conform teoriei weberiene, sociologia are ca obiect legitim de studiu doar sfera mijloacelor de atingere a scopurilor pe care și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate organiza într-un format de tipul „este/nu este”. Într-o anumită situație, o țară oarecare este sau nu este în război, un guvern este sau nu este stabil, Partidul Democrat este sau nu este la putere. Astfel de dihotomii simple sunt adesea esențiale pentru a ne ajuta să înțelegem starea de lucruri din lume. În al doilea rând, o variabilă poate fi construită pe baza unor diferențieri categoriale sau calitative. Grupurile de venituri pe unitate de familie se împart
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii sociali aflați În relație directă și strânsă cu piața (Întreprinzători, mici meseriași ș.a.m.d.). Tranziția nu poate fi interpretată și Înțeleasă, afirmă autorii, În termenii simpliști ai acestei dihotomii, urmărindu-se răspunsul la Întrebarea: „Cine va ieși Învingător - prima sau a doua categorie?”, retribuțiile și succesul celor două depinzând și de alți factori, inițial neluați În considerare: vechimea, genul (bărbat-femeie), puterea și poziția de negociere, nivelul de educație, caracterul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
distincte, clare și investite cu autoritate. În consecință, tranziția ar fi saturată de o patologie socială fără limite. Modelul cultural al lui Durkheim este, în bună tradiție iluministă, binar: sacru vs profan, solidaritate mecanică vs solidaritate organică, normal vs patologic. Dihotomia explicativă este fundată pe distincția tranșantă dintre societatea tradițională și cea modernă, întrucât sociologia, devenită deja o știință socială specializată, căuta să explice modul de configurare și constelațiile constitutive ale societății moderne izvodite în cadrele celei tradiționale, ce părăsea scena
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la o dihotomie prin care se polariza societatea tradițională și cea modernă. Obiectivul lor era dublu: pe de o parte, să caracterizeze cele două tipuri de societăți și, pe de alta, să analizeze tranziția de la una la cealaltă. Să încercăm acum să identificăm
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizare (și planificare) centralizată sau piață, cetățean sau străin, muncă sau timp liber, război sau pace, conducător sau supus, fapte sau valori, sat sau oraș, industrie sau agricultură, familie sau non-familie, politic sau non-politic și tot așa constituie mulțimea de dihotomii polare ce despărțeau, delimitau, tranșau granițele clare și cîteva punți de trecere, atent reglementate, de la o categorie la alta. Astfel de coordonate și poziționări, cel mai adesea ierarhice, au oferit în societatea industrială multiple posibilități de proiectare și planificare, adică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul și/și. Să considerăm câteva exemple orientative. Universitatea modernă a fost esențialmente o organizație și un simbol național al învățării și profesionalizării elitelor naționale. Diploma emisă de o universitate națională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Herodot își propune să cuprindă în relatările sale o durată de aproape două sute de ani. Adâncirea în detaliu înseamnă distanțarea de conceptul unitar de umanitate presupus de discursul mitic. Contrastul dintre greci și barbari este cel puțin la fel de puternic ca dihotomia între evrei și neamuri. A. Momigliano îl considera pe Polybius drept primul istoric grec care a scris având în față orizontul universalității. Polybius știe că istoria politică a Imperiului Roman decide soarta unei lumi întregi; o lume, firește, care n-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
secolul XX? Suntem, deci, în miezul unui „conflict al interpretărilor”. Soluția problemei nu poate fi tranșată foarte simplu. Ne putem întreba: care este rațiunea și legitimitatea polemicii create în jurul lui Evagrie? Este oare necesar să exportăm și în spațiul românesc dihotomia dintre exegeții care văd în Evagrie reprezentatul „intelectualilor” speculativi, închiși într-un cerc esoteric, și gruparea minoritară a celor care salută în Evagrie un autor duhovnicesc de excepție, ale cărui scrieri pot fi folositoare tuturor creștinilor? C. Bădiliță a avansat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au fost preocupați de restituirea comorilor patristicii în termenii teologiei istorice. Mult mai ambițios, Yannaras adoptă metodologia contondentă a polemiștilor bizantini. Un comentator l-a numit pe Yannaras un combatant în câmpul „isihasmului politic”1 datorită zelului cu care folosește dihotomia „Occident” - „Orient” într-un discurs apologetic totalizator 2. Heidegger și Areopagitul reprezintă un demers speculativ care ne reamintește că, în marea tradiție reprezentată de Sf. Dionisie Areopagitul, dintre cele două tipuri simbolice de nume scripturistice folosite pentru descrierea economiei divine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unei teorii abstracte, de nuanță analitică. John Gray crede și el că liberalismul are două fețe. Dar, așa cum vedem în recenta sa carte ce apare acum în traducere românească, aceste două fețe sunt cu totul altfel definite, ca o dihotomie în interiorul direcției politico-morale anglo-saxone. Respectând alegerea autorului, voi rămâne în cele ce urmează în interiorul sistemului său de referințe, ceea ce are și avantajul suplimentar al conciziei. Cu toate acestea, din ceea ce am arătat până acum, vom reține că am putea număra
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cuvinte absolut banale, care minimalizează o figură esențială a secolului trecut, memorabilă cel puțin pentru relansarea hegelianismului pe direcții diferite de marxism și de weberianism, precum și pentru încercarea (e drept, eșuată și nu lipsită de ambiguitate ideologico-etică) de a depăși dihotomia Stânga/Dreapta. Prin Raymond Aron, prietenia polemică dintre Kojève și Strauss (astăzi documentată și prin publicarea fascinantei lor corespondențe, de către Michael S. Roth și Victor Gourevitch) s-a transmis generației următoare: Allan Bloom a fost legat toată viața de cel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
paradigma studiilor culturale. Un candidat serios la Premiul Nobel pentru economie ca Amartya Sen este tipic pentru tentativa de a crea un culturalism economico-juridic, bazat pe redefinirea drepturilor-libertăți (individuale ale) omului ca drepturi-creanțe (colective ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice globale”: aer curat, apă potabilă, hrană etc. Corporațiile instrumentează dibaci aceste noi culturalisme, astfel încât
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]