1,082 matches
-
principii a priori 54. Aceste principii, principiile cele mai înalte ale sistemului, erau pentru el legi imuabile. Este sensul în care se poate spune că autorul CRP a rămas atașat conceptului clasic, aristotelic al științei 55. Există vreo relație între dihotomia legi cauzale-asociații contingente ale faptelor și dihotomia judecăți de experiență-judecăți de percepție? Cea din urmă este o distincție care a fost introdusă de Kant în Pr. și nu mai apare, cel puțin în această exprimare, în ceea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cele mai înalte ale sistemului, erau pentru el legi imuabile. Este sensul în care se poate spune că autorul CRP a rămas atașat conceptului clasic, aristotelic al științei 55. Există vreo relație între dihotomia legi cauzale-asociații contingente ale faptelor și dihotomia judecăți de experiență-judecăți de percepție? Cea din urmă este o distincție care a fost introdusă de Kant în Pr. și nu mai apare, cel puțin în această exprimare, în ceea de-a doua ediție a CRP din 1787. Comentatorii au
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legi au fost votate de partidele din coaliția DOS în schimbul votului favorabil al partidului lui Kostunica pentru legea asupra muncii aprobată în aceleași săptămâni. Apropo de aceasta, Hiber evidențiază că principala diferență între cele două propuneri de lege rezida în dihotomia continuitate/discontinuitate, despre care am vorbit la Capitolul al doilea. În fapt, Legea asupra magistraturii aprobată în pachet confirma funcțiile pe viață pentru toate tipurile de magistrați, indiferent de grad; dimpotrivă, propunerea Ministrului Justiției introducea unele elemente care ar fi
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și neînsuflețite - între trup ca deținător al monopolului vitalității și veșmânt ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să dibuie sufletul pietrelor din adormire, să bănuiască veșmântul de o neînsuflețire radicală! Pentru el, formele erau un fel de vase comunicante de-a lungul unui conținut continuu și cumva neutru
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vocabularului care folosește resursele proprii ale limbii respective, pornind de la cuvinte existente în limbă" (FCLR I, p. V), ea se opune căii externe de acumulare a noi cuvinte (v. Șerban Evseev, p. 267). Constatăm însă că realitatea contrazice uneori această dihotomie care în general este pe deplin justificată. Împrumutul prin condensare trebuie considerat deci un mijloc mixt de îmbogățire a lexicului, care apelează la materiale externe, cărora le aplică însă, în momentul preluării, un procedeu propriu de formare a cuvintelor. După cum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
realism pur și simplu, C. se simțea obligat să se solidarizeze cu muribundul, într-o lucrare intitulată Pentru realismul socialist. Imediat după aceea însă canonul propriu a prins să se modifice, a început să înglobeze concepte filosofice și artistice nesupuse dihotomiei sociale, analizele au început să fie complete și subtile, sensurile operei nu au mai fost falsificate spre a se potrivi grilei de interpretare. Rolul lui C. a fost dublu: el a participat, alături de alții, la modificarea canonului și l-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
la oamenii și obiectele din jurul lor, întâlnite la locul de muncă; utilizarea acestor informații în scopul creșterii prosperității economice și psihologice a tuturor angajaților - bărbați și femei, albi și negri, muncitori sau manageri etc. Părțile acestei definiții scot în relief dihotomia dintre știința PIO - care urmărește stabilirea unor relații și identificarea unor cauze prin intermediul activității de cercetare - și practica PIO - care aplică cunoștințele fundamentate la nivel empiric în beneficul organizației (creșterea eficienței muncii), dar și cel al individului (îmbunătățirea calității vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în propria lor lume, fără a se interesa unul de celălalt. Dar nu este deloc necesar să se întâmple așa și cu atât mai puțin este dezirabil acest fapt. Știința își are contribuția ei în practică și vice versa. Alături de dihotomia cercetare-aplicare, PIO a fost supusă procesului de specializare. Muchinsky (1983) enumeră șase specializări diferite: Psihologia personalului analizează rolul important al diferențelor individuale în selecția și plasarea angajaților, în evaluarea nivelului d performanță în muncă al angajaților și în instruirea personalului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de clasă, identificând o scindare la nivelul clasei dominante care afirmă un alt tip de cod ce susține un curriculum integrat favorabil egalității sociale și implicit educaționale prin structurarea unei noi forme de conștiință individuală care nu mai operează cu dihotomia cod restrâns cod elaborat. Mediul în care se poate promova un cod integrat este cel școlar, dar inițiativa trebuie să vină dinspre comunitate. Propunându-și o abordare interpretativă, perspectiva cercetărilor etnometodologice anunțată deja la începutul capitolului, explică raportul între școală
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un context potrivit pentru interiorizarea cunoștințelor și contribuie la catalizarea reflecției ce se transformă În acțiune. Informația ca acțiune Puternic influențată de China, unde nu există „formă de inteligență superioară celei ce se străduiește să interpreteze schimbarea”, În cultura japoneză, dihotomia dintre teorie și practică nu este enunțată după aceiași termeni ca În Occident. Aici, ordinea lumii nu decurge dintr-un model; ea este conținută În schimbarea Însăși, până la a fi chiar schimbarea. Adaptându-te la cursul mutațiilor, dinamizându-l și
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
informației și comunicării. Fluxurile evită actele de imobilitate, care privează de energia schimbărilor și conduc astfel la pierderea inventivității, a capacității de a răspunde inovând, nu numai În privința produselor și serviciilor, dar mai ales a modurilor de organizare și relaționare. Dihotomiei noi/ei tinde să i se substituie conceptul de noi cuprinzător și dinamic, format din interacțiuni constante, din predări și Învățări reciproce. Soluțiile generale și uniforme cedează locul unor formule personalizate, coproduse Într-un joc relațional creativ și adaptativ. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Renaissance, 3, (1956), pp. 75-96; și Baron, "Machiavelli: The Republican Citizen". A se compară remarcile lui Felix Gilbert, "Machiavelli în Modern Historical Scholarship", în Italian Quaterly 14 (1970), p. 25 n. 20. Asupra unei tendințe îndelungate de găsire a unor"dihotomii" în opera lui Machiavelli, vezi Dante della Terza, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. 5 Pentru cea mai puternică afirmare a coerentei gândirii lui Machiavelli
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
două dimensiuni, se stabilește o relație biunivoca, în sensul că primul nu poate fi pe deplin înțeles în absență ultimului și viceversa 45. Devine evident, în acest punct, că problema opoziției dintre ego și eu implică o altă serie de dihotomii, un alt set de contradicții. Dialectica lui Blake se deschide în direcția psihologiei abisale și, pentru că ea se referă în principal la funcția eului creator, am ales s-o pun în discuție în prima parte a cercetării mele, nu în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simptomul unei conștiințe fragmentate care interpretează realitatea că pe o colecție de fenomene discrete în loc să o perceapă că pe o singură formă. Imaginația [...] nu are nevoie de memorie fiindcă ea percepe totul că pe o unitate simultană" (1980, p. 27). Dihotomia lui Blake dintre imaginație și memorie este, orice s-ar spune, un clișeu romantic, diferențierea în cauză supraviețuind în forme care le conjuga menținând antinomiile structurale până în secolul al XX-lea (printre alții, Gaston Bachelard face distincție între o formă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
operă de artă poem, gravura, pictură sau o combinație a acestora (viziunea estetizata). Desigur, pot exista contexte în care cele două etape sunt, până la un punct, simultane. Aceasta ar trebui să ne împiedice să concepem întregul proces în termenii unei dihotomii simplificatoare: stare empirica irațională vs. transformare rațională a informațiilor furnizate de experiență vizionara. Astfel, în A Descriptive Catalogue, Blake însuși insistă asupra faptului că viziunile empirice demonstrează elemente concrete și logice: "The Prophets describe what they saw în Vision aș
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
întreaga concepție blakeană legată de unitatea contrariilor poate fi pusă în relație cu Fizică lui Aristotel, devenind, în acest caz, un inedit exemplu de hilomorfism 156. Dacă, la origine, trupul desemnează materia, iar spiritul formă, discursul poetic blakean respinge această dihotomie 157, substituind-o cu perechi de contrarii precum rațiune/intelect, memorie/imaginație, vegetativ/spiritual. Profilul vizionar blakean evidențiază o serie de antinomii conceptuale destul de clare, transferate ulterior la nivelul textelor propriu-zise. Concret, în The Marriage of Heaven and Hell (1790-1793
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
permanent blocat, zăpăcit și înșelat de obiectivitatea lumii, care nu abandonează însă lupta" (1991, p. 111). Această aserțiune îmi confirmă premisa fundamentală, aceea că viziunea dublă este preocupată de descrierea fenomenologica a realului, constituind, prin urmare, o oglindă a unor dihotomii profund imbricate în textura lumii și identificabile la mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prăbușirea omului, care, deposedat de facultatea vorbirii, este proiectat în mijlocul unui univers bestial, dominat de instincte. În paralel, accesul la componentele estetice ale viziunii triple este blocat de absență limbajului, iar individul cosmic degradat este condamnat la suferință provocată de dihotomia emoții/intelect: "The daughters of Beulah terrified have closd the Gate of the Tongue / Luvah and Urizen contend în war around the holy tent" (E: 311). Night the Second aduce în prim-plan construirea, de către Urizen, a Carapacei Lumii, "un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
malefice (redate, metaforic, de Fiii și de Fiicele lui Urizen). Din nou, se sugerează că, din moment ce viziunea dublă poate acționa pe fondul unei substituții fenomenologice, modificând obiectul perceput vizual în ceva cu totul diferit, aceasta generează o stare conflictuală, o dihotomie ontologica soldata cu război deschis la nivel psihologic (acolo unde domnesc cei patru zoa): "Urizen answerd Read my books explore my Constellations / Enquire of my Sons & they shall teach thee how to War / Enquire of my Daughters who accursd în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fidel esteticii fundamental revoluționare pe care el și Milton o aveau în comun el a transformat tradițiile pe care le-a moștenit, inclusiv pe cea a lui Milton" (1982, p. 24). Ronald Paulson gândește figură lui Milton în termenii unor dihotomii puternice, inerente atât creației materiale, cât și creaturilor lui Dumnezeu: "Milton reprezenta conflictul teribil dintre forțe opuse bine și rău, trecut și prezent, cădere și redempțiune găzduite de bărbat și femeie sau de amăgitor și amăgit. Milton a modelat aceste
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între eul empiric (corespunzând, în mare măsură, celui epistemic) și eul creator, care, în ansamblu, alcătuiesc eul vizionar. Dihotomia anterioară este un ecou al dubletului terminologic moi biographique/moi créateur postulat de poeticienii francezi. Aceste rafinări conceptuale mi-au permis, subsecvent, să analizez calitățile ontologice ale eului creator, care constituie elementul sine qua non din cadrul procesului de creație artistică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cauză ar trebui interpretată în termeni de interior/exterior, nu de vizual/verbal: Acordând prioritate timpului, nu spațiului, el preferă urechea ochiului. Aceasta se datorează faptului că urechea este o sursă de referință internă, ochiul fiind supus unor distrageri externe. Dihotomia blakeană este, de aceea, internă/externă, nu strict verbală/vizuală" (1982, p. 122). Ideal, ar trebui să privim observațiile drept complementare, nu divergențe. 146 Pentru mai multe amănunte, cf. secțiunea a doua a studiului meu. 147 Desigur, mă refer la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
formată din teritorii neocupate politic este doar reversul afirmației că în acea perioadă balanța puterii era circumscrisă cantitativ și calitativ de limite geografice. Pe măsură ce balanța puterii - având acum centrul de greutate localizat pe trei continente - se extinde la nivel global, dihotomia dintre cercul marilor puteri și centrul său, pe de o parte, și periferia cu spațiile sale neocupate politic, pe de altă parte, trebuie neapărat să dispară. Periferia balanței puterii este acum unul și același lucru cu limitele fizice ale globului
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
același timp, de discreditare la adresa foștilor stăpâni coloniali și a statelor industriale în general. Suferințele și eșecurile sale au fost prezentate ca fiind datorate națiunilor dezvoltate, care au obligația morală de a îndrepta greșelile pe care le-au făcut. Această dihotomie morală între membrii „buni” ai Lumii a Treia și exploatatorii coloniali „răi” s-a suprapus cu dihotomia americană a capitaliștilor democratici „buni” și comuniștii „răi”. Multe națiuni din „lumea liberă” simpatizează cu o formă sau alta de comunism - sau, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sale au fost prezentate ca fiind datorate națiunilor dezvoltate, care au obligația morală de a îndrepta greșelile pe care le-au făcut. Această dihotomie morală între membrii „buni” ai Lumii a Treia și exploatatorii coloniali „răi” s-a suprapus cu dihotomia americană a capitaliștilor democratici „buni” și comuniștii „răi”. Multe națiuni din „lumea liberă” simpatizează cu o formă sau alta de comunism - sau, cel puțin, cu o anumită formă de autoritarism care poartă numele de „comunism” sau „socialism”. Ceea ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]