586 matches
-
care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
creșterea animalelor și fabricarea untului, transporturile și comerțul 97. În perioada administrației otomane, locuitorii Dobrogei s-au bucurat de o serie de libertăți. Astfel, țăranii creștini aveau statut de raya, obligațiile acestora fiind: achitarea impozitului anual (haraci sau aziye), achitarea dijmei în produse și prestarea unui număr de zile de lucru. În schimbul dijmei, aceștia puteau să-și exercite posesiunea asupra pământului 98. În ciuda faptului că atribuțiile funcționarilor erau stabilite prin legi și regulamente, aceștia nu depuneau prea multe eforturi pentru înlăturarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
otomane, locuitorii Dobrogei s-au bucurat de o serie de libertăți. Astfel, țăranii creștini aveau statut de raya, obligațiile acestora fiind: achitarea impozitului anual (haraci sau aziye), achitarea dijmei în produse și prestarea unui număr de zile de lucru. În schimbul dijmei, aceștia puteau să-și exercite posesiunea asupra pământului 98. În ciuda faptului că atribuțiile funcționarilor erau stabilite prin legi și regulamente, aceștia nu depuneau prea multe eforturi pentru înlăturarea abuzurilor sau chiar a crimelor ce se săvârșeau prin sate și orașe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunale compuse din 12 persoane. Lista consilierilor comunali era avizată de către guvernatorul rus. Primarii numiți ciorbagi, ca și în perioada otomană șefii districtelor și consilierii acestora, erau numiți de către autoritățile militare ruse. Atribuțiile ciorbagiilor constau în înregistrarea producției agrare, fixarea dijmei pentru fiecare familie și rezolvarea micilor conflicte locale 323. În perioada administrației țariste în Dobrogea au fost puse în circulație monedele și bancnotele rusești. În aceeași perioadă, căile de comunicație din Dobrogea s-au aflat într-o stare avansată de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prevedea că: "Până la regularea definitivă a proprietăței și posesiunei imobiliare în Dobrogea, această proprietate și posesiune se dobândesce, se conservă, se transmite și se perde conform legilor otomane în vigoare până la 11 aprilie 1877"546. Articolul 12 al legii desființa dijma în natură și o înlocuia printr-o dare în bani "care se va hotărî printr-o lege specială"547. Legea garanta, conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
influența standardizării. Aceleași rezultate În cultura conopidei cum și În pomicultură. Număr redus de soiuri și calitate superioară. Ne oprim la ferma Morgenthau, ministrul de finanțe al SUA. Ferma e arendată. Despre uriașa extindere ce o are arendășitul aci și dijma și de modul cum e aplicat și ce rezultate dă, voi scrie mai departe. Spre seară vizităm o fermă avicolă cu numele sonor de Montgomery. Noaptea dormim În Poughkeepsie - Hyde Park, unde se găsește locuința și mausoleul familiei Roosevet, pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de muncă. Dacă fiul nu simte nicio atracție pentru fermă, el e sfătuit să-și aleagă altă ocupație. Dacă Însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau În dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dacă Însă vrea să rămână la fermă, el trebui să dovedească că e bun pentru așa ceva. De aceea mulți fermieri dau În dijmă sau arendă ferma feciorului, și numai după ce a dovedit că e capabil, rămâne fermier. Sistemul arendării sau dijmei este extrem de răspândit și constituie cheia marelui progres al agriculturii americane. Știința pune la dispoziția omului mijloace suficiente, dar a selecționa oamenii e mai greu. Pe aceștia Îi crează viața dură de toate zilele. Omul rămâne de-a pururi factorul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lumea fermierilor asupra rolului pe care trebuie să-l joace mecanizarea În fermele lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder În dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează În dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează În dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder În dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează În dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează În dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește În schimb jumătate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder În dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează În dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează În dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește În schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește În schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, Înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi În județul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește În schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, Înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Fără dijmă, la noi, Înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pășunat de oi, arat În iunie În ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam În schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de o arendă fixă. Aveam apoi marele avantaj de a putea ține vite multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici În America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici În Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici În America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici În Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum Îi selecționăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la baza agriculturii americane! Chiar aici În Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum Îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, Înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și plantele. Dar oamenii cum Îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, Înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți În agricultură. Luând În dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire a energiilor explică randamentul extraordinar pe care-l dau cei puțini, cei care au rămas la țară... Cei care dau pământul se Împart În trei categorii: a) cei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
familii. Copiii sunt crescuți În lupta pentru Prin „proces de selecție” Înțelegem «Concurența» În capitalism 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 128 viață; ei trebuie să dovedească că pot să continue activitatea părinților lor. Fermierul dă În dijmă sau arendă terenul copilului său. Dacă nu dă dovadă de bun fermier, Își caută altă meserie. Sistemul dijmei și arendării a ajutat imens primirea elementelor bune de muncă În agricultură. Așa se explică uriașul succes al agriculturii americane. Au rămas
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 128 viață; ei trebuie să dovedească că pot să continue activitatea părinților lor. Fermierul dă În dijmă sau arendă terenul copilului său. Dacă nu dă dovadă de bun fermier, Își caută altă meserie. Sistemul dijmei și arendării a ajutat imens primirea elementelor bune de muncă În agricultură. Așa se explică uriașul succes al agriculturii americane. Au rămas numai cei apți, cei mai pasionați, cei mai buni. 2) Al doilea punct, e acela al conceptului de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor cea lungă. Ei atunci iau toți o găină albă și ceară de lumâ nări, de la creștini, de se apără ; și numai găina ce rămâne se cunoaște că unul nu-i. [...] Jidanii dau În toți anii, la sărbătorile de toamnă, dijmă Dracului un jidan (credințe din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, pp. 34 și 419"/>). Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se aflau în capitală le dădeau și de mâncare. Diverși domnitori (Radu Șerban, 1602-1611; Alexandru Iliaș, 1616-1618; Gabriel Movilă, 1616-1620; Radu Mihnea, 1620-1623; Alexandru Cuconul, 1623-1627) au conces Bisericii Catolice și misionarilor diferite privilegii, ca scutirea de biruri, de dijme și de alte taxe, la care erau supuși locuitorii țării, inclusiv preoții și călugării ortodocși. Sf. Congregație de Propaganda Fide și chiar Suveranul Pontif Urban VIII (1623-1644) urmăreau cu mult interes activitatea misionarilor noștri. De exemplu, în 1638, Papa astfel
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]