650 matches
-
port această ființă (1972), destinată debutanților. Poemele de început atestă o sensibilitate elegiacă, dezvoltată poetic fie ca discretă confesiune (când tandru amuzată, când disimulat sentimentală), fie ca înscenare caricaturală, exuberant carnavalescă sau bonom onirică. Poeta imaginează/transpune lumea în cheia diminutivului, în virtutea unei grațioase înclinații spre feeria plină de haz și spre stilizarea diafană. Atitudinea dominantă este aceea de solidaritate, până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei singurătate / O mică reptilă rupe flori roșii / Pe-o pajiște roșie / Vântul
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
să ofer câteva exemple privind productivitatea - de-a dreptul exuberantă - derivativă a acestui cuvânt (mă refer mai cu seamă la exemele de genul feminin 73): vădană; vădancă; văduoancă, văduvoancă „văduvă”; văduvoaie „augmentativ al lui văduvă”; văduoaie „la fel”, văduvioară: 1. diminutiv de la văduvă; 2. specie de pești (DLRM precizează „Idus melanotus”; opinie DEX: „Leuciscus idus”74); văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei văduve”; văducă, văduncă și văduiță, forme utilizate mai ales în bocete. Sigur că forma de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o convingere „luministă”, cu omul simplu, muncitor al ogorului, S. proiectează o lumină idilică și difuz-sacramentală asupra vieții de la țară, gestul milenar al semănătorului, de pildă, fiind încărcat de semnificații alegorice. Dar iradierea poetică se stinge în formularea convențională, uzată, diminutivele, determinanții banali, detaliul șters, nesemnificativ („Afară-i cald și liniștit”) imprimând lirismului un aspect mediocru, atenuat, „decorativ”. Ecouri diminuate vin dinspre erotica lui Mihai Eminescu, într-o rostire sentimentală, cu aer provincial, ca în Jertfa iubirii. Accentele care își păstrează
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
își păstrează prospețimea și autenticitatea rămân cele din sfera ludicului, fie că este vorba de îndrăgostiți, fie despre universul copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
București), cronicar și autor de versuri. Z. rămâne în istoria literaturii sub acest pseudonim, deși s-au făcut încercări repetate de identificare - drept Ștefan/ Fănică/Fănuță Moru (sau Mora) ori Ștefan Ioan Moru sau, mult mai plauzibil, Ștefan Fănuță (însă diminutivul devine patronimic doar pentru urmașii cronicarului). Ștefan provenea dintr-o familie de boiernași fără nume de familie (într-o vreme când această recunoaștere nu era obligatorie), din care nu lipseau clerici și funcționari. Tatăl său, Ioan, „fiul popii”, ajunsese mare
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
consolidarea citirii și scrierii cuvintelor ce conțin grupurile de litere ce, ci Subiectul: ,,Literele buclucașe” Obiectivele operaționale: a. cognitive O1 - să citească cuvinte care conțin grupurile de litere; O2 - să scrie cuvinte care conțin grupurile de litere; O3 - să cunoască diminutivele cuvintelor indicate; O4 - să rezolve un careu de cuvinte care conțin grupuri de litere; O5 - să răspundă la diverse ghicitori; O6 - să identifice ,,intrusul”; O7 - să desparta în silabe cuvintele date; O8 - să completeze cuvintele cu silabele cerute; O9 - să
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
literar și traducător. Fiu al unui negustor, Q. urmează cursurile Colegiului „Sf. Sava” din București, iar din 1861 studiază filologia la Berlin și la Bonn. Termină studiile universitare în 1867, susținându-și doctoratul în același an, cu o teză despre diminutivele limbii române. Întors în țară, este profesor de limba și literatura latină la Universitatea din Iași, transferându-se în 1881 la Universitatea din București; va fi, din 1898, și director al Școlii Normale Superiore. Îndată după sosirea la Iași, Q
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
burlesc, rivalizând ca lungime cu înseși poemele, ca acest titlu cu tâlc poietic: poetul plagiază, adică fură de stinge din leonard cohen - lars gustafsson - ion mureșan - virgil mazilescu - și dintr-un foarte abil cântăreț de pe meleagurile italiei. folosește prea mult diminutivele. se află în același timp sub influența muzicii de toate felurile. În chip de fragment de „artă poetică” a unui autor care - cu excepția recenziilor „de serviciu” scrise pentru revista la care lucra - evita să se pronunțe despre literatură, și cu
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
un vehicul, de o importanță totuși hotărâtoare, întrucât fără ele poezia nu poate exista. O condiție fundamentală este noutatea imaginii; clișeele, când se apelează la ele, trebuie așezate într-un context înnoitor. Preferând poezia concisă, construită pe principiul gradației, excluzând diminutivele și cuvintele vulgare, cerând unitate a compoziției, justețe și logică a comparațiilor și metaforelor, M. a introdus în literatura română o serie de norme a căror aplicare a contribuit la împământenirea unor criterii ferme, extrem de eficace în epocă. Majoritatea ideilor
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
servi un indice de cuvinte. 3.5. Indicele de materii Este ceva mai complex, fiindcă se inventariază grupuri de cuvinte-cheie. De pildă, Stilistica limbii române a lui Iorgu Iordan are un bogat indice de materii. Cine este interesat de valoarea diminutivelor, găsește aici următoarele informații: diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
3.5. Indicele de materii Este ceva mai complex, fiindcă se inventariază grupuri de cuvinte-cheie. De pildă, Stilistica limbii române a lui Iorgu Iordan are un bogat indice de materii. Cine este interesat de valoarea diminutivelor, găsește aici următoarele informații: diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
indice de materii. Cine este interesat de valoarea diminutivelor, găsește aici următoarele informații: diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
respectivul articol mă numea, așa cum văd că foarte mulți mi se adresează... Mircea Mihăieș: ...„șobolanul Volodea”... Vladimir Tismăneanu: Apelativul a reapărut, ba cineva chiar a decis despre Volodea: „Voi folosi și eu acest epitet”. Nu e un epitet, e un diminutiv, pe lângă faptul că nu știu dacă toți ne permitem să ne adresăm unii altora cu diminutive. Apăruse acolo că sunt un „șobolan navetist” și mă anunțau că echipa de deratizare e pe urmele mele. La un an de la pierderea tragică
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: Apelativul a reapărut, ba cineva chiar a decis despre Volodea: „Voi folosi și eu acest epitet”. Nu e un epitet, e un diminutiv, pe lângă faptul că nu știu dacă toți ne permitem să ne adresăm unii altora cu diminutive. Apăruse acolo că sunt un „șobolan navetist” și mă anunțau că echipa de deratizare e pe urmele mele. La un an de la pierderea tragică a lui Culianu, nu a fost foarte plăcut să citesc așa ceva. Mircea Mihăieș: Mai ales că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
râsete false și înjurături. Pe fundalul întunecat al ierburilor de iunie, albul trupului ei foarte rotund, foarte plin, îți lua ochii. A întors capul, am recunoscut-o pe femeia sărmană cu duhul pe care locuitorii orașului o strigau cu un diminutiv de fetiță, Liubocika... Sau aniversarea aceea și micile cupe din alpaca. Toată lumea a încercat să se poarte ca și cum eram la fel ca ceilalți, să nu dea atenție micilor mele stângăcii sau să le prevină. Iar bunăvoința lor era atât de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Volumul de debut, Poezii (1868), însumează versuri scrise pe parcursul a patru ani. Aflat sub influența lui D. Bolintineanu, el a preluat numai elementele manieriste, pe care le-a degradat, inventând cuvinte, abuzând de barbarisme, de neologisme greșit folosite și de diminutive. Cartea include și câteva poezii populare. A publicat versuri în „Curierul român”, cele mai multe de dragoste, superioare primelor încercări, dar scrise pe un ton minor, prea îndatorat lui Eminescu. A tradus din Petöfi (Nebunul), J. Eötvös (Bard și rege) și din
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele țipau, vreascurile țiuiau, și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger”). Caracterizarea directă surprinde portretul fizic al personajului, ce relevă impresia de grotesc, și creează totodată un efect comic prin utilizarea augmentativelor, diminutivelor cu rol de augmentare, formelor populare și hiperbolelor: „Ș’apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrangea în sus
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
soțul tău. — O, te rog, Încetează. Te rog să termini. Așa e mai bine, spuse Wilson. „Te rog“ e mult mai bine. Acum chiar c-am terminat. Capitala lumii Madridul geme de băieți pe care-i cheamă Paco, care-i diminutivul de la Francisco, și există chiar și o anecdotă locală despre un tată care a venit În oraș și a dat următorul anunț În paginile de mică publicitate ale ziarului El Liberal: PACO VINO MARȚI LA PRÎNZ LA HOTEL MONTANA ȚI-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și femeile inteligente fac alegeri proaste În materie de bărbați. Apropiindu-mă de 40 de ani, aproape m-am convins să mă mărit și să fac un copil. El mă iubea profund și-mi vorbea cu tot vocabularul romantic: destin, diminutive de alint prea jenante ca să le pot repeta. În mod firesc, mă simțeam și flatată, și emoționată. Nu era chipeș la modul convențional, dar găseam că avea un spirit puternic care funcționa ca un ciudat afrodiziac. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
seamănă ca pronunție cu „Bao Tian“, iar mamei i se spunea „Little Bit“ („Bucățica“) pentru că așa pronunța ea numele de Elizabeth pe care i-l dăduse tatăl meu. Tata Îmi spunea Bibi, care era și un nume european, și un diminutiv de la Bifang, numele pe care mi-l dăduse mama mea. După cum v-ați dat deja seama, eram o familie mondenă. Și eu, și frații mei aveam meditatori vorbitori nativi de engleză și franceză, ceea ce ne asigura o educație modernă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de alți oameni, doar de călătoria lor tâmpită, dacă o să merite banii pe care i-au plătit, În țara asta sau În cealaltă. Nici cu mama ei nu putea să vorbească despre asta. Mama ei Încă Îi spunea wawa, un diminutiv chinezesc pentru „bebeluș“. Wawa, sunetul pe care-l scoate o păpușă din acelea care plâng. Detesta să i se spună așa. „Wawa, ce eșarfă să-mi pun?“, o Întrebase mama ei În acea dimineață cu o voce afectată ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ca două ființe mici și impertinente. Dar Adela își acoperi cu rochia până și vârful botinelor. I-am povestit excursia pe care o făcusem cu zece ani în urmă la mănăstirea Horaița și pe muntele din fața noastră. Ea admiră numele diminutiv atât de potrivit al Horăicelului și regretă că n-a fost atunci cu mine. I-am atras atenția că e prea tânără ca să fi putut lua parte la excursia aceea. Și cum veni vorba despre tinerețea care a trecut, ea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
înăbușit (ce-o fi crezut?), i-am șoptit: "Dă-mi voie să-ți spun pe nume: Adelina". Ea m-a corijat cu vocea puțin iritată: "Nu, nu! Spunemi Adela!" În adevăr, ceea ce se petrecea între noi nu era gingaș. Iar diminutivul era de un gust îndoielnic. (De unde izvorâse acest cuvânt, la care nu mă gândisem niciodată?) Adela continuă să se plimbe repede. Femeia înaltă se plimba agitată din cauza mea și se gândea intens la mine. Întreagă viața ei lăuntrică era determinată
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
soldați, la care se adaugă subofițerii și ajutoarele. Grație formației dreptunghiulare a centuriei, manipulul devine un fel de poartă care se poate deschide sau închide în mai multe moduri, permițând frontului roman să ia diferite forme geometrice deosebit de utile. Mediculus: diminutiv latin de alint - literal „mic medic“. Mentula: termen obscen cu care romanii indicau organul sexual masculin. Milă: o milă romană măsoară ceva mai mult de 1.800 m. Mirmilon: numele provine din limba greacă; rădăcina etimologică (mu sau my) înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]