382 matches
-
de ordine publică și siguranță au fost înființate Brigada IV Jandarmi și Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania. În fruntea acestora au fost numiți colonelul Constantin Sterea, respectiv dr. Eugen Bianu, care se subordonau din punct de vedere administrativ Consiliului Dirigent, iar din punct de vedere al sarcinilor și îndeplinirii atribuțiilor D.P.S.G. În atribuțiile Brigăzii IV Jandarmi au intrat, într-o primă fază, strângerea armamentului și a altor echipamente de război abandonate sau ascunse, culegerea de informații referitoare la siguranța statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Miklos Horthy, regentul Ungariei, ar fi declanșat ofensiva de recucerire a Ardealului. La 12 mai 1919, dr. Eugen Bianu, în calitate de girant al Subinspectoratului General al Siguranței de Stat, a trimis lui Iuliu Maniu, în calitate de șef al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, un memoriu privind organizarea acestei structuri. În subordinea Subinspectoratului se aflau deja înființate 17 servicii speciale de siguranță care aveau, printre altele, următoarele misiuni: controlul străinilor, „chestiuni cu caracter subversiv, spionaj și uneltiri contra organizației de stat”, „cercetarea tuturor ziarelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acest fond de insecuritate zonală, organele informative/contrainformative, în colaborare cu cele de ordine publică și siguranță națională, au conlucrat în vederea prevenirii unor atentate asupra conducerii statului. În vederea vizitei regelui Ferdinand în Transilvania, în perioada 22 mai-1 iunie 1919, Consiliul Dirigent, prin S. O. VI-VII, a acționat pentru paza și protecția ilustrului vizitator. La 20 mai 1919 a fost emis un set de instrucțiuni privind organizarea măsurilor de pază ce trebuiau luate de unitățile militare, mișcarea companiilor de poliție și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România, atât politice, cât și cele economice, au schimbat această stare de lucruri, în care apartenența la grup a fost pusă înaintea intereselor țării, fapt repercutat negativ și asupra structurilor informative/ contrainformative naționale. A.5. Structurile informative/contrainformative ale Consiliului Dirigent A.5.a. Biroul de Informații din Secția Militară Odată cu înființarea Consiliului Dirigent ca organ de administrare a Transilvaniei, acesta a avut în organizare și Secția Militară, echivalentul Ministerului de Război, care a cumulat activitatea armatei și siguranței publice, sub
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în care apartenența la grup a fost pusă înaintea intereselor țării, fapt repercutat negativ și asupra structurilor informative/ contrainformative naționale. A.5. Structurile informative/contrainformative ale Consiliului Dirigent A.5.a. Biroul de Informații din Secția Militară Odată cu înființarea Consiliului Dirigent ca organ de administrare a Transilvaniei, acesta a avut în organizare și Secția Militară, echivalentul Ministerului de Război, care a cumulat activitatea armatei și siguranței publice, sub conducerea lui Ștefan Cicio-Pop. În cadrul acesteia au funcționat Gărzile Naționale, dar și un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Birou de Informații, structură extrem de necesară atât pentru organizarea apărării împotriva atacurilor organizate sau teroriste contra populației române, dar și pentru a sprijini armata română aflată în ofensivă spre Ungaria. Primul sediu al Secției Militare fost la Sibiu, alături de Consiliul Dirigent, în palatul comandamentului de corp de armată din localitate. La 10 decembrie 1918, Secția Militară a transmis către structurile teritoriale un ordin circular privind elaborarea și expedierea, săptămânal, unui raport informativ care să cuprindă: - situația gărzilor române, ungare și săsești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ale acestei structuri informative a fost obținerea planului de campanie al armatei ungare împotriva României, în care au fost redate orele exacte ale declanșării atacului, direcțiile de acțiune, unitățile utilizate și orarul bombardamentelor de artilerie. La 15 martie 1919, Consiliul Dirigent a fost informat despre românii care s-au înscris în mișcarea bolșevică ungară. Datele au fost obținute de un agent „intrat în comuniunea bolșevicilor” chiar la Budapesta, care a comunicat datele de identificare și data la care cei în cauză
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în secții și un birou central. Personalul care a activat în această structură a însumat 77 de membri, dintre care 31 interni și 46 externi. A.5.b. Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania O altă structură din subordinea Consiliului Dirigent, Resortul Interne (Secția II-a), a cuprins misiunile de poliție și siguranță având o structură asemănătoare cu D.P.S.G.. Prin reorganizarea D.P.S.G. și înființarea unor structuri regionale, dr. Eugen Bianu, a fost numit girantul Subinspectoratului General de Siguranță din Transilvania. Imediat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în conformitate cu organizarea similară din Vechiul Regat, a cărui necesitate a corespuns „cu prisosință”, ceea ce a determinat extinderea sa și în cea mai recentă regiune alipită la România. Printre atribuțiile informative ale noii structuri, pusă sub conducerea D.P.S.G. și atașată Consiliului Dirigent, Resortul Interne, s-au numărat: 1. Controlul tuturor străinilor din Transilvania, efectuat de serviciile exterioare și centralizat la Subinspectorat. 2. „Chestiuni cu caracter subversiv”, spionaj și uneltiri contra organizației de stat. 3. Înaintarea de propuneri pentru expulzări a străinilor periculoși
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru expulzări a străinilor periculoși siguranței de stat. 4. Cercetarea și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează siguranța statului, chestiunile judiciare și politice, care vor fi comunicate Consiliului Dirigent. 6. Raport zilnic al situației cazurilor importante către D.P.S.G. - Direcțiunea Siguranței Generale și Consiliului Dirigent - Resortul Internelor. Două zile mai târziu, același Eugen Bianu a întocmit un tablou privind organizarea Subinspectoratului, de coordonare a structurilor de siguranță zonale, atribuțiile specifice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează siguranța statului, chestiunile judiciare și politice, care vor fi comunicate Consiliului Dirigent. 6. Raport zilnic al situației cazurilor importante către D.P.S.G. - Direcțiunea Siguranței Generale și Consiliului Dirigent - Resortul Internelor. Două zile mai târziu, același Eugen Bianu a întocmit un tablou privind organizarea Subinspectoratului, de coordonare a structurilor de siguranță zonale, atribuțiile specifice și personalul de conducere, astfel: 1. Biroul organizării și inspecțiilor (șef de serviciu Ioan Staicu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indicarea articolelor care interesează siguranța statului; - traducerea actelor venite de la serviciile exterioare sau predate Biroului de cercetări și urmăriri pentru a fi rezolvate; - elaborarea de lucrări cu caracter polițienesc și judiciar, care vor fi predate Biroului de Urmăriri al Consiliului Dirigent. 6. Biroul Registraturii: - înregistrarea întregii corespondențe adresată Subinspectoratului; - expedierea întregii corespondențe sosite de la Biroul central. La 20 decembrie 1920 ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a trimis o circulară către prefecții de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele administrative, fiind subordonată prefecților de poliție, însă avea obligația a oferi autorităților locale „ajutor și sprijin” în aplicarea dispozițiilor legale, precum și asistență în caz de necesitate. Totodată, Poliția avea obligația a executa dispozițiile primarilor de orașe și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în munca informativă a fost educarea funcționarilor din Transilvania, în primul rând a sergenților nou angajați, în scopul asimilării cunoștințelor de limbă, gramatică și cultură română. La începutul anului 1921 prefectul Poliției din Arad, Ovidiu Gritta, a raportat la Consiliul Dirigent stadiul dezvoltării învățământului la subalternii săi nou angajați. Cei 200 de sergenți școlarizați au fost educați, inițial, la modul general de către ofițerii de poliție. Ulterior, după primirea manualelor școlare, cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
angajați în Poliție. Asemenea cursuri, ale căror rezultate pozitive s-au văzut mai târziu, prin profesionalizarea și eficientizarea personalului, s-au mai desfășurat, printre altele, la Baia-Mare, Odorhei și Brașov. Având în vedere rezolvarea problemelor specifice din Transilvania de către Consiliul Dirigent și transferul, gradual, al serviciilor administrației publice de la Cluj la București, la 12 mai 1922, prin Decizia Ministerială nr. 17181, semnată de ministrul de Interne, general de corp de armată Arthur Văitoianu, s-a decis desființarea Directoratului General de Interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
printre politicienii români au existat oarecare controverse în ce privea locul de organizare a Adunării. Au fost propuse orașul reședință al episcopatului greco-catolic, Blaj (care a jucat un rol important în 1848 și în 1861) și Sibiu, în sediul Consiliului Dirigent, care avea răspunderea conducerii teritoriilor ajunse sub administrație românească. Primul oraș nu a corespuns, probabil, din cauza caracterului săsesc, al doilea nu a mai intrat în calcul pentru că gara nu putea primi o mulțime de o sută de mii de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
statut economico-social superior 24 . În ceea ce privește aportul lui Ion I. Lapedatu la viața politică a țării, a fost deopotrivă valoros și util. A luat parte la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919 1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
poporul român în 1918, cu privire la constituirea statului național unitar român. Delegația română, formată din ministrul Ion I.C. Brătianu, Victor Antonescu, ministrul țării la Paris, Nicolae Mișu, ministrul țării la Londra, generalul Constantin Coandă și Alexandru Vaida Voievod, membru în Consiliul Dirigent din Transilvania a avut o misiune dificilă, având în vedere jocul marilor puteri. Acestea au considerat țările mici ca state cu interese limitate și tindeau să se transforme într-un tribunal ce hotăra soarta popoarelor 54. Delegația română a crezut
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cumula și funcția de șef al statului (președinte al Consiliului de Stat). xe "Groza"Groza, Petru (1884-1959) Descendent al unei familii preoțești, a făcut studii de drept, obținând titlul de doctor În drept la Viena. A fost membru al Consiliului Dirigent, după unirea xe "Transilvaniei"Transilvaniei cu România. În anii 30 organizează un mic partid țărănesc de stânga, cu baza politică În xe "Transilvania"Transilvania, Frontul Plugarilor. Această organizație a intrat treptat În orbita P.C.R. xe "Groza"Groza a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
non generico e vago quale și afferma nell'istante delle elezioni: lo Stato ha e domanda îl consenso, mă anche "educa" questo consenso con le associazioni politiche e sindacali, che però sono organismi privați, lasciati all'iniziativa privată della classe dirigente"9. Per Gramsci "società civile" non è né la "struttura" marxianamente înțesa, né l'hegeliano "sistema dei bisogni", quanto piuttosto l'insieme delle associazioni sindacali, politiche, culturali, generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
concetto: "dal momento che esiste un nuovo tipo di Stato, nasce [concretamente] îl problemă di una nuova civiltà" (Q 3, 31, 309); "scarsa comprensione dello Stato significa scarsa coscienza di classe" (Q 3, 46, 326); "La unificazione storica delle classi dirigenți è nello Stato e la loro storia è essenzialmente la storia degli Stați e dei gruppi di Stați" (Q 3, 90, 372). La "classe", per l'esattezza, sembra a Gramsci matură per porre se stessa come classe egemone solo quando
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
3, 90, 373); e 2) să "unificarsi nello Stato" (ibid.). Sia îl § 18, sia questo § 90 hanno lo stesso titolo: Storia delle classi subalterne. Gramsci stă appunto cercando di capire perché una classe è subalterna e come fă a divenire dirigente. Șu questa via riformula îl concetto di egemonia - già presente în nuce nelle discussioni della Terza Internazionale di inizio anni venti - e introduce îl termine di "società civile", ancoră non pienamente sviluppato come concetto "gramsciano". Così infatti prosegue îl § 90
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
la società civile sono attraversati dalla lotta di classe, la dialettica è reale, aperta, l'esito non predeterminato. Lo Stato è insieme strumento (di una classe), mă anche luogo (di lotta per l'egemonia) e processo (di unificazione delle classi dirigenți). È possibile per Gramsci creare momenti di "contro-egemonia", è possibile per una classe "già prima di andare al potere essere "dirigente" (e deve esserlo): quando è al potere diventa dominante mă continuă ad essere anche "dirigente"" (Q 1, 44, 41
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
insieme strumento (di una classe), mă anche luogo (di lotta per l'egemonia) e processo (di unificazione delle classi dirigenți). È possibile per Gramsci creare momenti di "contro-egemonia", è possibile per una classe "già prima di andare al potere essere "dirigente" (e deve esserlo): quando è al potere diventa dominante mă continuă ad essere anche "dirigente"" (Q 1, 44, 41). La funzione di direzione inizia prima, mă îl dispiegamento pieno della funzione egemonica și ha poi solo nel "farsi Stato" della
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
di unificazione delle classi dirigenți). È possibile per Gramsci creare momenti di "contro-egemonia", è possibile per una classe "già prima di andare al potere essere "dirigente" (e deve esserlo): quando è al potere diventa dominante mă continuă ad essere anche "dirigente"" (Q 1, 44, 41). La funzione di direzione inizia prima, mă îl dispiegamento pieno della funzione egemonica și ha poi solo nel "farsi Stato" della classe che giunge al potere: lo Stato serve al suo essere "dirigente" non meno che
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]