4,704 matches
-
între două file, ci respiră pe fiecare pagină, e asumată într-o strînsă relație individual-colectiv. Chestiunea publicării ce părea rezolvată în volumul anterior propune alte confruntări. Tensiunea dintre convingerile comuniste și scepticismul superior se desfășoară la un nivel mai puțin discursiv, dar problema originii mic-burgheze și a adecvării la noua condiție socială și intelectuală, a adevărului integral în literatură și a limitelor libertății revoluționare (chestiunea Isac Babel, ,exilul interior" al lui Pasternak), a complicatei relații dintre adevăr-realitate-ficțiune continuă cu noi episoade
Cum am devenit nuvelist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11089_a_12414]
-
ca și mine/ poate îți place noaptea strînsă/ între cojile groase ale unui pepene verde/ sau livezi întregi de fructe să-ți spună/ că se poate/ pînă la rădăcina părului..." (2) Poemele lui Răzvan }upa din acest substanțial volum, multe discursive, se țin aproape printr-un ritm anume al temei (pe CD poetul își recită poemele puțin cam alert), ceea ce îi dă o omogenitate mai rar întîlnită la noi. Regretînd, încă o dată, tendințele lui teoretizante, care și-ar fi găsit rostul
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
Communism from România) Sorin BOCANCEA Abstract. Research on Communism from România went through a period of radicalism and Manichaeism. Those who were pushed aside by the regime became judges of the phenomenon, and its beneficiaries have adopted a variety of discursive strategies, from the public exposure of the past to rewriting their own past. Thus, furthermore, Communism was assessed în either the nostalgic manner, designed to rehabilitate it, either through the lens of militant anti-Communism, both perspectives leading to the failure
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
căderea regimului comunist, s-au produs replieri, unii vectori de opinie erijându-se în unici judecători ai comunismului. Marginalizații de ieri au devenit acuzatori, iar beneficiarii regimului comunist au ținut de putere și în postcomunism adoptând o diversitate de strategii discursive, de la afirmarea fățișa a trecutului (percepută că act de demnitate și curaj) la rescrierea propriului trecut, prin care nomenclaturiștii s-au transformat peste noapte în dizidenți și în anticomuniști. Toate aceste metamorfozări s-au produs sub emblemă anticomunismului, care s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să concentreze, într-o manieră interdisciplinara, pe coordonatele istoriei, teoriei și criticii literare și pe aceea a științelor sociale și politice perspective analitice în măsură să releve noi direcții de cercetare și interpretare a unui fenomen - modul în care manifestările discursive ale intelectualilor sunt "capturate" în economia puterii totale - a cărui complexitate ridică în continuare numeroase semne de întrebare. Nu asumăm, prin această, pretenția unor răspunsuri definitive, ci, dimpotrivă, deschiderea către noi forme de investigare a trecutului recent. Din acest punct
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
transformă într-un joc la care participă întreaga societate și care nu urmărește altceva decât seducerea electoratului, prin impunerea acelor reprezentări asupra lumii sociale. De la un ciclu electoral la altul, discursul politic din România a căpătat nuanțe din ce in ce mai agresive. Practicile discursive au devenit tot mai violente, iar limitele tolerate de clasa politică și de societate s-au relaxat. Alterarea spațiului public a dus, implicit, si la abordarea unor tehnici de campanie ce practică discursul injurios, centrat pe desființarea individului și a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dima, "Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și reinventarea conștiinței civice", Revista Polis, Vol. III, Nr. 3(9), 2015, pp. 95 - 114 Bibliografie ARENDT, Hannah, Crizele republicii, București, Editura Humanitas, 1999 ARISTOTEL, Politica, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. BECIU, Camelia, Politica discursiva. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000. BOURDIEU, Pierre, Limbaj și putere simbolică, Editura Art, București, 2013. BOURDIEU, Pierre, Rațiuni practice, o teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București, 1999 BRAUD, Philippe, Grădină deliciilor democrației, Editura Globius, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
voturile "basiștilor" în turul al doilea. "România lucrului bine făcut" a fost mesajul principal, proiectând electoratului o societate în care toate merg așa cum trebuie. Acesta a fost dublat de continuarea luptei împotriva corupției: "Lege, nu hoție. Fapte, nu vorbărie", moștenirea discursiva a fostului președinte, Traian Băsescu. Profilul atipic, rigid, al lui Klaus Iohannis, cu o bună imagine locală și regională, mai putin politician și mai mult administrator, la al patrulea mandat în funcția de primar al Sibiului, a fost atât un
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dispozitiv de mediatizare foarte complex care implică participanții, identitatea lor socială și instituțională, rolurile și regulile de comunicare, scenariul și punerea în scenă 14. Însă, lăsând în plan secund faptul că o dezbatere e și un spectacol politic, un joc discursiv ritualic 15, considerăm că aceasta reușește și să direcționeze atenția alegătorilor către anumite probleme considerate ca fiind mai importante, fapt cunoscut în literatura de specialitate că agenda-setting16. Am reactualizat 17 (tabelul 1) sinteză celor mai importante subiecte abordate de candidații
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lectură psiho-afectivă a regimurilor pluraliste, Editura Globus, București, 1996, p. 206. 12 Rosemarie, Haineș, Televiziunea și reconfigurarea politicului. Studii de caz: Alegerile prezidențiale din România din anii 1996 și 2000, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 167. 13 Camelia, Beciu, Politica discursiva. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 105. 14 Patrick, Charaudeau, Rodolphe, Ghiglione, Talk show-ul: despre libertatea cuvântului că mit, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 68-71. 15 Monica, Pătruț, Camelia, Cmeciu, "Dezbaterile electorale - un joc
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 105. 14 Patrick, Charaudeau, Rodolphe, Ghiglione, Talk show-ul: despre libertatea cuvântului că mit, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 68-71. 15 Monica, Pătruț, Camelia, Cmeciu, "Dezbaterile electorale - un joc discursiv ritualic", în Sfera politicii, 3 (145), 2010, pp. 57-63, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/ art09-patrut cmeciu.html (accesat pe 23 iunie 2015). 16 Werner, J. Severin, James, W. Tankard, Perspective asupra teoriilor comunicării de masă. Originile, metodele și utilizarea lor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
search/wp-content/uploads/2010/02/04-cmeciu.pdf, (accesat pe 29 iunie 2015). 32 Shanto, Iyengar, Donald, Kinder, op. cît., p. 15. 33 Camelia, Beciu, Sociologia comunicării și a spațiului public, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 138. Bibliografie Beciu, Camelia, Politica discursiva. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000. Beciu, Camelia, Comunicare politică, Comunicare.ro, București, 2002. Beciu, Camelia, Sociologia comunicării și a spațiului public, Editura Polirom, Iași, 2011. Brâu, D., Philippe, Grădină deliciilor democrației. Pentru o lectură psiho-afectivă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
to the 2009 Romanian Presidential Debates. Case Study: Crin Antonescu vs Traian Băsescu", în Journal of Media Research, nr. 6, 2010, http://cmedia.ubbcluj.ro/mediaresearch /wp-content/uploads/2010/02/04-cmeciu.pdf) Pătruț, Monica, Cmeciu, Camelia " Dezbaterile electorale - un joc discursiv ritualic", în Sfera politicii, 3 (145), 2010, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/ art09-patrut cmeciu.html Pătruț, Monica, Cmeciu, Camelia, "Forum Comments - a Means of Embedding the Effects of the TV Debate în the 2009 Presidential Campaign în România", în Internațional
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la lumină valori, sensuri, deșchideri hermeneutice semnificative. Așadar, o carte reper în cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fantasmele. Președintele Băsescu dă semne că începe să se miște în același orizont de gîndire ca Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Numai așa poți pricepe eschiva năucitoare pe care a săvîrșit-o zilele trecute, atunci cînd, recurgînd la o prudentă stratagemă discursivă, președintele a dat de înțeles că între comunism și crimele comunismului există o desebire prea mare pentru a putea fi trecută cu vederea, drept pentru care, dacă merită să condamnăm ceva, acel ceva nu poate fi reprezentat decît de crimele
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
genul: ,Regimul liberal și formal al Ideii de la care pleacă în subiect în cercetarea valentă și-n căutarea sinoptică a substanței vieții Adevărului Absolut, exprimă programatic și reprezintă manifest acțiunea subiectivă și nocivă a stării bunului plac, precis, individualist și discursiv în substanța lui" etc. Inserarea acestei trilogii a cunoașterii în roman ar putea fi o parodiere a sistemului filosofic al lui Lucian Blaga. Însă indiciile parodierii sunt foarte puține, abia găsim câteva sintagme de genul: ,diferențialele stilistice", ,dogmatismul ideii", ,fenomenul
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
în continuare permanent, respectiv a infiltrării lor de către interesele patronatelor. Statul postbelic al bunăstării nu poate fi conceput în absența unui sindicalism aflat la apogeul legitimității și capacității politice. Într-o versiune rudimentara și vizibil mai agresivă, mecanismele de disciplinare discursiva a subiecților fiind mult mai bine camuflate la nivelul suprastructurilor occidentale, și tocmai de aceea incomparabil mai eficiente - regimurile leniniste au pus în practică propriile versiuni de state ale bunăstării 2 exceptând, cel puțin în RSR, anii 1980. În cadrul acestora
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
motiv că nu există niciun motiv istoric pentru a aduce subiectul în discuție: Rusia țarista nu ar fi permis, indiferent de motiv, existentă sindicatelor. Problema este că nici în în România precomunistă nu existase realmente o tradiție sindicală; din rațiuni discursive având obiective atât interne, cât și externe, o astfel de tradiție, subsumata continuității existențiale a poporului român timp de două milenii, trebuia creată 12. În calitate de producători și totodată de proprietari ai bunurilor produse în RSR, muncitorii aveau nevoie de sindicate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
daca nu chiar contraproductiva 13. În altă ordine de idei, Ceaușescu nu era de acord nici cu nelijarea flagrantă a sindicatelor de către organizațiile de partid; chiar dacă devenise de mult timp derizorie, "muncă de lămurire a maselor" deținea în continuare capacități discursive deosebite, mai ales în ce priveste disimularea omniprezentei sufocante a partidului în centrul activității economice, politice, sociale și culturale: "(...) sindicatele vor constitui, într-adevăr, pentru partid cadrul de desfășurare organizată a consultării maselor, al dezbaterii de către acestea a problemelor dezvoltării
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sindicatelor", era de părere Ceaușescu, "iar vechea lozinca a "curelei de transmisie", folosită și în anii de început ai constrcției socialiste, nu mai corespunde actualei etape de dezvoltare a societății noastre"19. Mai exact, rolul central al partidului că instanța discursiva supremă nu mai era necesar să fie afișat atât de ostentativ, atât de agresiv că în perioada cuceririi și consolidării puterii. Acum, cănd prima etapă a comunismului românesc era deja istorie, tehnicile de inserare a subiecților în ordinea discursului național-comunist
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
politice, a programului său, a întregii sale activități, de participare efectivă a cetățenilor la întreaga viața politică a societății"29. În ciuda diminuării vizibile a fermității revoluționare a PCR și a eroziunii ideologice la care statul supusese partidul, chiar dacă la nivel discursiv partidul era cel care ghida în permanență activitatea dministrativă și juridică, Ceaușescu era optimist, afirmând că nivelul ideologic al unora dintre membrii FDUS este egal cu cel al unor membri de partid, iar în unele cazuri îl depășește efectiv. Avem
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
viață întreagă, să faci grăuntele divin din mâlul de pe fundul sufletului său să sclipească aidoma luminii de poziție a unui avion în noapte - ce-și poate dori mai mult un artist?" (p. 179). Atât de diferite ca factură și logică discursivă, frazele de mai sus (ultima, decupată dintr-o superbă cronică sentimental-cinefilă, La Iunion) converg către o înțelegere cu totul particulară a literaturii, a artei. Orgoliul enorm al lui Cristian Tudor Popescu nu este acela de a fi un geniu neînțeles
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
anii tîrzii, va rămîne un gînditor mișcîndu-se statornic în cadrul unei viziuni creștine asupra lumii, un gînditor căruia lecturile filosofice, oricît de profunde și aplicate vor fi ele, nu-i vor modifica intuițiile fundamentale ale tinereții. Toate nuanțările pe care partea discursivă a gîndirii sale le va dobîndi odată cu trecerea timpului nu vor face decît să cizeleze un fond intuitiv, rămas aproape intact, din care se vor hrăni toate meditațiile sale ulterioare: fondul mistic al unei conștiințe apocaliptice. Ca foarte mulți dintre
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
ce alcătuiesc nucleul propriu-zis al cărții - putere, democrație, libertate, egalitate, stat, națiune, economie, război, revoluție - ilustrează tocmai acest gen de filosofie. Ceea ce sare în primul rînd în ochi la lectura Filosofiei inegalității este patetismul. Berdiaev scrie patetic, cu o fervoare discursivă amintind de patosul predicii religioase, o fervoare ce parcă îl silește treptat, pe măsura scrierii paginilor, să-și întețească tot mai mult aplombul critic. Berdiaev este precum un retor care, cu cît scrie mai mult, cu atît se înfierbîntă mai
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]