906 matches
-
Formarea guvernului Groza”; 5. „Ministerul Român de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și Într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și anchetarea lui Herbert (Belu) Zilber”. Merită subliniat că miniportrete ale liderilor comuniști Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Valter Roman ș.a. ne sînt oferite În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist Român etc.), oameni de afaceri, funcționari guvernamentali, militari sovietici etc. Trimisul Depatamentului de Stat purtase discuții În România cu: generalul Susaikov, șef adjunct al Comisiei Aliate de Control, asistat de generalul Vinogradov; Gheorghe Tătărescu, șeful unei disidențe liberale intrate În FND (se considera singurul reprezentant al liberalismului românesc; se mai declara și anticomunist, ceea ce totuși era un nonsens, de vreme ce guverna Împreună cu PCR); Petru Groza, șeful guvernului de la București (megaloman și mitoman, după cum reiese cu claritate din cele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a activității posturilor de radio. Situația refugiaților În lume 1997-1998. Persoanele deplasate intern: o urgență umanitară. ICNUR, Carocom ’94, 1997, p. 2. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, interviu cu autorul, Înregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. Mihai Dinu Gheorghiu, „Exil, disidență și a doua cultură”, În Eva Behring (ed.), Rümanische Exilliteratur: 1945-1989 und ihre Integration heute, Freiburg, octombrie 1998, apud Eva Behring, Scriitori români din exil. 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 13. Robert C. Williams
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine În 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, În Horia Georgescu. Pentru cauza românească, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cîteva dintre cărțile care Îi poartă semnătura (omițînd multele studii/articole răspândite În diverse publicații): Ceausescu and Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, Hurst & Co, London, M.E. Sharpe, New York, 1995 (cu o traducere românească: Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor 1965-1989, traducere din engleză de Georgeta Ciocîltea, Editura Humanitas, București, 1998); România sub regimul comunist, În românește de Delia Răzdolescu, Editura Fundația Academia Civică, București, 1997 (cu o ediție În limba engleză: Romania under Communist Rule, Center
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exercițiu de geometrie nu Își făceau deloc iluzii În ceea ce privește scopul lui. Când au fost, În sfârșit, liberi să vorbească, refugiații retrași În Somalia le-au spus celor care i-au intervievat că noul model de așezări era menit să Împiedice disidența, rebeliunea și fuga oamenilor, să „facă mai ușoară supravegherea”, să țină sub control culturile, să Înregistreze bunurile și animalele și (În Wollega) „să le permită să ne ia mai ușor băieții la război”. În „cooperativele de producție model” erau construite
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și al lui Ghiță Ionescu, negustor și om politic ploieștean, I.-Q. urmează școala primară în orașul natal și tot acolo va absolvi Liceul „Sfinții Petru și Pavel” (1893). După obținerea licenței în drept la București (1897), se înscrie în disidența liberală prahoveană, începând astfel o carieră politică nu lipsită de succese: este în mai multe rânduri deputat de Prahova și va fi vicepreședinte al Camerei Deputaților. În anii 1901 și 1902 funcționează ca supleant la Tribunalul din Brăila, dar demisionează
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
iar mai târziu a fost făcut director la „Arpimex“, o companie de comerț exterior condusă de D.I.E. Când Turcu l-a întrebat pe Negrițoiu: „Dacă omul investit cu importanta și delicata problemă a • Dennis Deletant, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor 1965-1989, București, Editura Humanitas, 1998, p. 340. • Ceaușescu’s brothers „sold secrets to U.S.“, în „Daily Telegraph“, din 7 mai 1990, ce citează o relatare din „Washington Post“ din 6 mai. • „Evenimentul Zilei“, din 4 septembrie 1992
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cercetarea e de amploare: vorbim, practic, de 50 de ani de istorie românească. De asemenea, cred că ar fi extrem de interesant pentru tine raportul conceptelor pe care le propui cu cele care sunt oarecum Încetățenite În momentul de față: rezistență, disidență, opoziție. Mă Întreb dacă aceste forme de contra-reeducare n-au fost, la un moment dat, niște forme de rezistență la ideologie, propunând alte soluții existențiale, culturale, de limbaj. Eu cred că limbajul cultural era totuși altul. În comparație cu limbajul ideologiei oficiale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca opoziții tranșante față de sistem (dar ele nu au avut impact asupra maselor largi, pentru că nu era posibil). Cazul Doinei Cornea (opozantă din 1982) este și el emblematic; sau al lui Radu Filipescu (1983). Au mai fost destule cazuri de disidență și opoziție individuală sau În grupuri mici, nu le mai pomenesc aici pe toate (la Iași, la București etc.) Greva minerilor din 1977 și mișcarea muncitorească brașoveană din 1987 trebuie privite ca acțiuni masive care ar putea fi circumscrise rezistenței
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un trecut repudiat În mod oficial de către partid, cu reziduurile unui trecut pe care nu-l mai cauționa nimeni - altfel spus, era o opoziție canalizată exclusiv pe un făgaș literar, cultural și estetic, fără să implice radicalismul politic, protestul sau disidența. Așa se explică faptul că nu am avut un Soljenițîn sau un Saharov, că am ratat cu seninătate toate evenimentele de solidarizare intelectuală pe care ni le oferea Timpul (1956, 1968, 1977 etc.), dar așa se explică - după părerea mea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost arestați și schingiuiți. Există apoi, tot la capitolul memoriei rezistenței, mișcările anticomuniste, câte au fost ele, unele doar anticeaușiste de fapt, dobândind o coloratură anticomunistă ulterior: greva minerilor din 1977, mișcarea Goma, revolta muncitorilor brașoveni din 1987, fenomenul disidenței; nu În ultimul rând, țăranii revoltați Împotriva colectivizării, despre care la noi se știe foarte puțin, și dintre care mulți au fost aruncați În lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei Înțeleg și acceptă este următorul lucru: nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
urmare - sau ar trebui să existe - o memorie legată și de ideea de sacrificiu, atât cât a existat ea În România. De ce să nu fie transmisă și transmisibilă mai departe? Corneliu Pintilescu: Referitor la complexul românilor că nu au avut disidență... Ruxandra Cesereanu: Înainte de ’90 puteam fi complexați În această chestiune, dar acum s-au publicat destule cărți despre fenomenul disidenței. Vă pot da chiar un titlu: Cei care au spus NU, carte ce marchează fenomenul disidenței, de la Doina Cornea până la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
România. De ce să nu fie transmisă și transmisibilă mai departe? Corneliu Pintilescu: Referitor la complexul românilor că nu au avut disidență... Ruxandra Cesereanu: Înainte de ’90 puteam fi complexați În această chestiune, dar acum s-au publicat destule cărți despre fenomenul disidenței. Vă pot da chiar un titlu: Cei care au spus NU, carte ce marchează fenomenul disidenței, de la Doina Cornea până la Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii, muncitorii brașoveni din 1987 etc. Există apoi, recent apărută, cartea lui Vasile Paraschiv, care a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că nu au avut disidență... Ruxandra Cesereanu: Înainte de ’90 puteam fi complexați În această chestiune, dar acum s-au publicat destule cărți despre fenomenul disidenței. Vă pot da chiar un titlu: Cei care au spus NU, carte ce marchează fenomenul disidenței, de la Doina Cornea până la Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii, muncitorii brașoveni din 1987 etc. Există apoi, recent apărută, cartea lui Vasile Paraschiv, care a trecut prin aziluri psihiatrice În ultima perioadă a regimului Ceaușescu. Corneliu Pintilescu: Ca să nu mai apară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la întrebarea „Literatura, încotro?” devine sinonim cu discutarea și aspirația spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și rezistența operei lui, mai ales când „disidența este manevrată ca argument valoric, tulburând grav tabloul axiologic”, iar „politizarea face ravagii și alungă, polarizând spiritele, discuțiile senine în literatură”. Concluzia este exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
spre impunerea valorilor autentice, mai ales când „un mare val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și rezistența operei lui, mai ales când „disidența este manevrată ca argument valoric, tulburând grav tabloul axiologic”, iar „politizarea face ravagii și alungă, polarizând spiritele, discuțiile senine în literatură”. Concluzia este exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar rezistență literară” (Disidență și rezistență, 7/1991). Tot pentru primatul
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
și rezistența operei lui, mai ales când „disidența este manevrată ca argument valoric, tulburând grav tabloul axiologic”, iar „politizarea face ravagii și alungă, polarizând spiritele, discuțiile senine în literatură”. Concluzia este exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar rezistență literară” (Disidență și rezistență, 7/1991). Tot pentru primatul creației durabile pledează și editorialul Revanșa logosului: în situația în care „asaltul mass-media ne ispitește cu iluzia participării la istorie” iar „ura, patimile politicești [...], impulsul vindicativ pustiesc”, salvarea se află în „lumea spiritului
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
trei luni la Văcărești, dar și cu un proces a cărui vâlvă, aducându-i popularitate, i-a dat mari satisfacții). Reia atacurile în „Telegraful” (1875). Dezamăgit de a nu se afla pe listele liberale ale candidaților pentru Cameră, intră în disidența condusă de N. Blaramberg și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și G. Fălcoianu - scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de atașat de legație. După ce în 1876 fusese director al Prefecturii județului Bolgrad (a demisionat după câteva luni
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
au răsturnat comunismul au fost muncitorii industriali. Fără revolta acestora, susținută atât de tehnocrația industrială a comunismului, cât și de vârfuri ale administrației și chiar de instituțiile destinate să protejeze sistemul politic comunist - precum părți ale Securității, Miliției și Armatei -, disidența unor mici grupuri de intelectuali sau de foști lideri comuniști nu ar fi avut nici o șansă de succes. Iar opoziția tăcută practică de cea mai mare parte a clasei mijlocii românești - comunismul a avut și el o clasă mijlocie, urbană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această direcție constă în a respinge paradigmele mitologice ale comunismului și postcomunismului consacrate, prin eforturile grupurilor intelectuale dominante, după prăbușirea acestuia. Construite sub dominația publică a unei intelectualități cu prioritate umaniste, care și-a întemeiat autoritatea intelectuală mai degrabă pe disidența politică față de comunism și postcomunism decât pe cunoașterea științifică a funcționării sistemului comunist și a societății socialiste, și a cărei înțelegere a economiei și societății era nu doar minimă, ci și puternic deformată, aceste paradigme au explicat trecerea de la comunism
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte, o serie de oportunități internaționale, în anii ’60 și ’70 România s-a detașat de „blocul comunist” prin relații preferențiale cu capitalismul dezvoltat occidental, atât european, cât și nord-american. Occidentalii au fost încântați, din motive politice, de o asemenea „disidență” românească și au creat societății și economiei românești condiții privilegiate de acces la economia în curs de globalizare a societății capitaliste. În 1968, URSS și cu celelalte state ale Tratatului de la Varșovia - a căror participare a fost mai degrabă simbolică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]