1,331 matches
-
fost pur și simplu o întâmplare. Urmarea a fost, evident, că nu am mai putut publica. Dar era în ‘85, o perioadă în care Ceaușescu era încă un personaj destul de respectat în Occident. În orice caz, era privit ca un disident al lumii comuniste. Era invitat în marile țări, se plimba, știți cu toții, cu regina Angliei, în caleașcă. Deci am fost interzisă, dar interdicția a ținut mai puțin de două luni. Ceaușescu încă ținea la numele lui bun. Și s-a
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
alungă ulii. Mai mic cu 3 ani, fratele pare suferind de schizofrenie catatonică (blocat într- un ritual motric, imită mașini). Lumea satului trăiește la granița unui creștinism cu moșteniri ezoterice, într-o dictatură ce le permite doar să îngroape cadavrele disidenților venite pe râu. Cu câțiva ani înainte de 1989, întâmplările din memoria unui debil traduc câte ceva din personalitatea și interesele lui. Nefertile la nivelul lexicului, confesiunile au un grad ridicat de poeticitate, semn că, în spatele vocii dominante, o instanță manevrează abil
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
mare parte a traficului pprin Internet are de asemenea nevoie de rețelele Telecommunication Co. Contractul, notează Reuters, arată că, în ciuda restricțiilor impuse Iranului, Teheranul reușește totuși să să obțină acces la tehnologie sofisticată, inclusiv la cea care îi permite persecuția disidenților. Grupurile pentru drepturile omului au subliniat în mai multe rânduri că guvernul iranian își urmărește criticii și îi arestează, cu ajutorul sistemelor de spionaj. Contractul semnat de cele două companii încalcă, indirect, sancțiunile impuse Iranului, în condițiile în care firma chineză
O firmă din CHINA ajută IRANUL să îşi spioneze cetăţenii () [Corola-journal/Journalistic/58518_a_59843]
-
Benedict al XVI-lea și-a exprimat "disponibilitatea" să-l întâlnească pe Fidel Castro la Havana. Autor: Raluca Bădoiu. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a susținut totodată refuzul episcopatului cubanez de a aproba ocuparea unei biserici de către disidenți. Benedict al XVI-lea se va afla La Havana pe 27 și 28 martie, în cadrul celei de a doua vizite a unui papă în această țară condusă de către un regim comunist. Este o eventualitate, este posibil. Dacă Fidel Castro dorește
Papa Benedict al XVI-lea, în vizită la Fidel Castro () [Corola-journal/Journalistic/58552_a_59877]
-
dorința în acest sens. Ar putea fi vorba despre o întâlnire foarte scurtă, la sosirea Papei în palatul prezidențial. În plus, Lombardi a declarat că el "nu crede" că Benedict al XVI-lea se va întâlni cu un grup de disidenți cubanezi în cadrul vizitei sale. Acest lucru nu figurează în program. Ioan Paul al II-lea (în cadrul vizitei sale din 1998) nu a avut-o nici el", a notat purtătorul de cuvânt. El a afirmat, de asemenea, susținerea Vaticanului față de poziția
Papa Benedict al XVI-lea, în vizită la Fidel Castro () [Corola-journal/Journalistic/58552_a_59877]
-
în cadrul vizitei sale din 1998) nu a avut-o nici el", a notat purtătorul de cuvânt. El a afirmat, de asemenea, susținerea Vaticanului față de poziția conducerii catolice cubaneze, care a condamnat cu fermitate ocuparea unei biserici din La Havana de către disidenți.
Papa Benedict al XVI-lea, în vizită la Fidel Castro () [Corola-journal/Journalistic/58552_a_59877]
-
a mai declarat că președintele a adoptat o poziție slabă față de Iran, ca răspuns la întrebarea unui copil de unsprezece ani. Romney: Lipsa unei strategii clare pentru misiunea din Afghanistan este de neacceptat “Acest președinte nu a răspuns la acțiunile disidenților care au ocupat străzile din Tehran, nu a avut nimic de spus (...). Acesta este un președinte care a eșuat în a sancționa drastic Iranul. De asemenea, nu a comunicat despre varianta adoptării unei strategii militare. Și este de neacceptat pentru
Romney: Dacă Obama va fi reales, Iran va obţine armă nucleară () [Corola-journal/Journalistic/58620_a_59945]
-
steaua "Geniului din Carpați", Europa de Est nu a mai cunoscut niciodată o transformare socială atât de radicală, stupidă și ridicolă ca în Ungaria lui Viktor Orban, care seamănă cu România lui Nicolae Ceaușescu. Comentariul lui Laszlo Rajk, arhitect, opozant și fost disident ungar, fiul unui ministru executat în 1949 după un proces stalinist, apreciază că majoritatea ungarilor știau ce pregătea Viktor Orban, dar voiau o schimbare și credeau că democrația ungară, susținută de Uniunea Europeană, îl va putea controla. Autorul scrie că în
Le Monde: Ungaria lui Viktor Orban seamănă cu România lui Nicolae Ceauşescu () [Corola-journal/Journalistic/58838_a_60163]
-
cu o forță colosală de destrucție fizică și psihică, servită de un organism aflat în surbordinea aparatului comunist și care îi includea atât pe angajații instituției, cât și pe numeroșii și foarte activii turnători. De cealaltă parte se află personajul-țintă: disidentul anticomunist Dorin Tudoran, deposedat de Securitate de viața sa privată, supus unor sofisticate forme de hărțuire, extrem de rezistent însă la toate atacurile regimului, corosiv el însuși în reacții și dotat cu o capacitate de ripostă împinsă până la limite paroxistice. În
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
din Adam Michnik: Consider așadar un scandal moral ca sursa principală a cunoștințelor despre om să fie, ca în vremea dictaturii comuniste, arhivele serviciilor speciale ale statului totalitar. Este omagiul involuntar șadusț epocii călăilor, turnătorilor și lașilor” (în Mărturisirile unui disident convertit, Editura Polirom, 2009, p. 99). Perspectiva lui Michnik este similară cu aceea a lui Adrian Marino citat de același Ioanid cu următoarea radicală aserțiune: „Dacă ajungi să caracterizezi un om numai după dosarul lui de Securitate, aceasta este victoria
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
documentelor riguros tehnice compoziții hiperbolizante care, în unele situații, stârneau până și suspiciunea superiorilor. O Notă prezentată unuia dintre adjuncții gen. Iulian Vlad în septembrie 1983 este impregnată de rezervele acestuia privind calitatea și veridicitatea unor informații privindu-l pe disidentul Dorin Tudoran („Cît de exactă este această informație?”, „Putem proba?”, „Nu așa trebuie prezentată situația”, „Și acum venim să spunem acest lucru?” etc., p. 362-363). E posibil ca unele documente prezente în carte, precum și autorii lor, să fie ficțiuni. Până la
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
proba contrarie, credităm informațiile din volum așa cum au fost ele puse la dispoziția lui Dorin Tudoran de către CNSAS. Eventuala malformare a diverselor informații despre Dorin Tudoran s-ar putea datora, înainte de toate, angrenajului colosal pus în mișcare de unul din disidenții care au dat o cumplită bătaie de cap regimului ceaușist. Peste Dorin Tudoran oamenii Securității prăvălesc o avalanșă de planuri de măsuri, planuri de dirijare, note, note sinteze, note raport, note de analiză, rapoarte informative, planuri operative, stenograme etc. Extenuat
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
de disidență cu care nu se mai confruntase. Dorin Tudoran devenise o problemă pe care Securitatea făcea eforturi s-o dezlege, recunoscând până la cele mai înalte niveluri ale sale că e prinsă pe picior greșit de unele din acțiunile acestui disident atipic. De aici și măsurile bezmetice ale Securității, bâlbele și excesele sale trădând disperarea de a nu putea clasa dosarul unui disident ce nu se prăbușea sub tirul armelor sale convenționale. Urmărită, înregistrată, raportată zelos de o armată de securiști
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
până la cele mai înalte niveluri ale sale că e prinsă pe picior greșit de unele din acțiunile acestui disident atipic. De aici și măsurile bezmetice ale Securității, bâlbele și excesele sale trădând disperarea de a nu putea clasa dosarul unui disident ce nu se prăbușea sub tirul armelor sale convenționale. Urmărită, înregistrată, raportată zelos de o armată de securiști și informatori, existența lui Tudoran era violată fără scrupule de către acești chiriași majoritar invizibili cărora nimic din viața lui nu trebuia să
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
turnătorului „DAN” vizau un informator experimentat din moment ce generalii Vlad și Pleșiță îi încredințaseră una din cele mai murdare campanii de compromitere a lui Tudoran prin răspândirea zvonului că acesta ar fi fost, de fapt, un om al Securității drapat în disident. După aflarea notificării CNSAS și studierea documentelor din dosarele aflate în arhiva acestei instituții, un șoc a fost pentru Dorin Tudoran descoperirea feței nebănuite a lui Mircea Iorgulescu (nume conspirativ - „DORIN”) sub masca unui prieten care „de-a lungul acelor
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Botez, ar folosi la ceva? L-ar crede cineva pe cuvânt? În ce cheie ar trebui citite, de exemplu, aprecierile Gen. Pleșiță, unul cei mai sangvinari capi ai Securității, chiar despre Mihai Botez? Citez din Pleșiță: „...Mihai Botez marchează categoria disidenților autentici. Fie că au fost selecționați din categoria frustraților haotici, fie că i-au racolat serviciile secrete. Botez a procedat deschis, a trimis scrisori, a făcut opoziție la sistem și în conținut. A ajuns în Statele Unite și americanii ni-l
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
-l puseseră ambasador după 1989, drept recunoștință” (Ochii și urechile poporului - Convorbiri cu generalul Nicolae Pleșiță, Ed. Ianus Inf S.R.L., 2001, p. 61). Las deoparte încâlceala stilistică a lui Pleșiță din care s-ar putea deduce o halucinantă definiție a „disidentului autentic”. N-am fi însă oare mai tentați să-l bănuim de intoxicare? Ce greutate pot să aibă considerațiile unui Pleșiță care mai afirmă că, între securiștii trimiși de Securitate cu misiuni în exterior, s-au numărat, între alții, Noel
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Radu Ioanid citează câteva din frazele explozive rostite de Tudoran la Colocviul de la Iași: „La noi se îngăduie prea mult lichelelor... poezia patriotică este talanga la gîtul adevăratei poezii... nu avem nevoie de conștiințe în curs de dezvoltare...” (p. 25). Disidentul Dorin Tudoran își caută dreptatea în instanță; îi prezintă direct lui Ceaușescu nedreptățile ce i se fac; protestează virulent pentru că un interviu pe care i l-a luat lui Alexandru Andrițoiu a apărut trunchiat; este extrem de combativ în contestarea scriitorilor
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
i se fac; protestează virulent pentru că un interviu pe care i l-a luat lui Alexandru Andrițoiu a apărut trunchiat; este extrem de combativ în contestarea scriitorilor „oficiali”, național-comuniști, protocroniști etc.; e solidar prin puncte de vedere afirmate public cu alți disidenți, de exemplu Dan Deșliu; publică interviuri incendiare în presa internațională; își clamează statutul de „ostatec de lux” pentru că i se interzice să călătorească în străinătate la invitația PEN Clubului francez al cărui membru fusese ales; isterizează dictatura comunistă reușind să
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
cu brațele goale, în gura balaurului. Este o poveste despre cutezanță și onoare. Este un alt fel de cântec de trecut Akheronul, râul tristeții care îi purta, în vechea Grecie, pe cei vii către lumea morților. Este istoria unui mare disident care a învins pentru că a izbutit să fie mereu același, așa cum se autoportretiza într- o epistolă adresată în 14 martie 1983 unui lider comunist: un „om profund și ... eminamente liber” (p. 288).
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
absența cancelarului german Angela Merkel a făcut obiectul speculațiilor în presa locală. Presa croată susține că absența lui Merkel este legată de refuzul Zagrebului de a extrăda un fost șef de informații iugoslav căutat de justiția germană în legătură cu uciderea unui disident croat pe teritoriul german în 1983. Croația este primul stat care se alătură UE de la aderarea, în 2007, a României și Bulgariei.Pentru a răspunde acestei provocări, Croația a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziționa echipamente performante
Croaţia a aderat la Uniunea Europeană by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55889_a_57214]
-
există gupări extremiste de infiltrați. În vizăm pe toți cei care sunt atinși de sânge", a mai spus Bonino, fără să numească oficiali uncraineni. Totodată, liderii UE au decis relaxarea regimului de vize pentru persoanele rănite în timpul ciocnirilor și pentru disidenți. Reprezentantul României la Consiliu, ministrul Titus Corlățean, a condamnat violențele care au condus la pierderea de vieți omenești și a vorbit despre efectele instabilității din Ucraina asupra țărilor din proximitatea granițelor țării conduse de Viktor Ianukovici. "Pentru România, stabilitatea Ucrainei
UE îngheață averile celor "pătați" de sângele vărsat în Ucraina by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54771_a_56096]
-
polonez și cehoslovac. Iată și un scurt fragment din interviu, pe o temă care a generat multe inflamări și a făcut să curgă multă cerneală în România: „Anul trecut, Herta Müller a acuzat faptul că nu au existat suficienți protestatari, disidenți printre intelectualii români. La rîndul tău, scrii în carte că intelectualii au fost mai degrabă dedicați lui Nicolae Ceaușescu, nu prea s-au revoltat nici măcar în culise. De ce crezi că nu a existat în România o dizidență puternică, așa cum s-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
crezi că nu a existat în România o dizidență puternică, așa cum s-a întîmplat, de exemplu, în Polonia? Există două motive pentru asta. Cel mai important este nivelul represiunii din România. În Polonia, mai ales în anii ’80, dacă erai disident nu riscai prea mult. S-au publicat atunci mai multe cărți și reviste în samizdat. O parte era controlată de Securitatea poloneză, dar o parte nu, și era foarte ușor chiar și pentru mine, copil fiind, să le găsesc. În
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
și urmărește destinul eroinei până la finele mileniului. Personajul central al cărții este o fată care se îndrăgostește în drum spre școală. Când iubirea îi e descoperită, tânăra e măritată cu forța. În scurt timp devine văduvă, căci soțul ei, un disident politic, este executat în ultimele zile ale regimului șahului de forțele noului regim. După treizeci și doi de ani eroina își va reîntâlni prima iubire, dar va avea de înfruntat oprobriul propriilor copii, care de-acum sunt maturi, iar doi
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]